Tratatul de la Maastricht instituie 5 categorii de drepturi supranationale, complementare cetateniei nationale :
- dreptul la libera circulatie, care implica dreptul la sejur, dreptul de stabilire, dreptul la munca si dreptul la studiu în celelalte state membre ale Uniunii;
- dreptul de vot si dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul European si la alegerile locale în statul de rezidenta, în aceleasi conditii cu cetatenii statului respectiv.
- dreptul de a beneficia, pe teritoriul unui stat tert (stat care nu este membru al Uniunii Europene) de protectie consulara din partea autoritatilor diplomatice ale unui alt stat membru, în cazul în care tara din care provine cetateanul nu are reprezentanta diplomatica ori consulara în statul tert respectiv.
- dreptul de petitie în fata Parlamentului European.
- dreptul de a apela la Ombudsman-ul european (Avocatul Poporului) pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoasa din partea institutiilor si organismelor comunitare.
Tratatul de la Amsterdam condamna orice forma de discriminare si recunoaste dreptul la informatie si protectia consumatorilor. Acest act legislativ comunitar consacra si norme cu privire la principiul nediscriminarii pe baza de cetatenie/nationalitate.

Bibliografie