TITLUL V
Executarea pedepselor privative de libertate

Capitolul I
Organizarea executarii pedepselor privative de libertate

ART. 19
Penitenciarele
(1) Pedeapsa detentiunii pe viata si a închisorii se executa în locuri anume destinate, denumite penitenciare.
(2) Penitenciarele se înfiinteaza prin hotarâre a Guvernului, au personalitate juridica si sunt în subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Organizarea si functionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(4) În cadrul penitenciarelor se pot înfiinta, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau exterioare ale penitenciarelor, în raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate si cerintele speciale de protectie a anumitor categorii de persoane condamnate.
(5) Administratia Nationala a Penitenciarelor stabileste penitenciarul în care persoana condamnata va executa pedeapsa privativa de libertate. La stabilirea penitenciarului se va avea în vedere ca acesta sa fie situat cât mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate.
(6) Construirea penitenciarelor sau a obiectivelor din cadrul acestora se poate realiza din fonduri publice sau prin parteneriat public-privat.

ART. 20
Penitenciarele speciale si sectiile speciale de arestare preventiva
(1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot înfiinta penitenciare speciale, în conditiile art. 19 alin. (2), dupa cum urmeaza:
a) penitenciare pentru tineri;
b) penitenciare pentru femei;
c) penitenciare-spital.
(2) În cadrul penitenciarelor se pot înfiinta sectii speciale de arestare preventiva, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) În sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare pot fi detinute numai persoanele condamnate printr-o hotarâre definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, care sunt cercetate în stare de arest preventiv în alta cauza, precum si persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecata.
(4) În cadrul penitenciarelor, prin decizie a directorului Administratiei Nationale a Penitenciarelor se pot înfiinta sectii speciale pentru femei, tineri, sectii medicale, precum si alte sectii speciale.

ART. 21
Comisia pentru stabilirea, schimbarea si individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1) În fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, schimbarea si individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, care exercita atributiile de presedinte al comisiei, seful serviciului pentru aplicarea regimurilor, medicul penitenciarului, seful serviciului educatie si seful serviciului asistenta psihosociala.
(2) Secretariatul comisiei prevazuta la alin. (1) se asigura de catre seful serviciului evidenta din penitenciarul respectiv.

ART. 22
Administratia Nationala a Penitenciarelor
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutia publica cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, având ca scop coordonarea si controlul activitatii unitatilor care se organizeaza si functioneaza în subordinea sa.
(2) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotarâre a Guvernului.
(3) Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este asigurata de un director general, numit prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(4) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.
(5) Finantarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se asigura din subventii acordate de la bugetul de stat si din venituri proprii.
(6) Veniturile obtinute de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor potrivit art. 76 din munca prestata de catre persoanele condamnate vor fi folosite de regula pentru îmbunatatirea conditiilor de detentie.

ART. 23
Siguranta penitenciarelor
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor, precum si masurile de paza, supraveghere, escortare, mentinere si restabilire a ordinii si disciplinei în rândul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate si a persoanelor arestate preventiv, detinute în centrele de arestare preventiva sau în sectiile speciale din penitenciare, cu respectarea demnitatii persoanei private de libertate.
(2) Masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(3) Penitenciarele trebuie sa dispuna de amenajarile, dispozitivele, personalul si mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor, al spatiilor interioare si al cailor de acces, precum si de armamentul si munitia necesare.
(4) În cazul manifestarilor care tulbura ordinea si linistea publica din cadrul penitenciarelor sau pun în pericol viata ori integritatea corporala a persoanelor sau securitatea bunurilor si care depasesc posibilitatile de interventie ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administratiei si Internelor.
(5) În îndeplinirea atributiunilor ce îi revin, personalul din penitenciare poate folosi mijloacele tehnice din dotare, în conditiile legii. Armamentul poate fi folosit numai în situatii exceptionale, potrivit legii.
(6) Folosirea armamentului este adusa de îndata la cunostinta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate pentru a decide cu privire la aceasta prin dispozitie cu caracter obligatoriu.

ART.24
Aplicarea masurilor de siguranta si securitate
(1)La primirea în locurile de detentie, persoana condamnata sau arestata preventiv este evaluata din punct de vedere al riscului pe care îl prezinta pentru comunitate în cazul unei eventuale evadari, precum si pentru siguranta altor condamnati, a locului de detinere sau a personalului locului de detinere, a persoanelor care o viziteaza ori pentru sine, stabilindu-se masurile de siguranta si securitate ce se impun în cazul sau.
(2) Masurile de siguranta care se aplica fiecarei persoane condamnate sau arestate sunt cele minime necesare asigurarii în bune conditii a privarii de libertate.
(3) Masurile speciale de siguranta si securitate se aplica numai în situatii exceptionale, în cazurile si conditiile stabilite prin Regulamentul prevazut la art. 23 alin. (2). Aceste masuri se aplica individual persoanelor condamnate sau arestate preventiv, fiind interzisa aplicarea acestor masuri unor grupuri de persoane private de libertate.
(4) Prezenta trupelor speciale de interventie în penitenciar este permisa numai în situatii exceptionale, pe durata limitata, potrivit legii, si este adusa la cunostinta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.
(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate decide încetarea prezentei trupelor de interventie prin dispozitie cu caracter obligatoriu.

ART.25
Utilizarea mijloacelor de constrângere fizica
(1) Folosirea lanturilor, camasilor de forta sau piroanelor în locurile de detentie este interzisa.
(2) Folosirea catuselor sau a altor mijloace de constrângere fizica nu este permisa decât în situatii exceptionale în care alte masuri dispuse nu au dat rezultate si daca a intervenit una din urmatoarele situatii:
a) se impune ca precautie împotriva riscului de evadare în timpul transportului persoanei private de libertate;
b) se impune pentru a proteja persoana respectiva de autovatamare sau de vatamare a altor persoane ori pentru a preveni producerea de pagube serioase.
(3) Folosirea mijloacelor de constrângere fizica este permisa numai pe durata pentru care aceasta este strict necesara.
(4) Pe durata prezentei persoanelor private de libertate în fata organelor judiciare nu se aplica mijloace de constrângere fizica decât în cazul în care organele judiciare respective apreciaza ca aplicarea acestor mijloace este strict necesara pentru ordinea publica sau pentru buna administrare a actului de justitie.

ART.26
Portul armelor de foc
(1) Portul armelor de foc sau al altor arme letale este permis personalului care asigura protectia externa a penitenciarelor sau executa misiuni de paza si escortare a persoanelor private de libertate în afara penitenciarelor, în cazurile si conditiile prevazute de regulamentul prevazut la art. 23 alin. (2).
(2) Portul armelor de foc sau al altor arme letale este interzis pentru personalul care vine în contact direct cu persoanele private de libertate în perimetrul penitenciarului, în afara situatiilor exceptionale în care acesta este necesar pentru a putea face fata unor incidente determinate precum tentativele de evadare ori violentele între condamnati sau împotriva personalului penitenciarului.

ART. 27
Protectia martorilor care executa pedepse privative de libertate
Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a asigura, în conditiile legii, protectia si asistenta martorului aflat în stare de pericol si ale martorului protejat care executa o pedeapsa privativa de libertate sau este arestat preventiv.

Capitolul II
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

ART. 28
Dispozitii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate au la baza sistemul progresiv, persoanele condamnate putând trece dintr-un regim în altul, în conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie sa asigure respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor private de libertate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa le cauzeze suferinte fizice sau sa le înjoseasca.
(4) Persoanele condamnate executa pedepsele cu detentiunea pe viata sau cu închisoarea în sectii anume destinate în cadrul penitenciarelor, în functie de regimul de executare stabilit potrivit prezentei legi.

ART. 29
Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt:
a) regimul de maxima siguranta;
b) regimul închis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza în raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de desfasurare a activitatilor si conditiile de detentie.
(3) Regimul executarii pedepselor privative de libertate se bazeaza pe posibilitatea condamnatilor de a presta, cu acordul lor, o munca utila, daca sunt apti pentru munca, pe educarea condamnatilor, pe respectarea de catre acestia a ordinii interioare a locurilor de detinere, precum si pe stimularea si recompensarea celor staruitori în munca, disciplinati, si care dau dovezi temeinice de îndreptare.
(4)Toate mijloacele folosite în cadrul regimului executarii pedepselor privative de libertate au ca scop reintegrarea în societate a celor condamnati si prevenirea savârsirii de noi infractiuni de catre acestia.

ART. 30
Regimul de maxima siguranta
(1) Regimul de maxima siguranta se aplica provizoriu persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, de la primirea acestora în penitenciar si pâna la stabilirea, potrivit prezentei legi, a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Regimul de maxima siguranta se aplica persoanelor condamnate carora comisia prevazuta la art. 21 le-a stabilit acest regim.
(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala în grupuri mici, în spatii anume stabilite, de regula, în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua.
(3) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:
a) persoanele care au împlinit vârsta de 60 de ani;
b) femeile însarcinate sau care au în îngrijire un copil în vârsta de pâna la un an;
c) persoanele încadrate în gradul I de invaliditate, precum si cele cu afectiuni locomotorii grave.
(4) Persoanele condamnate prevazute la alin. (3) lit. a) executa pedeapsa privativa de libertate în regim închis. Persoanele condamnate prevazute la alin. (3) lit. b) si c) executa pedeapsa privativa de libertate în regim închis, pe perioada cât dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.

ART. 31
Regimul închis
(1) Regimul închis se aplica provizoriu persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani, de la primirea acestora în penitenciar si pâna la stabilirea, potrivit prezentei legi, a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Regimul închis se aplica persoanelor condamnate carora comisia prevazuta la art. 21 le-a stabilit acest regim.
(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regula, în comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim închis pot presta munca si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala si în afara penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.

ART. 32
Regimul semideschis
(1) Regimul semideschis se aplica provizoriu persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani, de la primirea acestora în penitenciar si pâna la stabilirea, potrivit prezentei legi, a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Regimul semideschis se aplica persoanelor condamnate carora comisia prevazuta la art. 21 le-a stabilit acest regim.
(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsotite în zone din interiorul locului de detinere stabilite prin Regulamentul de ordine interioara al penitenciarului respectiv, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sub supraveghere, în grupuri, în spatii din interiorul penitenciarului care ramân deschise în timpul zilei.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim semideschis pot presta munca si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala si în afara penitenciarului, sub supraveghere.

ART. 33
Regimul deschis
(1) Regimul deschis se aplica provizoriu persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an. Regimul deschis se aplica persoanelor condamnate carora comisia prevazuta la art. 21 le-a stabilit acest regim.
(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsotite în interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala în afara penitenciarului, fara supraveghere.
ART. 34
Stabilirea provizorie a regimului de executare a pedepselor privative de libertate si evaluarea necesitatii transferului într-un alt penitenciar.
(1) Regimul provizoriu de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste de catre directorul penitenciarului, la primirea în penitenciar, potrivit prevederilor art.30 - 33.
(2) În termen de 10 zile de la primirea în penitenciar, directorul penitenciarului evalueaza situatia condamnatului în raport cu pedeapsa sau pedepsele ce trebuie executate, vârsta si personalitatea acestuia, precum si cu distanta dintre penitenciar si familia condamnatului, apreciind, dupa consultarea prealabila a condamnatului, daca este necesar transferul într-un alt penitenciar. Transferul se decide, în termen de 15 zile de la primirea în penitenciar, de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.

ART. 35 Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Comisia prevazuta la art. 21 constituita în fiecare penitenciar stabileste regimul de executare a pedepsei privative de libertate, pentru fiecare persoana condamnata, dupa ce se decide, potrivit art. 34, mentinerea în primul penitenciar. Daca se decide transferul, regimul este stabilit de catre comisia din penitenciarul în care s-a dispus transferul.
(2) Comisia stabileste regimul de executare a pedepselor privative de libertate în cel mult 20 de zile de la data dispozitiei prin care se decide mentinerea în primul penitenciar sau, dupa caz, de la data transferului.
(3) Criteriile de stabilire a regimului de executare a pedepsei sunt urmatoarele:
a) vârsta si starea de sanatate condamnatului;
b) durata pedepsei privative de libertate;
c) conduita persoanei condamnate, pozitiva sau negativa, inclusiv în perioadele de detentie anterioare;
d) gradul de risc pe care îl prezinta persoana condamnata pentru comunitate în cazul unei eventuale evadari, precum si pentru siguranta altor condamnati, a locului de detinere sau a personalului locului de detinere, a persoanelor care o viziteaza ori pentru sine;
e) abilitatile necesare includerii în diferite programe de educatie si interventie psihosociala;
f) disponibilitatea de a presta munca si de a urma cursuri de calificare.
(4) La stabilirea regimului de executare se tine seama si de împrejurarea ca pedeapsa se executa ca urmare a revocarii de catre instanta a liberarii conditionate conform art. 104 Cod penal.

ART. 36
Contestatia împotriva deciziei comisiei privind stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Împotriva deciziei comisiei privind stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate formula contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilit.
(2) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen în prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art.11, ce urmeaza depunerii contestatiei, încunostinteaza despre acest termen persoana condamnata si îi pune în vedere sa îsi angajeze un avocat, în caz contrar urmând a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul înstiinteaza administratia penitenciarului pentru a asigura prezenta contestatorului la sedinta de judecata.
(3) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza contestatia în cel mult 14 zile de la data primului termen de judecata si pronunta, prin hotarâre, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite, în tot sau în parte, contestatia si dispune schimbarea regimului de executare stabilit potrivit art. 35;
b) respinge contestatia, daca aceasta este nefondata, tardiva, inadmisibila;
c) ia act de retragerea contestatiei.
(4) Persoana condamnata este ascultata, în mod obligatoriu, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care poate asculta orice alta persoana în calitate de martor în vederea aflarii adevarului.
(5) Procurorul participa la sedinta de judecata atunci când considera necesar, iar asistenta juridica a condamnatului este obligatorie.
(6) Hotarârea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate este definitiva si se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului în termen de cinci zile de la data pronuntarii acesteia.
(7) Contestatia împotriva deciziei comisiei privind stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate nu suspenda executarea.

ART. 37
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Comisia prevazuta la art. 21 are obligatia ca, la sesizarea persoanei condamnate sau din oficiu, sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare sociala. În cazul în care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare, dispune în acest sens prin decizie.
(2) Comisia este obligata sa analizeze conduita persoanei condamnate care executa pedeapsa în regim de maxima siguranta o data la 12 luni, a persoanei condamnate care executa pedeapsa în regim închis odata la 9 luni, iar a persoanei condamnate care executa pedeapsa în regim semideschis odata la 6 luni.
(3) Analiza conduitei persoanei private de libertate care executa pedeapsa în regim deschis se face doar în cazul în care intervine una din situatiile prevazute la alin. (6).
(4) Când comisia constata ca nu sunt îndeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate cu unul mai usor, prin decizia de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea va putea fi reînnoita, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni, 9 luni sau 12 luni, dupa distinctiile prevazute la alin. (2).
(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune daca persoana condamnata a avut o buna conduita, a dovedit interes constant în cadrul programelor de recuperare si a facut progrese evidente în vederea reintegrarii sociale.
(6) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune daca persoana condamnata a savârsit o abatere disciplinara grava, care o face incompatibila cu regimul în care executa pedeapsa privativa de libertate, si daca, prin conduita sa, afecteaza grav convietuirea normala în penitenciar sau siguranta acestuia.
(7) Împrejurarile prevazute în alin. (4) sau (5) sunt constatate printr-un raport care se anexeaza cererii persoanei condamnate ori sesizarii comisiei si este adus la cunostinta condamnatului sub semnatura.
(8) Cererea persoanei condamnate prin care se solicita schimbarea regimului de executare a pedepsei se poate face dupa trecerea unui termen de 6 luni, 9 luni, 12 luni, dupa distinctiile prevazute la alin. (2), de la data stabilirii la primirea în penitenciar a regimului de executare a pedepsei privative de libertate.

ART. 38
Contestatia împotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(1) Împotriva deciziei comisiei privind schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate formula contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunostinta de decizie.
(2) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen în prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art.11, ce urmeaza depunerii contestatiei, încunostinteaza despre acest termen persoana condamnata si îi pune în vedere sa îsi angajeze un avocat, în caz contrar urmând a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul înstiinteaza administratia penitenciarului pentru a asigura prezenta contestatorului la sedinta de judecata.
(3) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate dispune prin hotarâre, în cel mult 14 zile de la data primului termen de judecata, schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate, sau, dupa caz, respinge contestatia ca nefondata, tardiva, inadmisibila ori ia act de retragerea contestatiei.
(4) Când judecatorul de supraveghere a privarii de libertate constata ca nu sunt îndeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate cu unul mai usor, prin hotarârea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea va putea fi reînnoita, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni, 9 luni sau 12 luni, dupa distinctiile prevazute la art. 37 alin. (2).
(5) Dispozitiile art. 36 alin (4), (5), (6) si (7) se aplica în mod corespunzator.

ART. 39
Individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Comisia prevazuta la art. 21 stabileste odata cu regimul de executare a pedepsei si individualizarea administrativa a acestuia, în functie de conduita, personalitatea, vârsta, starea de sanatate si posibilitatile de reintegrare sociala ale persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnata este inclusa, tinând seama de criteriile prevazute în alin. (1), în programe care urmaresc în principal:
a) desfasurarea de activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala;
b) instruirea scolara;
c) formarea profesionala.
d) derularea de activitati productive.
(3) Programele prevazute în alin. (2) sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, precum si a reprezentantilor societatii civile.
(4) Pentru fiecare persoana condamnata se întocmeste un plan de evaluare si interventie educativa de catre serviciul de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarului. Planul este adus la cunostinta persoanei condamnate, întocmindu-se, în acest sens, un proces-verbal.
(5) Persoana condamnata este înstiintata cu privire la cazurile si conditiile prevazute de lege privind schimbarea regimului de executare a pedepselor, precum si cu privire la conditiile prevazute de lege privind liberarea conditionata.

ART. 40
Individualizarea administrativa a regimului de executare a pedepselor privative de libertate în cazul tinerilor sau al persoanelor internate
(1) Tinerii aflati în executarea unei pedepse privative de libertate sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, în programe speciale de consiliere si asistenta, în functie de vârsta si de personalitatea fiecaruia. În sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele cu vârsta cuprinsa între 18 si 21 de ani.
(2) Programele speciale prevazute în alin. (1) sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(3) Dispozitiile art. 52 alin.(1) se aplica în mod corespunzator în cazul persoanelor condamnate prevazute în alin. (1).
(4) Persoanelor private de libertate internate în penitenciare spital sau infirmerii li se stabilesc regimuri adaptate nevoilor de tratament medical, potrivit normelor medicale. Masurile de siguranta si supraveghere care se aplica acestor persoane se dispun astfel încât sa nu împiedice desfasurarea programelor terapeutice.

Capitolul III
Conditiile de detentie

ART. 41
Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate.
(1) Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa ce li se stabileste identitatea.
(2) Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale întocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate.
(3) Primirea persoanelor condamnate se face în spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati si adultii de tineri.
(4) Imediat dupa primirea în penitenciar, persoana condamnata are dreptul de a încunostinta personal sau de a solicita administratiei locului de detinere sa încunostinteze un membru al familiei sale ori o alta persoana desemnata de aceasta despre arestare si despre locul unde este detinuta.
(5) Daca persoana condamnata nu este cetatean român, aceasta are si dreptul de a încunostinta sau de a solicita încunostintarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine, ori a reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii.
(6) Comunicarile prevazute în alin. (4) si (5) se fac în scris sau telefonic, iar efectuarea acestora se consemneaza într-un proces-verbal.
(7) Masurile ce se dispun cu precadere la primirea în penitenciar sunt:
a) întocmirea unui inventar al bunurilor persoanelor condamnate;
b) efectuarea unui control medical amanuntit al persoanelor condamnate ce va fi consemnat în dosarul medical;
c) stabilirea provizorie a regimului de executare a pedepsei;
d) informarea persoanelor condamnate cu privire la regulamentul penitenciarului, conditiile de stabilire a regimului de executare a pedepselor, precum si a conditiilor privind liberarea conditionata.
(8) În cazul în care persoana condamnata nu întelege sau nu vorbeste limba româna, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a informatiilor necesare într-o limba pe care persoana condamnata o cunoaste sau o întelege, prin intermediul unui interpret autorizat. Dispozitiile din Codul de procedura penala se aplica în mod corespunzator.
(9) În cazul în care persoana condamnata prezinta handicap administratia penitenciarului dispune masurile necesare executarii de catre aceasta a pedepsei în conditii care sa respecte demnitatea umana.

Art. 42
Punerea în libertate
(1) Punerea în libertate se dispune, de îndata, la expirarea duratei pedepsei închisorii, la data ramânerii definitive a hotarârii prin care s-a dispus liberarea conditionata, precum si la orice alta data hotarâta de organele judiciare competente în situatiile anume prevazute de lege, cu precizarea în registrul de evidenta a datei si orei de iesire din penitenciar. Administratia penitenciarului comunica punerea în libertate organului judiciar care a dispus masura si, daca este cazul, celui care controleaza executarea masurilor de supraveghere si obligatiilor dispuse potrivit Codului penal.
(2) La punerea în libertate, persoana condamnata este examinata medical, rezultatul examenului înscriindu-se în dosarul medical al persoanei condamnate si i se restituie bunurile inventariate conform art.41 alin. (7) lit. a).
(3) În situatia în care persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu dispun de mijloace banesti la punerea în libertate si au domiciliul sau resedinta în România, Administratia Nationala a Penitenciarelor va asigura acestora contravaloarea transportului pâna la domiciliu sau resedinta, la nivelul tarifelor practicate de Societatea Nationala a Cailor Ferate Române.

ART. 43
Transferarea persoanelor condamnate
(1) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, ca urmare a schimbarii regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive întemeiate, se dispune, la propunerea comisiei prevazute la art. 21, dupa consultarea prealabila a condamnatului, sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei, de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.
(2) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, daca este necesara activitatii unui organ judiciar sau unei institutii medico-legale, se dispune, la solicitarea organului judiciar sau a institutiei medico-legale, de catre directorul penitenciarului în care se afla persoana condamnata, iar în cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe judiciare sau institutii medico-legale în aceeasi perioada de timp, transferarea temporara se dispune de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.
(3) Dispozitiile art. 41 alin. (4), (5) si (6) se aplica în mod corespunzator.
(4) Este interzisa transferarea în penitenciare, pentru o perioada mai mare de 10 zile, a minorilor care executa masura educativa a internarii într-un centru educativ sau într-un centru de detentie. În acest caz minorul executa masura educativa a internarii conform regimului de executare pe care îl avea în centrul educativ sau în centrul de detentie.
(5) În cazul în care se decide transferarea persoanei aflate în executarea unei pedepse într-un alt penitenciar sau într-un centru de retinere si arestare preventiva sau de arestare preventiva, solutionarea contestatiilor prevazute de art. 9 alin. (6) lit. b) si c) formulate de persoana ce urmeaza a fi transferata pâna la data dispozitiei de transfer se face, de urgenta, de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul de la care s-a dispus transferul, înainte de realizarea efectiva a transferului.

ART.44
Transportarea persoanelor condamnate
(1)Transportarea persoanelor condamnate se realizeaza cu respectarea cerintelor de ventilatie si lumina, precum si a celor privind siguranta autovehiculelor, în conditii care sa respecte demnitatea umana.
(2)Cheltuielile de transport sunt suportate de administratia penitenciarului sau de autoritatea care organizeaza si raspunde pentru transportarea persoanelor arestate preventiv.

ART. 45
Modul de executare a pedepselor privative de libertate de catre femei si de catre tineri
(1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de condamnatii barbati.
(2) Tinerii condamnati la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de ceilalti condamnati sau în locuri de detinere speciale.

ART. 46
Cazarea persoanelor condamnate
(1) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau în comun.
(2) Camerele de cazare si celelalte încaperi destinate persoanelor condamnate trebuie sa dispuna de iluminat natural si de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator.
(3) Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat.
(4) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

ART. 47
Tinuta persoanelor condamnate
(1) Persoanele condamnate poarta tinuta civila personala, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) În cazul în care persoanele condamnate nu dispun de tinuta civila personala si nici de mijloace financiare, aceasta se asigura gratuit de catre administratia penitenciarului.

ART. 48
Alimentatia persoanelor condamnate
(1) Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate si personalul necesar pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei potrivit normelor de igiena a alimentatiei, în functie de vârsta, starea de sanatate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de catre persoana privata de libertate printr-o declaratie pe proprie raspundere.
(2) Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc, dupa consultarea unor specialisti în nutritie, prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(3) Apa potabila se va pune permanent la dispozitia persoanelor condamnate, de catre administratia penitenciarului.
(4) Este permisa achizitionarea unor produse alimentare si de consum, în limitele si conditiile stabilite prin ordin al ministerului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(5) Preturile produselor comercializate în incinta penitenciarelor vor fi controlate de autoritatile competente, limita maxima a acestora neputând depasi pe cea a preturilor practicate în localitatea în care se afla penitenciarul.

ART. 49
Refuzul de hrana
(1) În situatia în care o persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate refuza sa primeasca hrana, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, la sesizarea directorului penitenciarului, are obligatia sa asculte de îndata persoana condamnata si sa îi solicite o declaratie scrisa pentru a cunoaste motivele care au determinat luarea acestei hotarâri. Daca persoana condamnata refuza sa dea declaratie, aceasta se consemneaza într-un proces-verbal întocmit de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(2) Dupa ascultarea persoanei condamnate, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate dispune masurile legale care se impun, prin dispozitie cu caracter obligatoriu.
(3) Directorul penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata care refuza sa primeasca hrana sa fie tinuta sub supravegherea atenta a personalului medical, care îi asigura asistenta medicala corespunzatoare astfel încât viata acesteia sa nu fie pusa în pericol. În cazul în care personalul medical considera necesar, condamnatul aflat în refuz de hrana poate fi transferat în infirmeria penitenciarului.
(4) La intrarea în refuz de hrana, persoana condamnata este înstiintata cu privire la alternativele terapeutice existente în cazul sau si este avertizata cu privire la riscurile asociate mentinerii refuzului de hrana.
(5) În cazul în care persoana condamnata aflata în refuz de hrana nu întelege sau nu se poate exprima în limba româna, directorul penitenciarului dispune de urgenta masurile ce se impun pentru asigurarea unui interpret autorizat. În cazul în care persoana este cetatean strain sunt anuntate, de urgenta, organele consulare ale statului al carui cetatean este.
(6) În cazul în care medicul constata ca viata condamnatului este pusa în pericol, sau ca persoana condamnata aflata în refuz de hrana sufera de tulburari psihice anunta de îndata directorul penitenciarului în vederea transferarii persoanei într-o unitate spitaliceasca penitenciar, sau dupa caz într-o unitate spitaliceasca din reteaua Ministerului Sanatatii.
(7) Iesirea din refuzul de hrana se consemneaza într-o declaratie scrisa si semnata de persoana condamnata, data în prezenta judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.
(8) Perioada în care persoana condamnata s-a aflat în refuz de hrana este înscrisa în dosarul medical.

ART. 50
Imobilizarea persoanelor condamnate
(1) Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu mijloacele din dotare, pentru a preveni un pericol real si concret în cazurile prevazute la art.25 alin.(2).
(2) Folosirea mijloacelor de constrângere trebuie sa fie proportionala cu starea de pericol, sa se aplice numai pe perioada necesara, doar atunci când nu exista o alta modalitate de înlaturare a pericolului si sa nu aiba niciodata caracterul unei sanctiuni.
(3) Utilizarea mijloacelor de constrângere trebuie autorizata în prealabil de catre directorul penitenciarului, cu exceptia cazurilor în care urgenta nu permite acest lucru, situatie care este de îndata adusa la cunostinta directorului.
(4) Utilizarea si încetarea utilizarii oricarui mijloc de constrângere se comunica de îndata personalului medical al penitenciarului si judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, cu aratarea detaliata a faptelor care le-au determinat, a duratei utilizarii masurii, a naturii echipamentului utilizat si a eventualelor leziuni produse ca urmare a folosirii echipamentului.
(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate dispune încetarea utilizarii mijloacelor de constrângere prin dispozitie cu caracter obligatoriu.

Capitolul IV
Drepturile si obligatiile persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate

ART. 51
Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate
(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi îngradita decât în limitele si în conditiile prevazute de Constitutie si lege.
(2) Împotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate prevazute în prezenta lege, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, în termen de 3 zile de la data când au luat cunostinta de masura luata.
(3) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen în prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art. 11, ce urmeaza depunerii contestatiei, încunostinteaza despre acest termen persoana condamnata si îi pune în vedere sa îsi angajeze un avocat, în caz contrar urmând a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul înstiinteaza administratia penitenciarului pentru a asigura prezenta contestatorului la sedinta de judecata.
(4) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, solutionând contestatia, pronunta prin hotarâre una dintre urmatoarele solutii:
a) admite contestatia, în tot sau în parte, si dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului;
b) respinge contestatia, daca aceasta este nefondata, tardiva, inadmisibila;
c) ia act de retragerea contestatiei.
(5) Persoana condamnata este ascultata, în mod obligatoriu, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care poate asculta oricare alta persoana în calitate de martor, în vederea aflarii adevarului.
(6) Contestatia împotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor luate de catre administratia penitenciarului nu suspenda executarea.
(7) Dispozitiile art. 36 alin. (5) si (6) se aplica în mod corespunzator.

ART. 52
Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate
(1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate este asigurata de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfasoara activitati în domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului unitatii.
(3) Întrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale prevazute în alin. (2) si persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se desfasoara în conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

ART. 53
Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase
(1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi îngradite.
(2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credintelor religioase, fara a aduce atingere libertatii credintelor religioase a celorlalte persoane condamnate.
(3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamânt, la servicii sau întruniri religioase organizate în penitenciare, pot primi vizite ale reprezentantilor cultului respectiv si pot procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.

ART. 54
Dreptul la informatie
(1) Dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi îngradit.
(2) Accesul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informatiile de interes public se realizeaza în conditiile legii.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informatii de interes public se realizeaza si prin publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de catre administratia penitenciarului.

ART. 55
Dreptul la consultarea documentelor de interes personal
(1) Persoana condamnata sau oricare alta persoana, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, inclusiv la dosarul medical si la rapoartele de incident si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
(2) Consultarea documentelor prevazute în alin. (1) se face în prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de catre persoana condamnata în cazul în care aceasta dispune de mijloace banesti.
(4) Sunt considerate persoane care dispun de mijloace banesti persoanele care, la data solicitarii sau cu 15 zile înainte de data solicitarii dispun de sume de bani evidentiate în fisa contabila nominala prevazuta la art. 64 alin. (4).

ART. 56
Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele privind executarea pedepselor privative de libertate
(1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele emise în temeiul legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, Hotarârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în limba româna sau în limba pe care o înteleg, imediat dupa primirea în penitenciar.
(2) Textele prevederilor legale la care se face referire în alin. (1) se pun la dispozitie persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în penitenciare, în locuri accesibile.
(3) În cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au deficiente de comunicare, punerea la dispozitie a prevederilor legale la care se face referire în alin. (1) se realizeaza prin folosirea unor modalitati care sa permita întelegerea acestora.
(4) Aducerea la îndeplinire a dispozitiilor alin. (1) - (3) se consemneaza într-un proces-verbal.

ART.57
Asigurarea exercitarii dreptului la asistenta juridica
(1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate beneficiaza de spatiul si facilitatile necesare consultarii avocatului.
(2) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot consulta avocati alesi si remunerati de acestea, în orice problema de drept.
(3) Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu respectarea confidentialitatii, cu supraveghere vizuala.

ART. 58
Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta
(1) Dreptul de petitionare al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Petitiile si raspunsurile la acestea au caracter confidential si nu pot fi deschise sau retinute. Controlul de specialitate al bunurilor si obiectelor suspecte se face, în cazul petitiilor, în prezenta condamnatului, întocmindu-se despre aceasta un proces-verbal.
(3) În sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale.
(4) Dreptul la corespondenta al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(5) Corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau retinuta decât în limitele si în conditiile prevazute de lege.
(6) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fara a fi citita, în prezenta persoanei condamnate.
(7) Corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii temeinice cu privire la savârsirea unei infractiuni. Persoana aflata în executarea pedepsei privative de libertate este înstiintata în scris, de îndata, cu privire la luarea acestor masuri. Deschiderea si retinerea corespondentei, în acest caz, se poate face numai pe baza dispozitiilor emise de catre judecator, prevederile art.145 Cod procedura penala aplicându-se în mod corespunzator.
(8) Dispozitiile alin. (6) nu se aplica în cazul corespondentei cu aparatorul, cu organizatiile neguvernamentale care îsi desfasoara activitatea în domeniul protectiei drepturilor omului, precum si cu instantele sau organizatiile internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de România.
(9) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot primi si expedia scrisori în limba materna, cu respectarea prevederilor alin. (4) - (8).

ART. 59
Masuri pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta
(1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitie persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale în interiorul penitenciarului.
(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale, caruia i se asigura accesul în interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii postale este însotit în interiorul penitenciarului de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
(4) Raspunsul la petitii si corespondenta adresata persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate se predau de îndata destinatarului, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta sunt suportate, de regula, de catre persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate. În cazul în care aceste persoane nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de România si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care îsi desfasoara activitatea în domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia penitenciarului.
(6) Sunt considerate persoane care nu dispun de mijloace banesti persoanele care, la data solicitarii sau cu 15 zile înainte de data solicitarii nu dispun de sume de bani evidentiate în fisa contabila nominala prevazuta la art. 64 alin. (4).

ART. 60
Dreptul la convorbiri telefonice
(1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice în interiorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot efectua convorbiri telefonice în limba materna, cu respectarea prevederilor alin. (1) - (3).

ART. 61
Dreptul la plimbare zilnica
Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic, atunci când conditiile climaterice permit, plimbarea în aer liber timp de minimum o ora, daca executa pedeapsa în regim de maxima siguranta, minimum doua ore, daca executa pedeapsa în regim închis si minimum trei ore daca executa pedeapsa în regim semideschis sau deschis. Daca conditiile climaterice nu permit plimbarea în aer liber, aceasta se asigura într-un alt spatiu corespunzator.

ART.62
Dreptul de a primi vizite si dreptul de a fi informat cu privire la situatiile familiale deosebite
(1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi vizite, în spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.
(2) Persoanele aflate în vizita sunt supuse controlului specific.
(3) Durata si periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(4) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi oricând, în conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.
(5) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot comunica în limba materna atât între ele, cât si cu persoanele care le viziteaza.
(6) Persoanele condamnate vor fi informate cu privire la boala grava sau decesul sotului/sotiei, unei rude apropiate, sau a unei persoane de care sunt legate prin puternice legaturi afective în cel mai scurt timp de la luarea la cunostinta de catre administratia penitenciarului de evenimentul produs.

Art. 63
Vizita intima
Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot beneficia de vizita intima, în conditiile prevazute de Regulamentul de aplicare a prezentei legi.

ART. 64
Dreptul de a primi si cumpara bunuri
(1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi.
(2) Numarul si greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumparate, pastrate si folosite de catre persoanele private de libertate precum si procedura de primire, pastrare si folosire se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(3) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot primi sume de bani, care se consemneaza în fisa contabila nominala ce se întocmeste la intrarea în penitenciar.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestata, sumele primite de la persoane fizice sau juridice în timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea în penitenciar sunt evidentiate în fisa contabila nominala a persoanelor private de libertate si pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice, pentru fotocopierea documentelor de interes personal, pentru efectuarea examenului medical prevazut în art. 65 alin. (9) si (11), pentru cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului si pentru plata transportului pâna la domiciliu, la punerea în libertate.
(5) Bunurile a caror detinere este interzisa si sumele de bani gasite asupra persoanelor private de libertate, cu prilejul perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac venit la bugetul penitenciarului sau centrului pentru îmbunatatirea conditiilor de detentie.
(6) Procedura de valorificare si de distrugere a bunurilor confiscate se stabileste prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

ART. 65
Dreptul la asistenta medicala, examenul medical si asistenta medico-legala
(1) Dreptul la asistenta medicala al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Asistenta medicala în penitenciare se asigura, ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii.
(3) La intrarea în penitenciar, persoana condamnata primeste informatii cu privire la asistenta medicala disponibila, în special cea de urgenta, precum si informatii privind asistenta specifica disponibila în cazul consumului de droguri.
(4) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate beneficiaza în mod gratuit de tratament medical si de medicamente.
(5) Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza la primirea în penitenciare, la punerea în libertate si în timpul executarii pedepsei, în mod periodic.
(6) Examenul medical în timpul executarii pedepsei se realizeaza dupa obtinerea în prealabil a consimtamântului în cunostinta de cauza al persoanei condamnate.
(7) Examenul medical se efectueaza cu respectarea confidentialitatii si intimitatii, cu exceptia cazurilor în care medicul solicita supraveghere suplimentara, pentru motive de siguranta si de mentinere a ordinii si disciplinei.
(8) Medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a înstiinta directorul penitenciarului si judecatorul de supraveghere a privarii de libertate precum si de a sesiza procurorul în cazul în care constata ca persoana condamnata a fost supusa la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum si obligatia de a consemna în dosarul medical cele constatate si declaratiile persoanei condamnate în legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune declarata de persoana condamnata.
(9) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate are dreptul de a cere sa fie examinata, la locul de detinere, de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de persoana condamnata. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza în dosarul medical al persoanei condamnate.
(10) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut în alin. (9) se suporta de catre solicitant.
(11) Persoanele private de libertate pot beneficia, contra cost, de orice serviciu medical care nu este asigurat gratuit, potrivit legii.
(12) Asistenta medicala se asigura persoanelor private de libertate în conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a legii.
(13) Persoana condamnata poate solicita constatarea medico-legala a leziunilor traumatice.
(14) Examinarea medico-legala se realizeaza la sediul institutiei medico-legale teritoriale, contra cost, în conformitate cu prevederile legale. Actele întocmite în urma examinarii medico-legale vor fi atasate dosarului medical al persoanei condamnate.
(15) În cazul în care, pe durata executarii detentiunii pe viata sau a închisorii se constata, pe baza actelor medicale, ca persoana condamnata sufera de o boala ce nu poate fi tratata în reteaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor directorul locului de detinere, la recomandarea medicului de unitate, asigura efectuarea tratamentului sub paza permanenta pe durata strict necesara tratarii bolii. În cazul în care starea de sanatate a persoanei condamnate se amelioreaza, medicul curant din reteaua sanitara a Ministerului Sanatatii, care are în îngrijire pacientul si medicul locului de detinere întocmesc un referat medical în care se precizeaza ca aceasta poate fi externata, iar supravegherea medicala poate fi continuata în reteaua sanitara a Administratie Nationale a Penitenciarelor.

ART. 66
Asistenta medicala în cazuri speciale
(1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate, care sunt însarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luându-se masuri pentru ca nasterea sa aiba loc în afara penitenciarului. Administratia penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata, la solicitarea acesteia, sa îsi poata îngriji copilul pâna la vârsta de un an.
(2) La împlinirea vârstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(3) În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijirea familiei sau persoanei indicate de mama, acesta poate fi încredintat pe toata durata de detentie a mamei, cu acordul acesteia, unei institutii specializate, cu înstiintarea autoritatilor competente pentru protectia copilului.
(4)Persoanele aflate în faza terminala a unei boli vor fi transferate într-un penitenciar-spital. În cazul în care persoana condamnata nu poate formula cerere de întrerupere a executarii pedepsei, directorul penitenciarului spital ia masuri pentru sesizarea persoanelor aratate în art. 583 alin. (3) din Codul de procedura penala., în vederea formularii unei cereri de întrerupere a executarii pedepsei.

ART. 67
Dreptul la asistenta diplomatica
(1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care au alta cetatenie decât cea româna, au dreptul de a se adresa reprezentantelor diplomatice sau consulare în România ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi vizitati de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, în conditii de confidentialitate.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute în alin. (1) pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie decât cea româna, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular în România, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau internationala competenta si pot fi vizitati de reprezentantii acesteia, în conditii de confidentialitate.
(4) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care au alta cetatenie decât cea româna vor fi informate, la intrarea în penitenciar, cu privire la posibilitatea solicitarii executarii pedepsei într-un alt stat.
(5) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care nu au cetatenie sau au alta cetatenie decât cea româna, au dreptul sa solicite acordarea unei forme de protectie în România, în conditiile legii. Cererile de azil depuse de aceste persoane se transmit de îndata Oficiului Român pentru Imigrari de catre administratia penitenciarului, care va asigura accesul autoritatilor competente în domeniul azilului pentru efectuarea formalitatilor prevazute de Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificarile ulterioare.

ART. 68
Dreptul la încheierea unei casatorii
(1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul la încheierea unei casatorii în penitenciar, în conditiile legii.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a asigura conditiile necesare încheierii casatoriei.
(3) Dupa încheierea casatoriei sotii pot ramâne în penitenciar, într-o camera separata, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.
(4) În certificatul de casatorie, la locul încheierii casatoriei se înscrie localitatea în a carei raza teritoriala este situat penitenciarul.
(5) Persoanele condamnate care executa pedeapsa în regim semideschis sau deschis pot încheia casatoria în localitatea în care domiciliaza sau în localitatea în a carei raza teritoriala este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, si pot primi în acest scop o învoire de iesire din penitenciar de pâna la 5 zile.

ART.69
Dreptul de a vota
Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate îsi pot exercita dreptul de a vota, daca acesta nu a fost interzis prin hotarârea de condamnare. Administratia penitenciarului trebuie sa puna la dispozitie conditiile necesare exercitarii dreptului la vot, potrivit legii.

ART. 70
Obligatiile persoanelor condamnate
(1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte prevederile prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a dispozitiilor acesteia, ale ordinelor emise în baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea lor la dispozitie potrivit art.56;
b) sa respecte regulile de igiena colectiva si individuala;
c) sa se supuna perchezitiei corporale ori de câte ori aceasta masura este necesara, în conditiile prevazute în regulamentul de aplicare a legii;
d) sa întretina în mod corespunzator bunurile încredintate de administratia penitenciarului si bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate trebuie sa prezinte o conduita corecta fata de colegii de detentie si o atitudine de respect fata de personalul penitenciarului.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate raspund civil, material, disciplinar sau penal, dupa caz, pentru faptele savârsite în timpul executarii pedepselor privative de libertate, potrivit legii.

ART. 71
Reguli privind perchezitia corporala si examinarea fizica
(1)Pentru siguranta penitenciarelor se pot efectua la locul de detentie perchezitii corporale si examinari fizice, interne sau externe.
(2)Perchezitia corporala si examinarea fizica externa se efectueaza în cazurile si conditiile prevazute de Regulament.
(3) Examinarea fizica interna se poate face doar în cazurile prevazute de art. 189 din Codul de procedura penala.
(4) Perchezitia si examinarea fizica se efectueaza cu respectarea demnitatii umane, a vietii intime si în îndeplinirea unui scop legitim, de catre persoane de acelasi sex cu persoana controlata, în prezenta unei singure persoane sau, în cazuri exceptionale, în prezenta unui numar limitat de persoane. Examinarea fizica a persoanelor private de libertate poate fi realizata numai de catre cadre medicale.
(5) Sunt interzise perchezitiile corporale colective.
(6) Despre efectuarea perchezitiei corporale si a examinarii fizice se întocmeste un proces - verbal.

Capitolul V
Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

ART. 72
Dispozitii generale privind munca prestata
(1) Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate constituie principalul mijloc de reintegrare sociala si este remunerata, cu exceptia activitatilor cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului, a celor desfasurate în caz de calamitate si a celor desfasurate în interesul comunitatii pe baza de voluntariat.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o munca în raport cu calificarea si aptitudinile lor, precum si activitati necalificate.
(3) Persoanele condamnate care au împlinit vârsta de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei pot presta o munca numai la cererea acestora.
(4) Folosirea la munca a fiecarei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului.
(5) Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica în mod corespunzator.
(6) Persoana condamnata care, în timpul executarii pedepsei, a devenit incapabila de munca în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiaza de pensie de invaliditate, în conditiile legii.
(7) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta însusirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesionala în cursul executarii pedepsei sunt recunoscute, în conditiile legii, de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei sociale sau de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
(8) Este asimilata muncii neremunerate prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activitati de instruire scolara si formare profesionala.
(9) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot realiza lucrari în cadrul atelierelor de terapie ocupationala, pe care le pot comercializa.
(10) Administratia Nationala a Penitenciarelor dispune masurile necesare punerii la dispozitia persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate de oportunitati de munca, fie în regim public, fie în parteneriat public-privat, în interiorul sau exteriorul penitenciarelor.

ART. 73
Durata muncii prestate
(1) Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe saptamâna.
(2) Pentru persoanele prevazute în art.74 alin. (3), durata zilei de munca nu poate depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamâna. Tinerii condamnati la pedepse privative de libertate nu pot presta munca în program de 10 ore pe zi sau în timpul noptii.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca în program de 10 ore pe zi si nu mai mult de 50 de ore pe saptamâna, acordându-li-se drepturile banesti cuvenite pentru acest program de munca.
(4) Munca în timpul noptii poate fi prestata cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte si 35 de ore pe saptamâna.
(5) Persoanele condamnate beneficiaza de cel putin o zi pe saptamâna pentru odihna.

ART. 74
Regimul de prestare a muncii
(1) Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate în penitenciare se realizeaza:
a) în regim de prestari de servicii pentru operatorii economici, persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul ori exteriorul penitenciarului;
b) în regie proprie;
c) în interesul penitenciarului, pentru activitati cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului;
d) în caz de calamitate;
e) în interesul comunitatii, pe baza de voluntariat.
(2) Administratia penitenciarului poate încheia contracte de prestari de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesati în folosirea la munca a persoanelor condamnate.
(3) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt însarcinate, cele care au nascut în perioada detentiei si au în îngrijire copii în vârsta de pâna la un an, nu pot presta munca în timpul noptii sau în locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea acestora.

ART. 75
Plata muncii prestate
(1) Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestata nu constituie venituri salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.
(2) Veniturile realizate nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie, în raport cu programul de munca.

ART. 76
Repartizarea veniturilor
(1) Veniturile prevazute în art. 75 se încaseaza de catre administratia penitenciarului în care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate si se repartizeaza dupa cum urmeaza:
a) 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmând sa fie încasat în momentul punerii în libertate;
b) 70% din venit revin administratiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se încaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
(2) În cazul în care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pâna la data primirii în penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1) lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile potrivit conditiilor prevazute în Regulament.
(3) Dupa plata despagubirilor civile, cota prevazuta la alin. (2) se utilizeaza pentru plata amenzilor judiciare, pentru plata cheltuielilor judiciare la care condamnatul a fost obligat prin hotarârea de condamnare, a cheltuielilor judiciare la care a fost obligat ca urmare a exercitarii cailor ordinare sau extraordinare de atac precum si pentru plata cheltuielilor judiciare la care condamnatul este obligat ca urmare a respingerii contestatiilor prevazute de prezenta lege, ori ca urmare a judecarii oricaror cereri formulate în cursul executarii pedepsei.

ART. 77
Recuperarea pagubelor
(1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate raspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detentie, la locul de munca sau în alte locuri unde au acces.
(2) Prejudiciul cauzat la locul de detentie se repara pe baza ordinului de imputare emis de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.
(3) Împotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face contestatie în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria în circumscriptia careia este situat penitenciarul.
(4) Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.

Capitolul VI
Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, instruirea scolara si formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate

ART. 78
Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala
(1) Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala se organizeaza în fiecare penitenciar si au ca scop reintegrarea sociala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.
(2) În fiecare penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este asigurat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii, sponsorizari si donatii.
(3)Strategia de dezvoltare a serviciilor de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor si conditiile privind organizarea si desfasurarea activitatilor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

ART. 79
Instruirea scolara
(1) În penitenciare se organizeaza cursuri de scolarizare pentru ciclul primar, gimnazial, profesional si liceal.
(2) Cursurile de scolarizare preuniversitare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se organizeaza si se desfasoara în conditiile stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii împreuna cu Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, cu personal didactic salarizat potrivit legii, de la bugetul consiliului judetean în a carui raza teritoriala este situat penitenciarul.
(3) Actele de studii pentru nivelul de învatamânt preuniversitar vor fi eliberate de catre unitatile de învatamânt, pe lânga care au fost organizate cursurile de scolarizare din penitenciare, fara a se face mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor în stare de detinere.
(4) În penitenciare se pot organiza cursuri de scolarizare universitara. Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma totodata cursuri de învatamânt universitar la distanta sau în forma frecventa redusa, în conditiile prevazute de regulamentul la prezenta lege.
(5) Cheltuielile legate de instruirea scolara preuniversitara sunt suportate, potrivit legii, de la bugetul consiliului judetean în a carui raza este situat penitenciarul si de Administratia Nationala a Penitenciarelor, iar în cazul cursurilor de învatamânt universitar, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.

ART. 80
Formarea profesionala
(1) Formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza, în functie de optiunile si aptitudinile lor, prin programe de formare profesionala a adultilor, stabilite de administratia penitenciarului împreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu structurile teritoriale ale acesteia, precum si cu alti furnizori autorizati, organizate în conditiile legii. În certificatul de absolvire nu se fac mentiuni cu privire la desfasurarea cursurilor în stare de detinere.
(2) Cursurile se organizeaza la unitatile care functioneaza în cadrul penitenciarelor sau la unitati stabilite în acest scop prin acorduri încheiate între administratia penitenciarului si fiecare unitate în parte.
(3) Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de Ministerul Muncii, Familiei, si Protectiei Sociale, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.
(4) Conditiile privind organizarea formarii profesionale vor fi stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(5) Certificatele de absolvire sau de calificare vor fi eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

ART. 81
Dispozitii speciale privind persoanele cu handicap condamnate la pedepse privative de libertate
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor dispune masuri specifice pentru protectia sanatatii fizice si psihice a persoanelor cu handicap.
(2) Persoanelor cu handicap condamnate la pedepse privative de libertate li se asigura conditii pentru participarea la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala adecvate nevoilor si personalitatii lor, precum si pentru efectuarea studiilor si dobândirea unei calificari profesionale, în functie de optiunile si aptitudinile lor.
(3) Cursurile de calificare si recalificare profesionala a persoanelor cu handicap condamnate la pedepse privative de libertate sunt stabilite de administratia penitenciarului împreuna cu Autoritatea Nationala pentru persoane cu handicap sau cu structurile teritoriale ale acesteia.
(4) Cheltuielile legate de instruirea scolara preuniversitara a persoanelor prevazute în alin. (2) sunt suportate potrivit legii din bugetul consiliului judetean în a carui raza este situat penitenciarul, iar cheltuielile legate de formarea profesionala a persoanelor prevazute în alin. (2) sunt suportate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

Capitolul VII
Recompensele, învoirea din motive umanitare, abaterile si sanctiunile disciplinare

Sectiunea 1 Recompensele si învoirea din motive umanitare

ART. 82
Felurile recompenselor
(1) Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o buna conduita si au dovedit staruinta în munca sau în cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, li se pot acorda urmatoarele recompense:
a) încredintarea unei responsabilitati în cadrul activitatilor prevazute în art. 78;
b) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;
c) suplimentarea dreptului de a primi sau cumpara bunuri;
d) suplimentarea dreptului la vizita;
e) acordarea de premii constând în materiale pentru activitati ocupationale;
f) permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
g) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;
h) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.
(2) Recompensele sunt acordate de comisia formata din directorul penitenciarului, care exercita atributiile de presedinte al comisiei, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, în calitate de membri si un secretar.
(3) Recompensele se acorda la propunerea cadrelor care desfasoara activitati directe cu persoanele private de libertate, dupa consultarea sefului sectiei unde este detinuta persoana condamnata.

ART. 83
Permisiunea de iesire din penitenciar
(1) Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata în conditiile art. 82 în urmatoarele cazuri:
a) prezentarea persoanei condamnate în vederea ocuparii unui loc de munca dupa punerea în libertate;
b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;
c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;
(2) Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevazute în alin. (1), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate în regim închis.
(3) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, pentru cazurile prevazute în alin. (1), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate în regim semideschis.
(4) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, pentru cazurile prevazute în alin. (1), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate în regim deschis.
(5) La iesirea din penitenciar, persoana condamnata are obligatia de a informa în scris administratia locului de detentie asupra locului unde urmeaza sa se deplaseze, itinerarul folosit, precum si asupra mijloacelor financiare de care dispune pe durata permisiunii.
(6) Timpul în care persoana condamnata s-a aflat în stare de libertate dupa termenul stabilit pentru prezentarea din permisiunea de iesire din penitenciar nu intra în durata executarii pedepsei privative de libertate.

ART. 84
Învoirea din motive umanitare
(1) Se poate acorda învoirea de iesire din penitenciar, din motive umanitare, pentru vizitarea de catre persoana condamnata a sotului/sotiei, a unei rude apropiate, a oricarei persoane de care este legat prin puternice legaturi afective care este grav bolnava, pentru participarea persoanei condamnate la înhumarea unei astfel de persoane, sau, în caz de calamitate, pentru solutionarea unor probleme sociale, medicale sau de sprijinire a familiei.
(2)Învoirea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut în alin. (1), poate fi acordata pe o durata de cel mult 5 zile oricarei persoane condamnate, indiferent de regimul de executare si de îndeplinirea conditiilor prevazute la art.82 alin. (1).
(3) Învoirea se acorda prin emiterea unei dispozitii cu caracter obligatoriu de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, la cererea motivata a persoanei condamnate, cu avizul consultativ al directorului unitatii.

Sectiunea a 2-a Abaterile si sanctiunile disciplinare

ART. 85
Abateri disciplinare
(1) Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) prezenta în zone interzise sau la ore nepermise în anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire în penitenciar;
b) tulburarea în orice mod a programului de munca, a programelor socio-educative care se deruleaza în penitenciar;
c) procurarea sau detinerea de bani, bunuri ori de alte valori, în alte conditii decât cele prevazute de lege;
d) comunicarea cu exteriorul în alte conditii decât cele prevazute de lege;
e) utilizarea în alte conditii decât cele prevazute de lege a bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;
f) nerespectarea oricarei obligatii care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispozitiilor prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise în baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea acestora la dispozitie potrivit art. 56, daca aceasta creeaza un pericol real pentru siguranta sau ordinea în penitenciar.
(2) Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila a persoanelor condamnate.
(3) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administratiei penitenciare are obligatia de a sesiza organele de urmarire penala. În acest caz poate fi aplicata, în mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevazute în art. 86.

ART. 86
Sanctiuni disciplinare
(1) Sanctiunile care pot fi aplicate în cazul savârsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni;
c) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;
d) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Banii, bunurile sau alte valori, procurate ori detinute în alte conditii decât cele prevazute de lege, se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac venit la bugetul penitenciarului sau centrului pentru îmbunatatirea conditiilor de detentie.
(3) Aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate îngradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, dreptul la plimbarea zilnica, dreptul la asistenta diplomatica, dreptul de a vota, precum si dreptul la lumina naturala si artificiala.
(4) Sanctiunile prevazute în alin. (1) lit. b), c) si d) nu se aplica femeilor însarcinate sau celor care au în îngrijire copii în vârsta de pâna la un an.
(5) Sanctiunea disciplinara prevazuta în alin. (1) lit. d) poate fi aplicata numai dupa consultarea medicului cu privire la starea de sanatate a persoanei. Medicul penitenciarului viziteaza zilnic si ori de câte ori este necesar persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.
(6) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise.
(7) Nu pot fi aplicate de doua ori sanctiuni pentru aceeasi abatere disciplinara.
(8) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiune disciplinara.

ART. 87
Constatarea abaterilor disciplinare
(1) Abaterile disciplinare se constata de catre personalul administratiei penitenciare si se consemneaza într-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, în termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
(3) Nerespectarea termenului prevazut în alin. (2) atrage raspunderea disciplinara a persoanei vinovate pentru nerespectarea termenului.

ART. 88
Procedura disciplinara
(1) Procedura disciplinara se declanseaza de seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care sesizeaza de îndata comisia de disciplina.
(2) Comisia de disciplina este formata din directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, în calitate de presedinte, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, un supraveghetor ales anual de catre ceilalti supraveghetori, în calitate de membri si un secretar.
(3) Presedintele comisiei de disciplina desemneaza, în termen de 24 de ore de la sesizarea comisiei de disciplina, o persoana din cadrul personalului penitenciarului, alta decât un membru al comisiei, sa efectueze cercetarea prealabila. În termen de 5 zile, persoana desemnata prezinta comisiei de disciplina rezultatele cercetarii prealabile.
(4) Comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre împrejurarile în care a fost savârsita fapta, aplica prin decizie scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
(5) Decizia comisiei de disciplina se comunica, de îndata, persoanei condamnate.
(6) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare savârsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savârsirea abaterii si în timpul procedurii disciplinare.
(7) Dosarul disciplinar întocmit în cadrul fiecarei proceduri disciplinare se ataseaza dosarului individual al persoanei condamnate. Sanctiunile disciplinare aplicate se înscriu, totodata, si într-un registru special întocmit în acest sens.
(8) În cazul în care, în cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savârsirea unei infractiuni, sesizeaza organul de urmarire penala competent.

ART. 89
Contestatia împotriva deciziei comisiei de disciplina
(1) Împotriva deciziei comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face contestatie la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, în termen de 3 zile de la comunicarea hotarârii.
(2) La primirea contestatiei, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate acorda termen în prima sedinta de judecata, dintre sedintele prevazute la art.11, ce urmeaza depunerii contestatiei, încunostinteaza despre acest termen persoana condamnata si îi pune în vedere sa îsi angajeze un avocat, în caz contrar urmând a fi desemnat un avocat din oficiu. De asemenea, judecatorul înstiinteaza administratia penitenciarului pentru a asigura prezenta contestatorului la sedinta de judecata.
(3) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, solutionând contestatia, pronunta prin hotarâre una dintre urmatoarele solutii:
a) admite contestatia, în tot sau în parte, si dispune anularea, revocarea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina din penitenciar;
b) respinge contestatia, daca aceasta este nefondata, tardiva, inadmisibila;
c) ia act de retragerea contestatiei.
(4) Persoana condamnata este ascultata, în mod obligatoriu, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care poate asculta oricare alta persoana în calitate de martor, în vederea aflarii adevarului.
(5) Dispozitiile art. 36 alin. (5) si (6) se aplica în mod corespunzator.
(6) Contestatia formulata potrivit prevederilor alin. (1) suspenda executarea sanctiunii disciplinare.
Capitolul VIII
Liberarea conditionata
ART. 90
Conditiile de acordare a liberarii conditionate
Persoana condamnata poate fi liberata conditionat înainte de executarea în întregime a pedepsei, daca îndeplineste conditiile prevazute în art. 100 sau, dupa caz, art. 99 Cod penal.
ART. 91
Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale
(1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, în vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) în cazul în care se presteaza o munca remunerata în conditiile prevazute în art. 73 alin. (1) si (2), se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca, în cazul condamnatilor cu vârsta mai mare de 21 de ani, si 2 zile executate pentru o zi de munca, în cazul condamnatilor tineri;
b) în cazul în care se presteaza o munca neremunerata în conditiile prevazute în art. 73 alin. (1) si (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca, în cazul condamnatilor cu vârsta mai mare de 21 de ani, si 3 zile executate pentru o zi de munca, în cazul condamnatilor tineri;
c) în cazul în care munca este prestata în conditiile prevazute în art. 73 alin. (3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
d) în cazul în care munca este prestata în conditiile prevazute în art. 73 alin. (4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;
e) în cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui semestru scolar si 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
f) în cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate.
(2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata.

ART. 92
Procedura de acordare a liberarii conditionate
(1) Liberarea conditionata se acorda potrivit procedurii prevazute în Codul de procedura penala, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea Comisiei pentru propunerea liberarii conditionate.
(2)Comisia pentru propunerea liberarii conditionate este alcatuita din judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, care este si presedintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala, un consilier de probatiune din cadrul serviciului de probatiune de pe lânga tribunalul în circumscriptia caruia se afla penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigura de catre seful serviciului evidenta din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia formuleaza propuneri tinând seama de fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru reintegrarea sociala, în special în cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, de responsabilitatile încredintate, de recompensele acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate si de antecedentele sale penale. Persoana condamnata este adusa în fata comisiei în vederea formularii propunerii.
(4) Propunerea comisiei de admitere a liberarii conditionate, cuprinsa într-un proces-verbal motivat, împreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse în procesul-verbal, se înainteaza judecatoriei în a carei circumscriptie se afla locul de detinere si se comunica persoanei condamnate.
(5) În cazul în care comisia constata ca persoana condamnata nu întruneste conditiile pentru a fi liberata conditionat, în procesul-verbal întocmit potrivit alin. (4) fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, comisia comunica procesul-verbal persoanei condamnate si îi aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata.
(6) Când persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerând liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal întocmit de comisia pentru propunerea liberarii conditionate, împreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse în acesta.
(7) În vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

Capitolul IX
Documentele întocmite de administratia penitenciarului

ART. 93
Dosarul individual al persoanei condamnate
(1) Administratia penitenciarului completeaza pentru fiecare persoana condamnata care executa o pedeapsa privativa de libertate în penitenciar un dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut în art. 41 alin. (2).
(2) Dosarul individual al persoanei condamnate cuprinde:
a) datele de stare civila si actul de identitate ale persoanei condamnate;
b) fotografii din fata si din profil;
c) copie de pe hotarârea judecatoreasca de condamnare la pedeapsa privativa de libertate;
d) mandatul de executare a pedepsei;
e) anul, luna, ziua si ora la care a început executarea pedepsei;
f) cazierul judiciar;
g) fisa dactiloscopica;
h) documentele întocmite în urma examenelor medicale;
i) documentele din care rezulta îndeplinirea obligatiilor prevazute în art. 56 alin. (1) - (3);
j) documentele referitoare la masurile luate de catre administratia penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanei condamnate la pedeapsa privativa de libertate;
k) documentele referitoare la participarea persoanei condamnate la activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, la instruirea scolara si formarea profesionala a acesteia;
l) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar si sanctiunile disciplinare aplicate în timpul executarii pedepsei privative de libertate;
m) alte documente întocmite în timpul executarii pedepsei privative de libertate care privesc regimul de executare a acesteia.
(3) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate si aparatorul acesteia au acces, în prezenta persoanei anume desemnate de directorul penitenciarului, la dosarul individual.
(4) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor în care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate.
(5) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt confidentiale, potrivit legii.

ART. 94
Registrele privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate
(1)Administratia fiecarui penitenciar întocmeste urmatoarele registre privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate:
a) registrul de evidenta a primirii persoanelor condamnate, în care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost primita în penitenciar;
b) registrul de evidenta a recompenselor acordate persoanelor condamnate;
c) registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare aplicate persoanelor condamnate;
d) registrul de evidenta a liberarii conditionate a persoanelor condamnate;
e) registrul de evidenta a punerii în libertate a persoanelor condamnate;
f) registrul de evidenta privind utilizarea mijloacelor de constrângere fizica.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor adopta masurile tehnice si organizatorice necesare protejarii datelor cu caracter personal ale persoanelor private de libertate împotriva oricaror distrugeri, pierderi, modificari, dezvaluiri sau acces neautorizat.

ART. 95
Proceduri privind decesul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate
(1) În cazul decesului unei persoane aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, medicul penitenciarului înstiinteaza, de îndata, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, procurorul si directorul penitenciarului. Directorul penitenciarului înstiinteaza familia persoanei decedate sau o persoana apropiata acesteia si Administratia Nationala a Penitenciarelor, care sesizeaza Comisia Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti de analiza a deceselor survenite în sistemul penitenciar.
(2) Dupa decesul persoanei condamnate, sotul/sotia sau o ruda pâna la gradul al IV-lea inclusiv ori o alta persoana desemnata de acestea are acces la dosarul individual, dosarul medical, rapoartele de incident, certificatul constatator al mortii si orice alt act privitor la decesul persoanei condamnate si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
(3)Componenta, organizarea si functionarea Comisiei Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti de analiza a deceselor survenite în sistemul penitenciar se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.
(4) Înhumarea persoanei decedate este efectuata de catre familie, rude sau alte persoane apropiate acesteia. În absenta lor sau în caz de refuz, înhumarea persoanei decedate se face de catre primaria din localitatea în a carei raza teritoriala se afla penitenciarul.
(5) În cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale survenite în timpul executarii pedepsei, urmasii acesteia beneficiaza de pensie de urmas, potrivit legii.
(6) Directorul penitenciarului are obligatia de înstiintare a familiei persoanei private de libertate sau unei persoane apropiate acesteia si atunci când persoana condamnata sufera o vatamare corporala grava, de o boala grava sau este transferata într-o institutie medicala pentru tratarea unei boli psihice.

Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal - Petrache Zidaru - Editura Hamangiu

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei - Morar Ioana Cristina - Editura C.H. Beck

Suspendarea executarii pedepsei ca forma a probatiunii in dreptul penal roman - prefata de Costica Bulai - Cristian Mitrache - Editura Universul Juridic

Tratat de procedura penala. Partea generala - Ion Neagu - Editura Universul Juridic

Teoria si practica recursului penal - Grigore Gr. Theodoru - Editura Hamangiu

Tratat de Drept procesual penal - ed. a 2-a - Grigore Gr. Theodoru - Editura Hamangiu

Drept procesual penal. Editia a II-a - Jidovu Nicu - Editura C.H. Beck

Drept procesual penal - Camelia Serban Morareanu - Editura Hamangiu

Drept procesual penal - 2008 - Anca-Lelia Lorincz - Editura Universul Juridic

Codul de procedura penala – texte, jurisprudenta, hotarâri C.E.D.O. ed.a 2-a - George Antoniu, Adina Vlasceanu, Alina Barbu - Editura Hamangiu