Legislatia primara
reprezinta partea fundamentala a dreptului comunitar si a sistemului
de drept al Uniunii Europene pentru ca, pe baza si în acord cu
aceste tratate, sunt generate întreaga legislatie secundara, precum
si celelalte acte ale Uniunii Europene. Din acest motiv, legislatia
primara constituie esenta cadrului constitutional al Uniunii si, alaturi
de principiile de drept, ocupa pozitia cea mai importanta în ierarhia
surselor dreptului comunitar .
În categoria izvoarelor primare sunt incluse actele juridice fundamentale
ale dreptului comunitar constituite de :
- Tratatele de instituire a celor trei Comunitati europene (Tratatul
privind instituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, semnat
la Paris la 18 aprilie 1951 si intrat în vigoare la 25 iulie 1952;
Tratatul privind instituirea Comunitatii Economice Europene, semnat
la Roma la 25 martie 1857 si intrat în vigoare la l ianuarie 1958;
Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene a Energiei Atomice,
semnat la Roma la 25 martie 1957 si intrat în vigoare la l ianuarie
1958);
- Tratatul de fuziune, semnat la 8 aprilie 1965 si intrat în vigoare
la l iulie 1967;
- cele doua tratate bugetare: Tratatul de la Luxemburg din 22 aprilie
1970 si Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975, intrat în
vigoare la l iunie 1977;
- Tratatul de modificare a Tratatelor de instituire a Comunitatilor
Europene privind Groenlanda (17 martie 1984);
- Actul Unic European, semnat la 17 februarie 1986 la Luxemburg de 9
din cele 12 state membre, iar la 28 februarie 1986 de celelalte 3, Italia,
Danemarca si Grecia si intrat în vigoare la l iulie 1987.
- Tratatul de la Maastricht, adoptat la 10 decembrie 1991, semnat la
7 februarie 1992 si intrat în vigoare la l noiembrie 1993;
- Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997, intrat în
vigoare la l mai 1999;
- Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie 2001, intrat în
vigoare în ianuarie 2003.
- Tratatul de la Lisabona, semnat pe 13 decembrie 2007 si intrat în
vigoare pe 1 decembrie 2009.
Unele dintre aceste acte comunitare cuprind si protocoale anexe, care
fac parte integranta din aceste acte, asa cum se precizeaza în
chiar cuprinsul lor.
Actele comunitare mentionate constituie un adevarat „corpus"
constitutional, ele având prioritate asupra altor acte comunitare
de nivel inferior si beneficiind de o prezumtie absoluta de legalitate.
Ce se intampla in UE
in noiembrie 2002 ? Click
aici
Bibliografie
Florian
Coman, Drept comunitar european, Editura Universul Juridic, Bucuresti,
2003;
Gyula
Fábián, Drept institutional comunitar, Editura Sfera-Juridica,
Cluj-Napoca, 2006;
Ion
Fllipescu, Augustin Fuerea, Drept institutional comunitar european,
Editura ACTAMI, Bucuresti, 2000;
Augustin
Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti,
2006;
Augustin
Fuerea, Drept comunitar european. Partea generala, Editura All Beck,
Bucuresti, 2003;
Luciana-Alexandra
Ghica (coord.), Enciclopedia Uniuni Europene, Editura Meronia, Bucuresti,
2005;
Cornelia
Lefter, Drept comunitar institutional, Editura Economica, Bucuresti,
2001;
Corina
Leicu, Drept comunitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998;
Gabriel
Micu, Ordinea Juridica Institutionala Comunitara, Editura Paideia,
Bucuresti, 2007;
Octavian
Manolache, Tratat de drept comunitar, Editura C.H. Beck, Bucuresti,
2006;
Viorel
Marcu, Nicoleta Diaconu, Dreptul comunitar general. Tratat, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2002;
Marian
Mihaila, Carmen Suciu, Dan Stan, Drept institutional comunitar, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2002;
Stefan
Munteanu, Integrarea europeana. O perspectiva juridico-filosofica,
Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2006;
Stelian
Scaunas, Uniunea Europeana. Constructie. Institutii. Drept, Editura
All Beck, Bucuresti, 2005;
Costica
Voicu, Teoria generala a dreptului, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001;
Irina
Moroianu-Zlatescu, Radu C. Demetrescu, Drept institutional european,
Editura Olimp, Bucuresti, 1999