Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa Constitutia europeana

EDUARD DRAGOMIR, DAN NITA - TRATATUL DE LA LISABONA - EDITURA NOMINA LEX

EDUARD DRAGOMIR, DAN NITA - CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI - EDITURA NOMINA LEX

PROTOCOALELE SI ANEXELE I SI II LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUTII PENTRU EUROPA

CUPRINS

A. PROTOCOALE ANEXATE LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUTII PENTRU EUROPA

1. Protocol privind rolul parlamentelor nationale în cadrul uniunii europene

2. Protocol privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii

3. Protocol de stabilire a Statutului Curtii de Justitie a Uniunii Europene

4. Protocol de stabilire a Statutului Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene

5. Protocol privind Statutul Bancii Europene de Investitii

6. Protocol privind stabilirea sediilor institutiilor si anumitor organe, oficii, agentii si servicii ale Uniunii Europene

7. Protocol privind privilegiile si imunitatile Uniunii Europene

8. Protocol privind tratatele si actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei si a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei si a Republicii Portugheze, a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei

9. Protocol privind tratatul si actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace

10. Protocol privind procedura aplicabila deficitelor excesive

11. Protocol privind criteriile de convergenta

12. Protocol privind Eurogrupul

13. Protocol privind anumite dispozitii aplicabile Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord cu privire la uniunea economica si monetara

14. Protocol privind anumite dispozitii aplicabile Danemarcei cu privire la uniunea economica si monetara

15. Protocol privind anumite sarcini ale bancii nationale a Danemarcei

16. Protocol privind sistemul francului în Comunitatea Financiara a Pacificului

17. Protocol privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene

18. Protocol privind aplicarea anumitor aspecte din Articolul III 130 din Constitutie în cazul Regatului Unit si al Irlandei

19. Protocol privind pozitia Regatului Unit si a Irlandei în ceea ce priveste politicile privind contoalele la frontiere, azilul si imigrarea, precum si în ceea ce priveste cooperarea juridica în domeniul dreptului civil si cooperarea politieneasca

20. Protocol privind pozitia Danemarcei

21. Protocol privind relatiile externe ale statelor membre în ceea ce priveste trecerea frontierelor externe

22. Protocol privind dreptul de azil pentru resortisantii statelor membre

23. Protocol privind cooperarea structurata permanenta stabilita în Articolul i-41 alineatul (6) si în Articolul iii-312 din Constitutie

24. Protocol privind Articolul i-41 alineatul (2) din Constitutie

25. Protocol privind importurile în Uniunea Europeana de produse petroliere rafinate în Antilele olandeze

26. Protocol privind dobândirea de bunuri imobile în Danemarca

27. Protocol privind sistemul de radiodifuziune publica în statele membre

28. Protocol privind Articolul iii-214 din Constitutie

29. Protocol privind coeziunea economica, sociala si teritoriala

30. Protocol privind regimul special aplicabil Groenlandei

31. Protocol privind Articolul 40.3.3 din constitutia Irlandei

32. Protocol privind Articolul i-9 alineatul (2) din Constitutie privind aderarea Uniunii la conventia europeana de aparare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale

33. Protocol privind actele si tratatele de completare sau de modificare a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene si a tratatului privind Uniunea Europeana

34. Protocol privind dispozitiile tranzitorii referitoare la institutiile si organele Uniunii

35. Protocol privind consecintele financiare ale expirarii Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului si Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel

36. Protocol de modificare a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice

B. Anexe la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa

1. Anexa I: Lista prevazuta la Articolul III-226 din Constitutie

2. Anexa II: Tari si teritorii de peste mari carora li se aplica partea III titlul IV din Constitutie

A. PROTOCOALE
ANEXATE LA TRATATUL DE INSTITUIRE
A UNEI CONSTITUTII PENTRU EUROPA

1. PROTOCOL
PRIVIND ROLUL PARLAMENTELOR NATIONALE
ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND faptul ca modul în care parlamentele nationale îsi exercita controlul asupra guvernelor lor respective în raport cu activitatile Uniunii este un aspect legat de organizarea si practicile constitutionale proprii fiecarui stat membru;

DORIND sa încurajeze participarea mai intensa a parlamentelor nationale în cadrul activitatilor Uniunii Europene si sa consolideze capacitatea acestora de a-si exprima punctul de vedere asupra proiectelor de acte legislative europene, precum si asupra altor probleme care prezinta un interes special pentru parlamentele nationale;

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

TITLUL I

INFORMATII DESTINATE PARLAMENTELOR NATIONALE

ARTICOLUL 1

Documentele de consultare ale Comisiei (carti verzi, carti albe si comunicari) se transmit direct de Comisie parlamentelor nationale cu ocazia publicarii acestora. De asemenea, Comisia transmite parlamentelor nationale programul legislativ anual, precum si orice alt instrument de programare legislativa sau de strategie politica, în acelasi timp în care le transmite Parlamentului European si Consiliului.

ARTICOLUL 2

Proiectele de acte legislative europene adresate Parlamentului European si Consiliului se transmit parlamentelor nationale.

În întelesul prezentului protocol, „proiect de act legislativ european” se înseamna propunerile Comisiei, initiativele unui grup de state membre, initiativele Parlamentului European, cererile Curtii de Justitie, recomandarile Bancii Centrale Europene si cererile Bancii Europene de Investitii în vederea adoptarii unui act legislativ european.

Proiectele de acte legislative europene înaintate de Comisie se transmit direct de Comisie parlamentelor nationale, în acelasi timp în care se transmit Parlamentului European si Consiliului.

Proiectele de acte legislative europene înaintate de Parlamentul European se transmit direct de Parlamentul European parlamentelor nationale.

Proiectele de acte legislative europene înaintate de un grup de state membre, de Curtea de Justitie, de Banca Centrala Europeana sau de Banca Europeana de Investitii se transmit de Consiliu parlamentelor nationale.

ARTICOLUL 3

Parlamentele nationale pot adresa presedintilor Parlamentului European, ai Consiliului si, respectiv, ai Comisiei, un aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ european cu principiul subsidiaritatii, în conformitate cu procedura prevazuta de Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii.

În cazul în care un proiect de act legislativ european este înaintat de un grup de state membre, presedintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective guvernelor statelor membre în cauza.

În cazul în care un proiect de act legislativ european este înaintat de Curtea de Justitie, de Banca Centrala Europeana sau de Banca Europeana de Investitii, presedintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective institutiei sau organului în cauza.

ARTICOLUL 4

Se prevede un termen de sase saptamâni între momentul în care un proiect de act legislativ european este pus la dispozitia parlamentelor nationale în limbile oficiale ale Uniunii si data la care proiectul în cauza este înscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, în vederea adoptarii acestuia sau în vederea adoptarii unei pozitii asupra proiectului mentionat în cadrul unei proceduri legislative. Se permit exceptii în cazuri de urgenta, daca motivele care le justifica sunt indicate în actul adoptat sau în pozitia Consiliului. Cu exceptia cazurilor de urgenta mentionate, justificate în mod corespunzator, nu se poate atinge nici un acord asupra proiectului de act legislativ european în cauza în decursul termenului de sase saptamâni prevazut. Cu exceptia cazurilor de urgenta justificate în mod corespunzator, se respecta un termen de zece zile între înscrierea unui proiect de act legislativ european pe ordinea de zi provizorie a Consiliului si adoptarea unei pozitii cu privire la acesta.

ARTICOLUL 5

Ordinea de zi si rezultatele sedintelor Consiliului, inclusiv procesele-verbale ale sedintelor în cadrul carora Consiliul delibereaza asupra proiectelor de acte legislative europene, se transmit direct parlamentelor nationale si, în acelasi timp, guvernelor statelor membre.

ARTICOLUL 6

În cazul în care Consiliul European prevede recurgerea la articolul IV-444 alineatul (1) sau (2) din Constitutie, parlamentele nationale sunt informate cu privire la initiativa Consiliului European cu cel putin sase luni înainte de adoptarea unei astfel de decizii europene.

ARTICOLUL 7

Curtea de Conturi transmite raportul sau anual parlamentelor nationale, cu titlu informativ, în acelasi timp în care îl transmite Parlamentului European si Consiliului.

ARTICOLUL 8

În cazul în care sistemul parlamentar national nu este monocameral, dispozitiile articolelor 1 - 7 se aplica camerelor care formeaza sistemul parlamentar în cauza.

TITLUL II

COOPERAREA INTERPARLAMENTARA

ARTICOLUL 9

Parlamentul European si parlamentele nationale stabilesc de comun acord modul de organizare si promovare a unei cooperari interparlamentare eficiente si periodice în cadrul Uniunii.

ARTICOLUL 10

O conferinta a organelor parlamentare specializate în problemele Uniunii poate aduce în atentia Parlamentului European, a Consiliului si a Comisiei, orice contributie pe care o considera adecvata. În plus, o astfel de conferinta promoveaza schimbul de informatii si al celor mai bune practici între parlamentele nationale si Parlamentul European, inclusiv între comisiile specializate din cadrul acestora. De asemenea, conferinta organelor parlamentare poate organiza conferinte interparlamentare pe teme specifice, în special pentru a purta dezbateri asupra problemelor de politica externa si de securitate comuna, inclusiv asupra politicii de securitate si de aparare comuna. Contributiile conferintei nu angajeaza parlamentele nationale si nici nu aduc atingere pozitiei acestora.

2. PROTOCOL
PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITATII
SI PROPORTIONALITATII

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa se asigure ca deciziile se adopta la un nivel cât mai apropiat de cetatenii Uniunii;

HOTARÂTE sa stabileasca conditiile de aplicare a principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii prevazute la articolul I-11 din Constitutie si sa instituie un sistem de control al aplicarii respectivelor principii,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Fiecare institutie asigura în permanenta respectarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii definite de articolul I-11 din Constitutie.

ARTICOLUL 2

Înainte de a propune un act legislativ european, Comisia procedeaza la consultari extinse. Daca este cazul, consultarile trebuie sa aiba în vedere dimensiunea regionala si locala a actiunilor preconizate. În caz de urgenta exceptionala, Comisia nu desfasoara consultarile mentionate. Comisia îsi motiveaza decizia în cadrul propunerii.

ARTICOLUL 3

În întelesul prezentului protocol, „proiect de act legislativ european” înseamna propunerile Comisiei, initiativele unui grup de state membre, initiativele Parlamentului European, cererile Curtii de Justitie, recomandarile Bancii Centrale Europene si cererile Bancii Europene de Investitii în vederea adoptarii unui act legislativ european.

ARTICOLUL 4

Comisia transmite parlamentelor nationale proiectele sale de acte legislative europene si proiectele sale modificate, în acelasi timp în care le transmite organului legislativ al Uniunii.

Parlamentul European transmite parlamentelor nationale proiectele sale de acte legislative europene, precum si proiectele sale modificate.

Consiliul transmite parlamentelor nationale proiectele de acte legislative europene înaintate de un grup de state membre, de Curtea de Justitie, Banca Centrala Europeana sau Banca Europeana de Investitii, precum si proiectele modificate.

Dupa adoptarea acestora, rezolutiile legislative ale Parlamentului European si pozitiile Consiliului se transmit de catre acestea parlamentelor nationale.

ARTICOLUL 5

Proiectele de acte legislative europene trebuie motivate în raport cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. Orice proiect de act legislativ european trebuie sa cuprinda o fisa detaliata care sa permita evaluarea conformitatii cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. Fisa mentionata anterior trebuie sa cuprinda elemente care sa permita evaluarea impactului financiar al proiectului în cauza si, în cazul unei legi-cadru europene, evaluarea implicatiilor acesteia asupra reglementarilor care urmeaza sa fie puse în aplicare de statele membre, inclusiv asupra legislatiei regionale, daca este cazul. Motivele care conduc la concluzia ca un obiectiv al Uniunii poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii se bazeaza pe indicatori calitativi si, ori de câte ori este posibil, pe indicatori cantitativi. Proiectele de acte legislative europene au în vedere nevoia de a proceda astfel încât orice obligatie, financiara sau administrativa, care revine Uniunii, guvernelor nationale, autoritatilor regionale sau locale, operatorilor economici si cetatenilor sa fie cât mai redusa posibil si proportionala cu obiectivul urmarit.

ARTICOLUL 6

În termen de sase saptamâni de la data transmiterii unui proiect de act legislativ european, orice parlament national sau orice camera a unui parlament national poate adresa presedintilor Parlamentului European, al Consiliului si, respectiv, al Comisiei un aviz motivat în care sa se expuna motivele pentru care considera ca proiectul în cauza nu este în conformitate cu principiul subsidiaritatii. Daca este cazul, fiecarui parlament national sau fiecarei camere a unui parlament national îi revine sarcina de a consulta parlamentele regionale cu competente legislative.

În cazul în care proiectul de act legislativ european în cauza este înaintat de un grup de state membre, presedintele Consiliului transmite avizul guvernelor respectivelor state membre.

În cazul în care proiectul de act legislativ european este înaintat de Curtea de Justitie, de Banca Centrala Europeana sau de Banca Europeana de Investitii, presedintele Consiliului transmite avizul institutiei sau organului în cauza.

ARTICOLUL 7

Parlamentul European, Consiliul si Comisia, precum si, daca este cazul, grupul de state membre, Curtea de Justitie, Banca Centrala Europeana sau Banca Europeana de Investitii, în cazul în care proiectul de act legislativ european este înaintat de acestea, tin seama de avizele motivate adresate de parlamentele nationale sau de o camera a oricarui parlament national.

Fiecare parlament national dispune de doua voturi, repartizate în functie de sistemul parlamentar national. În cadrul unui sistem parlamentar national bicameral, fiecare dintre cele doua camere dispune de un vot.

În cazul în care avizele motivate de faptul ca un proiect legislativ european nu respecta principiul subsidiaritatii reprezinta cel putin o treime din totalitatea voturilor atribuite parlamentelor nationale în conformitate cu dispozitiile celui de-al doilea paragraf, proiectul trebuie analizat din nou. Acest prag este de o patrime în cazul unui proiect legislativ european prezentat în temeiul articolului III-264 din Constitutie privind spatiul de libertate, de securitate si de justitie.

Ca urmare a unei astfel de reevaluari, Comisia sau, daca este cazul, grupul de state membre, Parlamentul European, Curtea de Justitie, Banca Centrala Europeana sau Banca Europeana de Investitii, în cazul în care proiectul de act legislativ european este înaintat de acestea, pot hotarî fie sa mentina proiectul, fie sa îl modifice, fie sa îl retraga. O astfel de decizie trebuie motivata corespunzator.

ARTICOLUL 8

Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte asupra actiunilor privind încalcarea principiului subsidiaritatii de catre un act legislativ european, formulate, conform normelor prevazute la articolul III-65 din Constitutie, de un stat membru sau transmise de acesta conform dispozitiilor de drept intern în numele parlamentului sau national sau al unei camere a acestuia.

În conformitate cu dispozitiile prevazute la articolul mentionat anterior, astfel de actiuni pot fi formulate si de Comitetul Regiunilor împotriva actelor legislative europene în vederea adoptarii carora Constitutia prevede consultarea respectivului comitet.

ARTICOLUL 9

În fiecare an, Comisia prezinta Consiliului European, Parlamentului European, Consiliului si parlamentelor nationale un raport privind aplicarea articolului I-11 din Constitutie. Respectivul raport anual se transmite, de asemenea, Comitetului Regiunilor si Comitetului Economic si Social.

3. PROTOCOL
DE STABILIRE A STATUTULUI CURTII DE JUSTITIE
A UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, prevazut la articolul III-381 din Constitutie,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

ARTICOLUL 1

Curtea de Justitie a Uniunii Europene se constituie si îsi exercita functiile în conformitate cu Constitutia, cu Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Tratatul CEEA) si cu prezentul statut.

TITLUL I

STATUTUL JUDECATORILOR SI AL AVOCATILOR GENERALI

ARTICOLUL 2

Înainte de preluarea functiei, fiecare judecator trebuie sa depuna, în fata Curtii de Justitie reunita în sedinta publica, un juramânt prin care se angajeaza sa îsi îndeplineasca functia cu deplina impartialitate si onestitate si sa pastreze secretul deliberarilor.

ARTICOLUL 3

Judecatorii beneficiaza de imunitate jurisdictionala. În ceea ce priveste actele încheiate de acestia, inclusiv afirmatiile lor verbale si scrise efectuate în calitatea lor oficiala, judecatorii continua sa beneficieze de imunitate dupa încetarea functiei lor.

Curtea de Justitie, reunita în sesiune plenara, poate ridica imunitatea. În cazul în care hotarârea se refera la un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea hotaraste dupa consultarea tribunalului în cauza.

În cazul în care, în urma ridicarii imunitatii, se deschide o actiune penala împotriva unui judecator, acesta poate fi judecat, în oricare din statele membre, numai de instanta competenta sa judece magistratii care apartin jurisdictiei nationale la cel mai înalt nivel.

Articolele 11-14 si articolul 17 din Protocolul privind privilegiile si imunitatile Uniunii se aplica judecatorilor, avocatilor generali, grefierilor si raportorilor adjuncti ai Curtii de Justitie a Uniunii Europene, fara sa aduca atingere dispozitiilor privind imunitatea jurisdictionala a judecatorilor prevazute la primul, al doilea si al treilea paragraf din prezentul articol.

Articolul 4

Judecatorii nu pot exercita nici o functie politica sau administrativa.

Judecatorii nu pot exercita nici o activitate profesionala, remunerata sau nu, cu exceptia unei derogari acordate cu titlu exceptional printr-o decizie europeana a Consiliului, care hotaraste cu majoritate simpla.

Cu ocazia preluarii functiei, judecatorii îsi asuma angajamentul solemn de a respecta, pe durata mandatului lor si dupa încetarea acestuia, obligatiile care decurg din functia asumata, în special obligatia de integritate si retinere în raport cu acceptarea anumitor functii sau avantaje dupa încetarea mandatului.

În caz de incertitudine, Curtea de Justitie decide cu privire la acest aspect. În cazul în care hotarârea priveste un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea hotaraste dupa consultarea tribunalului în cauza.

ARTICOLUL 5

Cu exceptia cazurilor de reînnoiri periodice si a cazurilor de deces, mandatele judecatorilor se încheie individual prin demisie.

În cazul demisiei unui judecator, scrisoarea de demisie este adresata presedintelui Curtii de Justitie în vederea transmiterii acesteia presedintelui Consiliului. Aceasta notificare determina crearea unui post vacant.

Cu exceptia cazurilor în care se aplica articolul 6, judecatorul ramâne în functie pâna la intrarea în functie a succesorului sau.

ARTICOLUL 6

Un judecator poate fi eliberat din functie sau declarat decazut din dreptul la pensie sau la alte beneficii aferente pensiei, numai daca, potrivit opiniei unanime a judecatorilor si a avocatilor generali ai Curtii de Justitie, nu mai îndeplineste conditiile necesare sau nu îsi mai îndeplineste obligatiile care decurg din functia sai. Judecatorul în cauza nu participa la deliberarile mentionate. În cazul în care judecatorul în cauza este membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea decide dupa consultarea tribunalului în cauza.

Grefierul aduce hotarârea Curtii la cunostinta presedintilor Parlamentului European si ai Comisiei si o notifica presedintelui Consiliului.

În cazul unei hotarâri de eliberare din functie a unui judecator, o astfel de notificare determina crearea unui post vacant.

ARTICOLUL 7

Judecatorii a caror functii înceteaza înainte de expirarea mandatului sunt înlocuiti pe durata ramasa a mandatului.

ARTICOLUL 8

Dispozitiile articolelor 2-7 se aplica avocatilor generali.

TITLUL II

ORGANIZAREA CURTII DE JUSTITIE

ARTICOLUL 9

Cu ocazia reînnoirii partiale a judecatorilor, care are loc din trei în trei ani, se înlocuiesc alternativ treisprezece si, respectiv, doisprezece judecatori.

Cu ocazia reînnoirii partiale a avocatilor generali, care are loc din trei în trei ani, se înlocuiesc patru avocati generali de fiecare data.

ARTICOLUL 10

Grefierul depune juramânt în fata Curtii de Justitie, angajându-se sa îsi exercite functia cu deplina impartialitate si onestitate si sa pastreze secretul deliberarilor.

ARTICOLUL 11

Curtea de Justitie asigura înlocuirea grefierului în cazul în care acesta nu îsi poate îndeplini functia.

ARTICOLUL 12

Alti functionari si agenti sunt numiti pe lânga Curtea de Justitie pentru a asigura buna ei functionare. Acestia raspund în fata grefierului sub autoritatea presedintelui.

ARTICOLUL 13

Legea europeana poate sa prevada numirea unor raportori adjuncti si stabileste statutul acestora. Legea se adopta la cererea Curtii de Justitie. Raportorii adjuncti pot fi convocati, în conditiile stabilite de regulamentul de procedura, sa participe la instrumentarea cazurilor înaintate Curtii si sa colaboreze cu judecatorul raportor.

Raportorii adjuncti, alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si care întrunesc toate calificarile juridice necesare, sunt numiti printr-o decizie europeana a Consiliului care hotaraste cu majoritate simpla. Raportorii adjuncti depun juramânt în fata Curtii, angajându-se sa îsi exercite functia cu deplina impartialitate si onestitate si sa pastreze secretul deliberarilor.

ARTICOLUL 14

Judecatorii, avocatii generali si grefierul sunt obligati sa îsi stabileasca resedinta în locul unde se afla sediul Curtii de Justitie.

ARTICOLUL 15

Curtea de Justitie functioneaza permanent. Durata vacantelor judecatoresti se stabileste de Curte în functie de nevoile implicate de activitatea acesteia.

ARTICOLUL 16

Curtea de Justitie constituie camere formate din trei si, respectiv, cinci judecatori. Judecatorii aleg presedintii camerelor din rândul lor. Presedintii camerelor formate din cinci judecatori sunt alesi pentru trei ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singura data.

Marea camera cuprinde treisprezece judecatori. Aceasta este prezidata de presedintele Curtii. Presedintii camerelor formate din cinci judecatori, precum si alti judecatori desemnati în conditiile prevazute de regulamentul de procedura fac, de asemenea, parte din marea camera.

Curtea se reuneste în marea camera În cazul în care un stat membru sau o institutie a Uniunii Europene care constituie parte în instanta solicita acest lucru.

Curtea se reuneste în plen în cazul în care este sesizata în temeiul articolului III-335 alineatul (2), al articolului III-347 al doilea paragraf, al articolului III-349 sau al articolului III-385 alineatul (6) din Constitutie.

În plus, în cazul în care considera ca un caz cu privire la care este sesizata prezinta o importanta exceptionala, Curtea poate decide sa trimita cazul în plen, dupa audierea avocatului general.

ARTICOLUL 17

Hotarârile Curtii de Justitie sunt valabile numai în cazul în care la deliberari participa un numar impar de judecatori.

Hotarârile camerelor formate din trei sau din cinci judecatori sunt valabile numai în cazul în care se adopta de trei judecatori.

Hotarârile marii camere sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenti noua judecatori.

Hotarârile Curtii reunite în plen sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenti cincisprezece judecatori.

În cazul în care un judecator care face parte dintr-o camera nu poate participa la o sesiune, acesta poate apela la un judecator care face parte din alta camera sa îl înlocuiasca în conditiile stabilite în regulamentul de procedura.

ARTICOLUL 18

Judecatorii si avocatii generali nu pot participa la solutionarea nici unui caz în care au fost implicati anterior în calitate de reprezentanti, consilieri sau avocati ai uneia dintre parti sau în cazul în care s-au pronuntat asupra cazului mentionat în calitate de membri ai unui tribunal, ai unei comisii de ancheta sau în orice alta calitate.

Un judecator sau un avocat general informeaza presedintele daca, din motive speciale, considera ca nu poate participa la judecarea sau anchetarea unui anumit caz. În cazul în care presedintele considera ca un judecator sau un avocat general nu trebuie sa audieze sau sa puna concluzii într-un anumit caz, din motive speciale, îl informeaza pe judecatorul sau avocatul general în cauza cu privire la acest lucru.

Curtea de justitie hotaraste în cazul oricarei dificultati privind aplicarea prezentului articol, .

Nici o parte nu poate invoca nici cetatenia unui judecator, nici absenta din cadrul Curtii sau a uneia din camerele acesteia, a unui judecator având cetatenia sa pentru a solicita modificarea componentei Curtii sau a uneia din camerele acesteia.

TITLUL III

PROCEDURA ÎN FATA CURTII DE JUSTITIE

ARTICOLUL 19

Statele membre si institutiile Uniunii sunt reprezentate în fata Curtii de Justitie de un agent desemnat pentru fiecare caz în parte. Agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat.

Statele care sunt parte la Acordul privind Spatiul Economic European, altele decât statele membre, precum si Autoritatea de supraveghere a Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS), mentionata de acordul aratat, sunt reprezentate în acelasi mod.

Celelalte parti trebuie sa fie reprezentate de un avocat.

O parte poate fi reprezentata sau asistata în fata Curtii numai de un avocat care are competenta de a profesa în fata unei instante a unui stat membru sau a unui alt stat care este parte la Acordul privind Spatiul Economic European.

Agentii, consilierii si avocatii care compar în fata Curtii beneficiaza de drepturile si garantiile necesare exercitarii functiilor lor în mod independent, în conditiile stabilite în regulamentul de procedura.

În raport cu consilierii si avocatii care se prezinta în fata sa, Curtea beneficiaza de competentele general recunoscute în acest domeniu pentru curti si tribunale, în conditiile stabilite în regulamentul de procedura.

Profesorii universitari resortisanti ai statelor membre a caror legislatie le acorda dreptul de a pleda beneficiaza, în fata Curtii, de drepturile recunoscute avocatilor prin prezentul articol.

ARTICOLUL 20

Procedura în fata Curtii implica doua etape: o etapa scrisa si una orala.

Procedura scrisa cuprinde comunicarea catre parti, precum si catre institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii ale caror actiuni sunt judecate, a cererilor, declaratiilor, probelor de aparare si observatiilor si, eventual, a replicilor, precum si a tuturor probelor si documentelor justificative sau a copiilor legalizate ale acestora.

Grefierul asigura efectuarea comunicarilor mentionate în ordinea si la termenele stabilite prin regulamentul de procedura.

Procedura orala cuprinde citirea raportului prezentat de judecatorul raportor, audierea de catre Curte a agentilor, consilierilor si avocatilor si a concluziilor avocatului general, precum si, daca este cazul, audierea martorilor si a expertilor.

În cazul în care considera ca un caz nu ridica nici o problema noua de drept, Curtea poate decide, dupa audierea avocatului general, ca respectivul caz sa fie judecat fara concluziile avocatului general.

ARTICOLUL 21

Curtea de Justitie este sesizata printr-o cerere adresata grefierului. Cererea trebuie sa indice numele si domiciliul reclamantului si calitatea semnatarului, partea sau partile împotriva careia sau a carora este formulata cererea, obiectul litigiului, concluziile si o prezentare succinta a motivelor invocate.

Daca este cazul, cererea trebuie sa fie însotita de actul a carui anulare se solicita sau, în situatiile prevazute la articolul III-367 din Constitutie, de un document justificativ cu privire la data la care institutia în cauza a fost invitata sa actioneze conform articolului mentionat anterior. În cazul în care documentele mentionate nu au fost anexate cererii, grefierul solicita partii în cauza sa le prezinte într-un termen rezonabil, dar, în acest caz, drepturile partii nu sunt anulate nici chiar în cazul în care documentele se prezinta dupa expirarea termenului de actiune.

ARTICOLUL 22

În cazurile mentionate la articolul 18 din Tratatul CEEA, Curtea de Justitie este sesizata printr-o actiune adresata grefierului. Actiunea trebuie sa indice numele si domiciliul reclamantului si calitatea semnatarului, hotarârea împotriva careia este formulata actiunea, partile procesuale, obiectul litigiului, concluziile si o prezentare succinta a motivelor invocate.

Actiunea trebuie sa fie însotita de o copie legalizata a deciziei comitetului de arbitraj care este contestata.

În cazul în care Curtea respinge actiunea, decizia comitetului de arbitraj devine definitiva.

În cazul în care Curtea anuleaza decizia comitetului de arbitraj, procedura poate fi reluata, daca este cazul, la initiativa unei din partile procesuale, în fata comitetului de arbitraj. Acesta trebuie sa se conformeze hotarârilor Curtii privind aspectele de drept.

ARTICOLUL 23

În cazurile prevazute la articolul III-369 din Constitutie, hotarârea unei instante nationale de a suspenda procedura si de a sesiza Curtea de Justitie este notificata acesteia de catre instanta nationala respectiva. În continuare, grefierul Curtii de Justitie notifica hotarârea în cauza partilor implicate, statelor membre si Comisiei, precum si institutiei, organului, oficiului sau agentiei Uniunii care a adoptat actul a carui valabilitate sau interpretare este contestata.

În termen de doua luni de la data notificarii mentionate anterior, partile implicate, statele membre, Comisia si, daca este cazul, institutia, organul, oficiul sau agentia Uniunii care a adoptat actul a carui valabilitate sau interpretare este contestata, au dreptul sa înainteze Curtii memorii sau observatii în scris.

În plus, grefierul Curtii de Justitie notifica hotarârea instantei nationale statelor care sunt parti la Acordul privind Spatiul Economic European, diferite de statele membre, precum si Autoritatii de supraveghere a AELS prevazuta de acordul mentionat anterior care, în termen de doua luni de la data notificarii si în cazul în care este vorba de unul din domeniile de aplicare a Acordului, pot înainta Curtii memorii sau observatii în scris. Prezentul paragraf nu se aplica în cazurile care intra în sfera de aplicare a Tratatului CEEA.

În cazul în care un acord cu privire la un domeniu specific, încheiat de Consiliu cu una sau mai multe tari terte, prevede faptul ca acestea din urma au dreptul de a înainta memorii sau observatii în scris În cazul în care o instanta nationala a unui stat membru înainteaza Curtii o întrebare preliminara privind domeniul de aplicare a acordului, hotarârea instantei nationale care cuprinde chestiunea mentionata este, de asemenea, notificata tarilor terte în cauza care, în termen de doua luni de la data notificarii, pot înainta Curtii memorii sau observatii în scris.

ARTICOLUL 24

Curtea de Justitie poate solicita partilor implicate sa prezinte toate documentele si sa furnizeze toate informatiile pe care aceasta le considera necesare. Curtea ia act de orice refuz al partilor în acest sens.

De asemenea, Curtea poate solicita statelor membre si institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii care nu constituie parti la proces orice informatii pe care aceasta le considera necesare în scopul procesului.

ARTICOLUL 25

Curtea de Justitie poate încredinta în orice moment realizarea unei expertize oricarei persoane, organ, autoritati, comitet sau altei organizatiipe care le alege.

ARTICOLUL 26

Martorii pot fi audiati în conditiile prevazute de regulamentul de procedura.

ARTICOLUL 27

În privinta martorilor /care refuza sa se prezinte, Curtea de Justitie beneficiaza de competentele acordate în general în acest domeniu curtilor si tribunalelor si poate aplica sanctiuni pecuniare în conditiile stabilite de regulamentul de procedura.

ARTICOLUL 28

Martorii si expertii pot fi audiati sub prestare de juramânt în forma stabilita de regulamentul de procedura sau în conformitate cu dispozitiile legislatiei interne a martorului sau a expertului.

ARTICOLUL 29

Curtea de Justitie poate dispune ca un martor sau un expert sa fie audiat de autoritatea judecatoreasca în raza careia se afla domiciliul acestuia.

Acest ordin este adresat autoritatii judecatoresti competente în vederea punerii în aplicare, în conditiile prevazute de regulamentul de procedura. Documentele rezultate din activitatea comisiei rogatorii se transmit Curtii în aceleasi conditii.

Curtea suporta cheltuielile aferente, sub rezerva posibilitatii de a le atribui în sarcina partilor, daca este cazul.

ARTICOLUL 30

Fiecare stat membru trateaza orice încalcare a juramântului depus de martori si experti ca pe o încalcare similara a legii comisa în fata unei instante nationale de drept civil. În urma denuntului din partea Curtii de Justitie, persoanele care comit un astfel de delict sunt urmarite în justitie de instanta nationala competenta.

ARTICOLUL 31

Sedinta este publica, cu exceptia cazurilor în care Curtea de Justitie decide contrariul în baza unor motive grave, din proprie initiativa sau la cererea partilor.

ARTICOLUL 32

Pe parcursul dezbaterilor, Curtea de Justitie poate audia expertii, martorii, precum si partile implicate. Cu toate acestea, partile implicate se pot adresa Curtii de Justitie numai prin intermediul reprezentantului lor.

ARTICOLUL 33

Pentru fiecare sedinta se întocmeste un proces-verbal semnat de presedinte si de grefier.

ARTICOLUL 34

Presedintele hotaraste ordinea cazurilor pe rol.

ARTICOLUL 35

Deliberarile Curtii de Justitie sunt si ramân secrete.

ARTICOLUL 36

Hotarârile Curtii sunt motivate în mod corespunzator. În hotarâri se indica numele judecatorilor care au deliberat în cazul respectiv.

ARTICOLUL 37

Hotarârile sunt semnate de presedinte si grefier. Acestea sunt citite în sedinta publica.

ARTICOLUL 38

Curtea de Justitie decide cu privire la cheltuielile de judecata.

ARTICOLUL 39

În temeiul unei proceduri sumare care poate deroga, în masura în care este necesar, de la anumite norme prevazute de prezentul statut si care este prevazuta de regulamentul de procedura, presedintele Curtii de Justitie poate pronunta o hotarâre fie în vederea obtinerii unei suspendari prevazute la articolul III-379 alineatul (1) din Constitutie si la articolul 157 din Tratatul CEEA, fie cu privire la aplicarea unor masuri provizorii în temeiul articolului III-379 alineatul (2) din Constitutie sau chiar în vederea suspendarii executarii silite în conformitate cu articolul III-401 al patrulea paragraf din Constitutie sau cu articolul 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA.

În cazul în care presedintele nu poate participa la deliberari, acesta este înlocuit de un alt judecator în conditiile stabilite de regulamentul de procedura.

Dispozitia emisa de presedinte sau de înlocuitorul acestuia este provizorie si nu anticipeaza în nici un caz hotarârea adoptata de Curte cu privire la fondul cauzei.

ARTICOLUL 40

Statele membre si institutiile Uniunii pot interveni în litigiile înaintate Curtii de Justitie.

Organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si orice alta persoana dispun de acelasi drept în cazul în care pot dovedi faptul ca au un interes în solutionarea litigiului înaintat Curtii. Persoanele fizice sau juridice nu pot interveni în litigiile dintre statele membre, dintre institutiile Uniunii sau dintre statele membre, pe de-o parte, si institutiile Uniunii, pe de alta parte.

Fara a aduce atingere dispozitiilor celui de-al doilea paragraf, statele care sunt parti la Acordul privind Spatiul Economic European, diferite de statele membre, precum si Autoritatea de supraveghere a AELS prevazuta de acordul mentionat anterior, pot interveni în litigiile înaintate Curtii, în cazul în care acestea privesc unul din domeniile de aplicare a acordului în cauza.

O cerere de interventie nu poate avea alt obiect decât acela de a sprijini pozitia uneia dintre parti.

ARTICOLUL 41

În cazul în care partea acuzata care este citata în mod corespunzator nu îsi depune concluziile în scris, hotarârea se pronunta din oficiu fata de partea în cauza. Hotarârea poate fi contestata în termen de o luna de la data notificarii. În cazul în care Curtea de Justitie nu decide altfel, contestatia nu suspenda punerea în aplicare a hotarârii luate din oficiu.

Articolul 42

În cazurile si în conditiile prevazute de regulamentul de procedura, statele membre, institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si orice alte persoane fizice sau juridice se pot constitui ca terte parti pentru a contesta hotarârile Curtii emise fara ca acestea sa fi fost audiate, în cazul în care hotarârile mentionate aduc atingere drepturilor lor.

ARTICOLUL 43

În cazul în care întelesul sau sfera de aplicare a unei hotarâri ridica dificultati, Curtea de Justitie o interpreteaza la cererea unei parti sau a unei institutii a Uniunii care dovedeste ca are un interes în acest sens.

ARTICOLUL 44

Revizuirea unei hotarâri poate fi solicitata Curtii de Justitie numai în cazul în care se descopera un fapt care, prin natura sa, are o influenta decisiva în acest sens si care nu a fost cunoscut de Curte si de partea care solicita revizuirea, înainte de pronuntarea hotarârii.

Procedura de revizuire se deschide printr-o hotarâre a Curtii în care se constata în mod expres existenta faptului nou mentionat, recunoscându-se caracteristicile acestuia care determina deschiderea procedurii de revizuire, si în care se declara ca cererea poate fi admisa din acest motiv.

Nici o cerere de revizuire nu se poate înainta dupa expirarea unui termen de zece ani de la data adoptarii hotarârii în cauza.

ARTICOLUL 45

Regulamentul de procedura prevede perioade de gratie din considerente de distanta.

Expirarea termenelor nu aduce atingere nici unui drept în cazul în care partea în cauza dovedeste existenta unui caz fortuit sau de forta majora.

ARTICOLUL 46

Actiunile intentate împotriva Uniunii în cazuri determinate de raspunderea extracontractuala se prescriu la cinci ani de la data savârsirii faptei care a determinat actiunea. Termenul de prescriptie este întrerupta fie printr-o cerere formulata în fata Curtii de Justitie, fie printr-o cerere prealabila pe care partea vatamata o poate adresa institutiei competente a Uniunii. În acest ultim caz, cererea trebuie formulata în termenul de doua luni prevazut la articolul III-365 din Constitutie. Se aplica articolul III-367 al doilea paragraf din Constitutie.

Prezentul articol se aplica de asemenea în cazul actiunilor împotriva Bancii Centrale Europene în materie de raspunderea extracontractuala.

TITLUL IV

TRIBUNALUL

ARTICOLUL 47

Articolul 9 primul paragraf, articolele 14 si 15, articolul 17 primul, al doilea, al patrulea si al cincilea paragraf si articolul 18 se aplica Tribunalului si membrilor acestuia.

Articolele 10, 11 si 14 se aplica, mutatis mutandis, grefierului Tribunalului.

ARTICOLUL 48

Tribunalul este format din douazeci si cinci de judecatori.

ARTICOLUL 49

Membrilor Tribunalului li se poate solicita sa exercite functia de avocat general.

Rolul avocatului general este de a prezenta public, cu deplina impartialitate si în deplina independenta, concluzii justificate asupra unor cazuri înaintate Tribunalului, pentru a sprijini Tribunalul la îndeplinirea misiunii acestuia.

Regulamentul de procedura al Tribunalului prevede criteriile de selectie a cazurilor, precum si modul de desemnare a avocatilor generali.

Un membru al Tribunalului caruia i se solicita sa exercite functia de avocat general într-un caz nu poate participa la judecarea cazului respectiv.

ARTICOLUL 50

Tribunalul se reuneste în camere formate din trei sau cinci judecatori. Judecatorii aleg presedintii camerelor din rândul lor. Presedintii camerelor formate din cinci judecatori sunt alesi pe o perioada de trei ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singura data.

Regulamentul de procedura stabileste componenta camerelor si modul de atribuire a cazurilor catre acestea. În anumite cazuri prevazute de regulamentul de procedura, Tribunalul se poate reuni în plen sau poate fi constituit dintr-un singur judecator.

De asemenea, regulamentul de procedura poate sa prevada reuniunea Tribunalului în marea camera în cazurile si în conditiile stabilite de regulamentul mentionat anterior.

ARTICOLUL 51

Prin derogare de la regula enuntata în articolul III-358 alineatul (1) din Constitutie, Curtea de Justitie îsi rezerva competenta în actiunile prevazute la articolele III-365 si III-367 din Constitutie, intentate de un stat membru si înaintate:

(a) împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Parlamentul European sau de Consiliu, sau de ambele institutii în mod comun, cu exceptia:

— deciziilor europene adoptate de Consiliu în temeiul articolului III-168 alineatul (2) al treilea paragraf din Constitutie;

— actelor Consiliului adoptate în temeiul unui act al Consiliului privind anumite masuri de protectie comerciala în întelesul articolului III-315 din Constitutie;

— actelor Consiliului prin intermediul carora acesta îsi exercita competentele de punere în aplicare în conformitate cu articolul I-37 alineatul (2) din Constitutie,

(b) împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Comisie în temeiul articolului III-420 alineatul (1) din Constitutie.

Curtea de Justitie îsi rezerva, de asemenea, competenta cu privire la actiunile, prevazute de aceleasi articole, care sunt intentate de o institutie a Uniunii împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Parlamentul European, Consiliu, de cele doua institutii în comun sau de Comisiei, precum si asupra actiunilor intentate de o institutie împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Banca Centrala Europeana.

ARTICOLUL 52

Presedintele Curtii de Justitie si presedintele Tribunalului stabilesc de comun acord conditiile în care functionarii si ceilalti agenti de pe lânga Curtea de Justitie îsi ofera serviciile Tribunalului pentru a permite functionarea acestuia. Anumiti functionari si alti agenti raspund în fata grefierului Tribunalului sub autoritatea presedintelui Tribunalului.

ARTICOLUL 53

Procedura în fata Tribunalului este reglementata de dispozitiile titlului III.

Regulamentul de procedura al Tribunalului prevede precizari si completari cu privire la procedura mentionata, în masura în care este necesar. Regulamentul de procedura poate deroga de la articolul 40 al patrulea paragraf si de la articolul 41, pentru a lua în considerare aspectele specifice ale contenciosului din domeniul proprietatii intelectuale.

Prin derogare de la articolul 20 al patrulea paragraf, avocatul general îsi poate prezenta concluziile în scris.

ARTICOLUL 54

În cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Tribunalului este depus, din greseala, la grefierul Curtii de Justitie, acesta îl transmite fara întârziere grefierului Tribunalului. De asemenea, în cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Curtii este depus, din greseala, la grefierul Tribunalului, acesta îl transmite fara întârziere grefierului Curtii de Justitie.

În cazul în care Tribunalul constata ca nu are competenta de a solutiona o actiune care este de competenta Curtii, Tribunalul trimite actiunea respectiva Curtii de Justitie. De asemenea, în cazul în care Curtea de Justitie constata ca o actiune este de competenta Tribunalului, aceasta trimite actiunea respectiva Tribunalului, situatie în care acesta din urma nu îsi poate declina competenta.

În cazul în care Curtea si Tribunalulsunt sesizate în cazuri care au acelasi obiect, care se ridica aceeasi problema de interpretare sau care pun în discutie valabilitatea aceluiasi act, Tribunalul, dupa audierea partilor, poate suspenda procedura pâna în momentul în care Curtea îsi pronunta hotarârea sau, în cazul unor actiuni înaintate în temeiul articolului III-365 din Constitutie sau al articolului 146 din Tratatul CEEA, Tribunalul îsi declina competenta pentru a putea permite Curtii sa delibereze asupra actiunilor în cauza. În aceleasi conditii, Curtea poatehotarî, de asemenea, sa suspende procedurile care îi sunt înaintate. În acest caz, se reia procedura în fata Tribunalului.

În cazul în care un stat membru si o institutie contesta acelasi act, Tribunalul îsi declina competenta pentru a permite Curtii sa delibereze asupra unei astfel de actiuni.

ARTICOLUL 55

Hotarârile finale ale Tribunalului, hotarârile prin care se transeaza partial aspectele de fond ale unui litigiu sau hotarârile de solutionare a unei probleme de procedura privind invocarea incompetentei sau a caracterului neadmisibil al unei cauze sunt notificate de grefierul Tribunalului tuturor partilor implicate, precum si statelor membre si institutiilor Uniunii, chiar în cazul în care acestea nu au intervenit în litigiul desfasurat în fata Tribunalului.

ARTICOLUL 56

Împotriva hotarârilor finale ale Tribunalului, precum si împotriva hotarârilor Tribunalului prin care se transeaza partial aspectele de fond ale litigiului sau care solutioneaza o problema de procedura privind invocarea incompetentei sau a caracterului neadmisibil a unei cauze, poate fi formulat un recurs în fata Curtii de Justitie în termen de doua luni de la data notificarii hotarârii contestate.

Un astfel de recurs poate fi formulat de orice parte care a pierdut, total sau partial, cauza. Cu toate acestea, partile implicate, altele decât statele membre si institutiile Uniunii , pot formula un astfel de recurs numai în cazul în care hotarârea Tribunalului le afecteaza în mod direct.

Cu exceptia litigiilor în care este implicata Uniunea si agentii acesteia, un astfel de recurs poate fi formulat, de asemenea, de statele membre si de institutiile Uniunii care nu au fost implicate în litigiul desfasurat în fata Tribunalului. În acest caz, statele membre si institutiile se gasesc într-o pozitie identica cu cea a statelor membre si a institutiilor care au intervenit în prima instanta.

ARTICOLUL 57

Orice persoana a carei cerere de interventie a fost respinsa de Tribunal poate formula un recurs în fata Curtii de Justitie, în termen de doua saptamâni de la notificarea hotarârii de respingere a cererii.

Partile la proces pot formula un recurs în fata Curtii de Justitie împotriva hotarârilor Tribunalului adoptate în temeiul articolului III-379 alineatul (1) sau (2) sau al articolului III-401 al patrulea paragraf din Constitutie sau în temeiul articolului 157 sau al articolului 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, în termen de doua luni de la notificarea hotarârilor mentionate.

Hotarârile privind recursurile mentionate la primul si al doilea paragraf se adopta în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 39.

ARTICOLUL 58

Recursul în fata Curtii de Justitie se limiteaza la aspecte de drept. Recursul se poate fonda pe temeiuri determinate de necompetenta Tribunalului, pe neregulile de procedura în fata Tribunalului care aduc atingere intereselor partii reclamante, precum si pe încalcarea dreptului Uniunii de catre Tribunal.

Recursul nu poate avea ca unic obiect valoarea cheltuielilor stabilite si partea care urmeaza sa le suporte.

ARTICOLUL 59

În cazul unui recurs împotriva unei hotarâri a Tribunalului, procedura în fata Curtii de Justitie cuprinde o etapa scrisa si o etapa orala. În conditiile prevazute la regulamentul de procedura, Curtea poate delibera fara desfasurarea unei proceduri orale, dupa audierea avocatului general si a partilor.

ARTICOLUL 60

Fara sa aduca atingere articolului III-379 alineatele (1) si (2) din Constitutie sau articolului 157 din Tratatul CEEA, recursul nu are efect suspensiv.

Prin derogare de la articolul III-380 din Constitutie, hotarârile Tribunalului de anulare a unei legi europene sau a unui regulament european obligatoriu în toate elementele sale si care se aplica direct în orice stat membru intra în vigoare numai dupa expirarea termenului prevazut la articolul 56 primul paragraf din prezentul statut sau, în cazul în care un recurs a fost înaintat în acest termen, începând cu data la care acesta a fost respins, fara sa aduca atingere dreptului oricarei parti de a sesiza Curtea de Justitie, în temeiul articolului III-379 alineatele (1) si (2) din Constitutie sau al articolului 157 din Tratatul CEEA, cu o cerere de suspendare a efectelor legii europene sau ale regulamentului european care au fost declarate nule sau de prescriere a oricarei alte masuri provizorii.

Articolul 61

În cazul în care recursul este întemeiat, Curtea de Justitie anuleaza hotarârea Tribunalului. În acest caz, Curtea de Justitie poate delibera ea însasi asupra litigiului, în cazul în care stadiul procedurilor permite acest lucru, sau poate înainta din nou cazul Tribunalului pentru ca acesta sa pronunte o hotarâre.

În cazul în care litigiul îi este înaintat din nou, Tribunalul are obligatia sa respecte aspectele de drept stabilite prin hotarârea Curtii.

În cazul în care un recurs formulat de un stat membru sau de o institutie a Uniunii care nu au fost implicate în litigiul desfasurat în fata Tribunalului este întemeiat, Curtea poate indica, în masura în care considera necesar, care sunt efectele hotarârii anulate de Tribunal care trebuie considerate ca definitive pentru partile implicate în litigiu.

ARTICOLUL 62

În cazurile prevazute la articolul III-358 alineatele (2) si (3) din Constitutie, daca primul avocat general considera ca exista un risc grav ca unitatea sau coerenta dreptului Uniunii sa fie afectate, poate propune Curtii de Justitie sa analizeze din nou hotarârea Tribunalului.

Propunerea mentionata trebuie formulata în termen de o luna de la pronuntarea hotarârii Tribunalului. În termen de o luna de la primirea propunerii adresate de primul avocat general, Curtea decide daca este cazul sa analizeze din nou hotarârea mentionata.

TITLUL V

DISPOZITII FINALE

ARTICOLUL 63

Regulamentele de procedura ale Curtii de Justitie si, respectiv, ale Tribunalului cuprind toate dispozitiile necesare puneri în aplicare si completarii prezentului statut, în masura în care acest lucru este necesar.

ARTICOLUL 64

Normele privind regimul lingvistic aplicabil la Curtea de Justitie a Uniunii Europene se stabilesc printr-un regulament european al Consiliului, care hotaraste în unanimitate. Regulamentul mentionat se adopta fie la cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Comisiei si a Parlamentului European, fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea Curtii de Justitie si a Parlamentului European.

Pâna la adoptarea normelor mentionate anterior, se aplica dispozitiile regulamentului de procedura al Curtii de Justitie si dispozitiile regulamentului de procedura al Tribunalului cu privire la regimul lingvistic. Prin derogare de la articolele III-355 si III-356 din Constitutie, dispozitiile în cauza se pot modifica sau abroga numai cu aprobarea unanima a Consiliului.

ARTICOLUL 65

(1) Prin derogare de la articolul IV-437 din Constitutie, ramân în vigoare toate modificarile protocolului de stabilire a statutului Curtii de Justitie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana, la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si la Tratatul CEEA, adoptate între semnarea si intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa.

(2) În vederea includerii lor în partea dispozitiva a prezentului statut, modificarile mentionate la alineatul (1) fac obiectul unei codificari oficiale prin intermediul unei legi europene a Consiliului, adoptata la cererea Curtii de Justitie. Prezentul articol se abroga la intrarea în vigoare a legii europene de codificare mentionate anterior.

4. PROTOCOL
DE STABILIRE A STATUTULUI SISTEMULUI EUROPEAN
AL BANCILOR CENTRALE SI AL BANCII CENTRALE EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene prevazute la articolul I-30 si articolul III-187 alineatul (2) din Constitutie,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

CAPITOLUL I

SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE

ARTICOLUL 1

Sistemul European al Bancilor Centrale

(1) În conformitate cu articolului I-30 alineatul (1) din Constitutie, Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale constituie Sistemul European al Bancilor Centrale. Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro constituie Eurosistemul.

(2) Sistemul European al Bancilor Centrale si Banca Centrala Europeana îsi îndeplinesc functiile si îsi desfasoara activitatea în conformitate cu Constitutia si cu prezentul statut.

CAPITOLUL II

OBIECTIVE SI SARCINI ALE SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE

ARTICOLUL 2

Obiective

În conformitate cu articolul I-30 alineatul (2) si cu articolul III-185 alineatul (1) din Constitutie, obiectivul principal al Sistemului European al Bancilor Centrale este de a mentine stabilitatea preturilor. Fara sa aduca atingere obiectivului mentionat, Sistemul European al Bancilor Centrale sustine politicile economice generale ale Uniunii pentru a contribui la realizarea obiectivelor sale definite în articolul I-3 din Constitutie. Sistemul European al Bancilor Centrale actioneaza în conformitate cu principiul economiei de piata în cadrul carei concurenta este libera, favorizând alocarea eficienta a resurselor si respectând principiile stabilite în articolul III-177 din Constitutie.

ARTICOLUL 3

Sarcini

1. În conformitate cu articolul III-185 alineatul (2) din Constitutie, sarcinile fundamentale care revin Sistemului European al Bancilor Centrale sunt:

(a) definirea si punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii;

(b) realizarea operatiunilor de schimb valutar în conformitate cu articolul III-326 din Constitutie;

(d) promovarea bunei functionari a sistemelor de plati.

2. În conformitate cu articolul III-185 alineatul (3) din Constitutie, alineatul (1) litera (c) din prezentul articol se aplica, fara sa aduca atingere faptului ca guvernele statelor membre detin sau gestioneaza fonduri de rulment în devize.

3. În conformitate cu articolul III-185 alineatul (5) din Constitutie, Sistemul European al Bancilor Centrale contribuie la buna desfasurare a politicilor urmarite de autoritatile competente în ceea ce priveste controlul prudential asupra institutiilor de credit si stabilitatea sistemului financiar.

ARTICOLUL 4

Functii consultative

Conform articolului III-185 alineatul (4) din Constitutie, Banca Centrala Europeana este consultata:

(a) cu privire la orice act al Uniunii, propus în domeniile care intra în sfera atributiilor sale;

(b) de autoritatile nationale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile din sfera sa de competenta, dar în limitele si în conditiile stabilite de Consiliu conform procedurii prevazute la articolul 41.

În domeniile care intra în sfera atributiilor sale, Banca Centrala Europeana poate înainta avize institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii ori autoritatilor nationale.

ARTICOLUL 5

Colectarea de informatii statistice

1. Pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor Sistemului European al Bancilor Centrale, Banca Centrala Europeana, cu sprijinul bancilor centrale nationale, colecteaza informatiile statistice necesare fie de la autoritatile nationale competente, fie direct de la agentii economici. În acest scop, Banca Centrala Europeana colaboreaza cu institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si cu autoritatile competente din statele membre sau din tarile terte si cu organizatiile internationale.

2. În masura în care este posibil, bancile centrale nationale îndeplinesc sarcinile mentionate la alineatul (1).

3. Banca Centrala Europeana are rolul de a promova, în masura în care este necesar, armonizarea normelor si practicilor care guverneaza colectarea, elaborarea si diseminarea statisticilor în domeniile care intra în sfera atributiilor sale.

4. În conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41, Consiliul defineste persoanele fizice si juridice care au obligatia de a prezenta rapoarte, regimul de confidentialitate si dispozitiile corespunzatoare de executie si de sanctionare.

ARTICOLUL 6

Cooperarea internationala

1. În domeniul cooperarii internationale care implica sarcinile încredintate Sistemului European al Bancilor Centrale, Banca Centrala Europeana decide cu privire la modul în care este reprezentat Sistemul European al Bancilor Centrale.

2. Banca Centrala Europeana si, sub rezerva acordului sau, bancile centrale nationale pot participa în institutii monetare internationale.

3. Alineatele (1) si (2) se aplica fara sa aduca atingere articolului III-196 din Constitutie.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE

ARTICOLUL 7

Independenta

În conformitate cu articolul III-188 din Constitutie, în cadrul exercitarii competentelor si al îndeplinirii sarcinilor si obligatiilor care le-au fost atribuite prin Constitutie si prin prezentul statut, Banca Centrala Europeana, bancile centrale nationale si nici un membru al organelor de decizie ale acestora nu pot solicita sau accepta instructiuni din partea institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricarui alt organism. Institutiile, organele. oficiile si agentiile Uniunii, precum si guvernele statelor membre se angajeaza sa respecte acest principiu si sa nu încerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale Bancii Centrale Europene sau ale bancilor centrale nationale în cadrul îndeplinirii sarcinilor acestora.

ARTICOLUL 8

Principiu general

Sistemul European al Bancilor Centrale este guvernat de organele de decizie ale Bancii Centrale Europene.

ARTICOLUL 9

Banca Centrala Europeana

(1) Banca Centrala Europeana care, în temeiul articolului I-30 alineatul (3) din Constitutie, are personalitate juridica, beneficiaza, în fiecare stat membru, de cea mai extinsa capacitate juridica recunoscuta persoanelor juridice prin dreptul intern. În special, Banca Centrala Europeana poate dobândi sau înstraina bunuri mobile si imobile si se poate constitui parte în justitie.

(2) Banca Centrala Europeana se asigura ca sarcinile atribuite Sistemului European al Bancilor Centrale în temeiul articolului III-185 alineatele (2), (3) si (5) din Constitutie sunt îndeplinite de ea însasi, în conformitate cu prezentul statut, sau de bancile centrale nationale, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) si articolul 14.

(3) În conformitate cu articolul III-187 alineatul (1) din Constitutie, organele de decizie ale Bancii Centrale Europene sunt Consiliul Guvernatorilor si Comitetul Executiv.

ARTICOLUL 10

Consiliul Guvernatorilor

1. În conformitate cu articolul III-382 alineatul (1) din Constitutie, Consiliul Guvernatorilor este format din membrii comitetului executiv si din guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogari în întelesul articolului III-197 din Constitutie.

2. Fiecare membru al Consiliului Guvernatorilor dispune de un vot. Începând cu data la care numarul de membri ai Consiliului Guvernatorilor este mai mare de douazeci si unu, fiecare membru al comitetului executiv dispune de un vot, iar numarul guvernatorilor care au drept de vot este de cincisprezece. Aceste drepturi de vot se atribuie si fac obiectul unei rotatii dupa cum urmeaza:

(a) începând de la data la care numarul guvernatorilor este mai mare de cincisprezece si pâna când atinge nivelul de douazeci si unu, guvernatorii sunt repartizati în doua grupuri conform unui clasament realizat în functie de marimea cotei detinute de statul membru caruia îi apartine banca centrala nationala respectiva din produsul intern brut total la pretul pietei si în bilantul agregat total al institutiilor financiare monetare din statele a caror moneda este euro. Cotelor detinute în produsul intern brut total la pretul pietei si în bilantul agregat total al institutiilor financiare monetare li se aplica o ponderare de 5/6 si, respectiv, 1/6. Primul grup este format din cinci guvernatori, iar al doilea din ceilalti guvernatori. Frecventa drepturilor de vot ale guvernatorilor din primul grup nu este mai redusa decât cea a drepturilor de vot ale guvernatorilor care fac parte din al doilea grup. Sub rezerva tezei anterioare, se atribuie patru drepturi de vot primului grup si unsprezece drepturi de vot celui de-al doilea grup;

(b) începând cu data la care numarul guvernatorilor ajunge la douazeci si doi, guvernatorii sunt repartizati în trei grupuri, în functie de un clasament realizat pe baza criteriilor stabilite la litera (a). Primul grup este format din cinci guvernatori si i se atribuie patru voturi. Al doilea grup este format din jumatatea numarului total de guvernatori, numerele fractionare fiind rotunjite la numarul întreg superior, si i se atribuie opt voturi. Al treilea grup este format din ceilalti guvernatori si i se atribuie trei voturi;

(d) articolul 29 alineatul (2) se aplica la determinarea cotelor din produsul intern brut total la pretul pietei. Bilantul agregat total al institutiilor financiare monetare se calculeaza conform cadrului statistic aplicabil în interiorul Uniunii la momentul realizarii calculului;

(e) de fiecare data când produsul intern brut total la pretul pietei se adapteaza în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) sau de fiecare data când numarul guvernatorilor creste, dimensiunea si/sau componenta grupurilor se adapteaza în conformitate cu principiile prevazute de prezentul paragraf;

(f) Consiliul Guvernatorilor, hotarând cu o majoritate de doua treimi din totalul membrilor sai, fie ca dispun de drept de vot sau nu, adopta toate masurile necesare pentru punerea în aplicare a principiilor prevazute de prezentul paragraf si poate amâna aplicarea sistemului de rotatie pâna la data la care numarul guvernatorilor este mai mare de optsprezece.

Dreptul de vot se exercita personal. Prin derogare de la aceasta regula, regulamentul de procedura mentionat în articolul 12 alineatul (3) poate prevedea ca membrii Consiliului Guvernatorilor sa poata vota prin teleconferinta. Acest regulament prevede, de asemenea, ca un membru al Consiliului Guvernatorilor care nu poate asista la sedintele Consiliului Guvernatorilor pe o perioada îndelungata îsi poate desemna un supleant care sa îl înlocuiasca ca membru al Consiliului Guvernatorilor.

Primul si al doilea paragraf nu aduc atingere dreptului de vot al tuturor membrilor Consiliului Guvernatorilor, care dispun de drept de vot sau nu, în temeiul alineatului (3) si al articolului 40 alineatele (2) si (3). În cazul în care prezentul statut nu prevede altfel, deciziile Consiliului Guvernatorilor se adopta cu majoritate simpla a membrilor acestuia cu drept de vot. În caz de balotaj, presedintele are votul decisiv.

Pentru ca Consiliul Guvernatorilor sa poata vota, cvorumul se stabileste la doua treimi din membrii cu drept de vot. În cazul în care cvorumul nu este atins, presedintele poate convoca o sedinta extraordinara în cadrul careia deciziile pot fi adoptate fara a se întruni cvorumul mentionat anterior.

3. În cazul tuturor deciziilor care trebuie adoptate în temeiul articolelor 28, 29, 30, 32, 33 si 49, voturile membrilor Consiliului Guvernatorilor sunt ponderate în functie de modul de repartizare a capitalului subscris al Bancii Centrale Europene între bancile centrale nationale. Ponderarea voturilor membrilor comitetului executiv este egala cu zero. O decizie care implica majoritate calificata se adopta în cazul în care sufragiile care exprima un vot favorabil reprezinta cel putin doua treimi din capitalul subscris al Bancii Centrale Europene si cel putin jumatate din actionarii acesteia. În cazul în care un guvernator nu poate participa, acesta poate desemna un supleant care sa îi exercite dreptul la vot ponderat.

4. Sedintele sunt confidentiale. Consiliul Guvernatorilor poate decide sa faca public rezultatul deliberarilor sale.

5. Consiliul Guvernatorilor se întruneste de cel putin zece ori pe an.

ARTICOLUL 11

Comitetul Executiv

1. În conformitate cu articolul III-382 alineatul (2) primul paragraf din Constitutie, Comitetul Executiv este format din presedinte, vicepresedinte si alti patru membri.

Membrii îsi exercita functia în permanenta. Nici un membru nu poate exercita o profesiune, remunerata sau nu, cu exceptia cazului în care i se acorda o derogare exceptionala în acest sens de Consiliul Guvernatorilor.

2. În conformitate cu articolul III-382 alineatul (2) din Constitutie, presedintele, vicepresedintele si ceilalti membri ai comitetului executiv sunt numiti de Consiliul European, care hotaraste cu majoritate calificata, la recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlamentului European si a Consiliului Guvernatorilor, dintre persoane cu autoritate si experienta profesionala recunoscute în domeniul monetar sau bancar.

Mandatul acestora este de opt ani si nu poate fi reînnoit.

Numai exclusiv resortisantii statelor membre pot fi membri ai comitetului executiv.

3. Conditiile de angajare a membrilor comitetului executiv, si în special salariile, pensiile si alte beneficii din asigurari sociale, fac obiectul unor contracte încheiate cu Banca Centrala Europeana si se stabilesc de Consiliul Guvernatorilor la propunerea unui comitet format din trei membri desemnati de Consiliul Guvernatorilor si din trei membri desemnati de Consiliu. Membrii comitetului executiv nu dispun de drept de vot în chestiunile prevazute de prezentul alineat.

4. În cazul în care un membru al comitetului executiv nu mai îndeplineste conditiile necesare pentru a-si exercita atributiile sau în cazul în care a comis o eroare grava, Curtea de Justitie îl poate demite din functie la cererea Consiliului Guvernatorilor sau a comitetului executiv.

5. Fiecare membru al comitetului executiv care participa la sedinte are drept de vot si dispune de un vot în acest scop. În cazul în care nu se prevede altfel, deciziile comitetului executiv se adopta cu majoritate simpla a voturilor exprimate. În caz de balotaj, votul presedintelui este decisiv. Modalitatile de vot sunt prevazute de regulamentul de procedura mentionat la articolul 12 alineatul (3).

6. Comitetul Executiv raspunde de administrarea curenta a Bancii Centrale Europene.

7. Orice post vacant în cadrul comitetului executiv este ocupat prin desemnarea unui nou membru în conformitate cu alineatul (2).

ARTICOLUL 12

Responsabilitatile organelor de decizie

1. Consiliul Guvernatorilor adopta orientarile si ia deciziile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite Sistemului European al Bancilor Centrale conform Constitutiei si prezentului statut. Consiliul Guvernatorilor defineste politica monetara a Uniunii, inclusiv, daca este cazul, deciziile privind obiectivele monetare intermediare, ratele dobânzilor de referinta si aprovizionarea rezervelor în cadrul Sistemului European al Bancilor Centrale si adopta orientarile necesare pentru punerea în aplicare a acestora.

Comitetul Executiv pune în aplicare politica monetara în conformitate cu orientarile si deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor. În acest context, Comitetul Executiv transmite instructiunile necesare bancilor centrale nationale. În plus, Consiliul Guvernatorilor poate delega anumite competente comitetului executiv prin intermediul unei decizii.

În masura în care este posibil si adecvat si fara sa aduca atingere prezentului articol, Banca Centrala Europeana recurge la bancile centrale nationale pentru executarea operatiunilor implicate de sarcinile Sistemului European al Bancilor Centrale.

2. Comitetul Executiv raspunde de pregatirea sedintelor Consiliului Guvernatorilor.

3. Consiliul Guvernatorilor adopta un regulament de procedura care stabileste organizarea interna a Bancii Centrale Europene si a organelor de decizie ale acesteia.

4. Functiile consultative mentionate la articolul 4 sunt exercitate de Consiliul Guvernatorilor.

5. Consiliul Guvernatorilor adopta deciziile mentionate la articolul 6.

ARTICOLUL 13

Presedintele

1. Presedintele sau, în absenta acestuia, vicepresedintele, prezideaza Consiliul Guvernatorilor si Comitetul Executiv al Bancii Centrale Europene.

2. Fara a aduce atingere articolului 38, presedintele sau persoana desemnata de presedinte în acest scop reprezinta Banca Centrala Europeana pe plan extern.

ARTICOLUL 14

Bancile centrale nationale

1. În conformitate cu articolul III-189 din Constitutie, fiecare stat membru asigura compatibilitatea propriei legislatii interne, inclusiv a statutului bancii sale centrale nationale, cu Constitutia si cu prezentul statut.

2. Statutul bancilor centrale nationale prevede în mod special faptul ca durata mandatului guvernatorului unei banci centrale nationale nu poate fi mai mica de cinci ani.

Un guvernator poate fi eliberat din functie numai în cazul în care nu mai îndeplineste conditiile necesare pentru a-si exercita atributiile sau în cazul în care a comis o eroare grava. Guvernatorul în cauza sau Consiliul Guvernatorilor pot introduce în fata Curtii de Justitie o actiune împotriva deciziei adoptate în acest scop, în caz de încalcare a Constitutiei sau a oricarei norme de drept legate de aplicarea Constitutiei. Actiunea mentionata trebuie formulata în termen de doua luni de la publicarea actului sau, dupa caz, de la notificarea actului reclamant sau, în absenta unei astfel de notificari, de la data la care acesta a luat la cunostinta de actul în cauza.

3. Bancile centrale nationale sunt parte integranta a Sistemului European al Bancilor Centrale si actioneaza conform orientarilor si instructiunilor Bancii Centrale Europene. Consiliul Guvernatorilor adopta masurile necesare pentru a asigura respectarea orientarilor si a instructiunilor Bancii Centrale Europene si solicita sa i se furnizeze toate informatiile necesare.

4. Bancile centrale nationale pot exercita si alte functii decât cele prevazute de prezentul statut, cu exceptia cazurilor în care Consiliu Guvernatorilor decide, cu o majoritate de doua treimi a voturilor exprimate, ca functiile în cauza aduc atingere obiectivelor si sarcinilor Sistemului European al Bancilor Centrale. Se considera ca functiile pe care bancile centrale nationale le exercita pe propria raspundere si pe propriul risc nu fac parte din functiile Sistemului European al Bancilor Centrale.

ARTICOLUL 15

Obligatia de a prezenta rapoarte

1. Banca Centrala Europeana elaboreaza si publica rapoarte privind activitatile Sistemului European al Bancilor Centrale cel putin o data pe trimestru.

2. În fiecare saptamâna se publica o declaratie financiara consolidata a Sistemului European al Bancilor Centrale.

3. În conformitate cu articolul III-383 alineatul (3) din Constitutie, Banca Centrala Europeana adreseaza Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului si Comisiei un raport anual privind activitatea Sistemului European al Bancilor Centrale si privind politica monetara pe parcursul anului precedent si al anului în curs.

4. Rapoartele si declaratiile mentionate în prezentul articol sunt puse la dispozitia persoanelor interesate în mod gratuit.

ARTICOLUL 16

Bancnote

În conformitate cu articolul III-186 alineatul (1) din Constitutie, Consiliul Guvernatorilor este singurul abilitat sa autorizeze emisiunea de bancnote în euro în cadrul Uniunii. Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale pot emite astfel de bancnote. Bancnotele emise de Banca Centrala Europeana si de bancile centrale nationale sunt singurele cu curs legal în Uniunea Europeana.

Banca Centrala Europeana respecta e cât posibil practicile existente în ceea ce priveste emisiunea si modul de prezentare a bancnotelor.

CAPITOLUL IV

FUNCTIILE MONETARE SI OPERATIUNILE ASIGURATE DE SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE

ARTICOLUL 17

Conturi deschise la Banca Centrala Europeana si la bancile centrale nationale

Pentru a-si desfasura operatiunile, Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale pot deschide conturi pentru institutiile de credit, organismele publice si alti actori de pe piata si pot accepta, ca garantie, active, inclusiv valori mobiliare în cont curent.

ARTICOLUL 18

Operatiuni de piata deschisa si de credit

1. Pentru a atinge obiectivele Sistemului European al Bancilor Centrale si pentru a-si îndeplini sarcinile, Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale:

(a) pot interveni pe piata de capital, prin operatiuni directe de cumparare si vânzare (la vedere si la termen), prin tranzactii cu rascumparare sau prin operatiuni de împrumut sau luare cu împrumut de creante si titluri negociabile, în euro sau în alte monede, precum si de metale pretioase;

(b) pot efectua operatiuni de credit cu institutii de credit si cu alti actori de pe piata, pe baza unor garantii corespunzatoare pentru împrumuturi.

2. Banca Centrala Europeana defineste principiile generale ale operatiunilor de piata deschisa si de credit desfasurate de ea însasi sau de bancile centrale nationale, inclusiv pentru anuntarea conditiilor în care acestea sunt dispuse sa realizeze astfel de operatiuni.

ARTICOLUL 19

Rezerve obligatorii

(1) Sub rezerva articolului 2, Banca Centrala Europeana are competenta de a impune institutiilor de credit înfiintate în statele membre obligatia de a constitui rezerve obligatorii la Banca Centrala Europeana si în bancile centrale nationale, conform obiectivelor din domeniul politicii monetare. Modalitatile de calcul si de determinare a sumei impuse pot fi stabilite de Consiliul Guvernatorilor. Orice nerespectare a acestei obligatii da dreptul Bancii Centrale Europene sa perceapa dobânzi cu titlu de penalizare si sa impuna alte sanctiuni cu efect similar.

(2) Înaplicarea prezentului articol, Consiliul defineste, în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41, nivelul de baza al rezervelor obligatorii si rapoartele maxime autorizate între aceste rezerve si nivelul lor de baza, precum si sanctiunile corespunzatoare în caz de nerespectare a acestei obligatii.

ARTICOLUL 20

Alte instrumente de control monetar

Consiliul Guvernatorilor poate decide, cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate, sa recurga la alte metode operative de control monetar pe care le considera oportune, sub rezerva articolului 2.

În cazul în care aceste metode implica obligatii pentru parti terte, Consiliul defineste sfera de aplicare a metodelor în cauza în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41.

ARTICOLUL 21

Operatiuni cu organisme publice

(1) În conformitate cu articolul III-181 din Constitutie, Bancii Centrale Europeane si bancilor centrale nationale le este interzis sa acorde credite de tip „overdraft” sau orice alt tip de credit autoritatilor administratiilor publice centrale, regionale, locale sau altor autoritati publice, altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publica ale statelor membre, dupa cum li se interzice si achizitionarea directa de la acestea a titlurilor de creanta.

(2) Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale pot actiona în calitate de agenti fiscali în numele organismelor mentionate la alineatul (1).

(3) Prezentul articol nu se aplica institutiilor de credit publice care, în contextul punerii la dispozitie de lichiditati de catre bancile centrale, beneficiaza de acelasi tratament ca si institutiile de credit private din partea bancilor centrale nationale si a Bancii Centrale Europene.

ARTICOLUL 22

Sistemele de compensare si de plata

Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale pot acorda facilitati, iar Banca Centrala Europeana poate adopta regulamente în vederea asigurarii eficientei si consolidarii sistemelor de compensare si de plata în cadrul Uniunii si în raport cu tarile terte.

ARTICOLUL 23

Operatiuni externe

Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale:

(a) pot stabili relatii cu bancile centrale si institutiile financiare din tari terte si, în masura în care este necesar, cu organizatiile internationale;

(b) pot cumpara si vinde, la vedere sau la termen, toate tipurile de active din rezervele valutare si metale pretioase. Termenul „active valutare” cuprinde titlurile si toate celelalte active denominate în moneda oricarei tari sau în unitati de cont, indiferent de forma în care sunt detinute;

(d) pot efectua toate tipurile de operatiuni bancare cu tari terte si cu organizatiile internationale, inclusiv operatiuni de împrumut si de credit.

ARTICOLUL 24

Alte operatiuni

Pe lânga operatiunile care decurg din sarcinile care le revin, Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale pot efectua operatiuni în scopuri administrative sau în beneficiul personalului lor.

CAPITOLUL V

CONTROLUL PRUDENTIAL

ARTICOLUL 25

Controlul prudential

1. Banca Centrala Europeana poate oferi îndrumari si poate fi consultata de Consiliu, de Comisie si de autoritatile competente ale statelor membre cu privire la sfera de aplicare si punerea în aplicare a actelor legale obligatorii ale Uniunii privind controlul prudential al institutiilor de credit si stabilitatea sistemului financiar.

2. În conformitate cu orice lege europeana adoptata în temeiul articolului III-185 alineatul (6) din Constitutie, Banca Centrala Europeana poate îndeplini sarcini specifice legate de politicile privind controlul prudential al institutiilor de credit si al altor institutii financiare, cu exceptia societatilor de asigurari.

CAPITOLUL VI

DISPOZITII FINANCIARE ALE SISTEMULUI EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE

ARTICOLUL 26

Conturi financiare

1. Exercitiul financiar al Bancii Centrale Europene si al bancilor centrale nationale începe în prima zi a lunii ianuarie si se încheie în ultima zi a lunii decembrie.

2. Conturile anuale ale Bancii Centrale Europene se stabilesc de Comitetul Executiv, în conformitate cu principiile definite de Consiliul Guvernatorilor. Conturile se aproba de Consiliul Guvernatorilor si ulterior se publica.

3. În scopul administrarii si efectuarii de analize, Comitetul Executiv realizeaza un bilant consolidat al Sistemului European al Bancilor Centrale care cuprinde activele si pasivele bancilor centrale nationale care fac parte din Sistemul European al Bancilor Centrale.

4. În aplicarea prezentului articol, Consiliul Guvernatorilor adopta normele necesare pentru standardizarea procedurilor contabile si de informare privind operatiunile bancilor centrale nationale.

ARTICOLUL 27

Auditarea conturilor

1. Conturile Bancii Centrale Europene si ale bancilor centrale nationale sunt verificate de auditori externi independenti, desemnati la recomandarea Consiliului Guvernatorilor si aprobati de Consiliu. Auditorii au autoritate deplina de a verifica toate registrele si conturile Bancii Centrale Europene si ale bancilor centrale nationale si de a obtine toate informatiile necesare privind operatiunile desfasurate de acestea.

2. Articolul III-384 din Constitutie se aplica numai în cazul unei evaluari a eficientei gestiunii Bancii Centrale Europene.

ARTICOLUL 28

Capitalul Bancii Centrale Europene

1. Capitalul Bancii Centrale Europene se ridica la 5 miliarde de euro. Capitalul poate fi majorat printr-o decizie europeana a Consiliului Guvernatorilor care hotaraste cu majoritatea calificata prevazuta la articolul 10 alineatul (3), în limitele si în conditiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41.

2. Bancile centrale nationale sunt singurele autorizate sa subscrie si sa detina capitalul Bancii Centrale Europene. Subscrierea capitalului se efectueaza conform cheii de repartizare determinate în conformitate cu articolul 29.

3. Consiliul Guvernatorilor, hotarând cu majoritatea calificata prevazuta la articolul 10 alineatul (3), stabileste suma si forma în care va fi varsat capitalul.

4. Sub rezerva dispozitiilor alineatului (5), cotele detinute de bancile centrale nationale din capitalul subscris al Bancii Centrale Europene nu pot fi cedate, constituite ca garantie sau sechestrate.

5. În cazul în care cheia de repartizare mentionata în articolul 29 este modificata, bancile centrale nationale transfera între ele cotele din capital corespunzatoare, astfel încât repartizarea lor sa corespunda noii chei. Consiliul Guvernatorilor stabileste modalitatile de realizare a acestor transferuri.

ARTICOLUL 29

Cheia de repartizare pentru subscrierea capitalului

1. Cheia de repartizare pentru subscrierea capitalului Bancii Centrale Europene, stabilita pentru prima data în 1998 cu ocazia instituirii Sistemului European al Bancilor Centrale, se determina prin atribuirea unei ponderi fiecarei banci centrale nationale, egala cu suma dintre:

— 50% din proportia reprezentata de populatia statului membru în cauza în cadrul populatiei Uniunii în penultimul an dinaintea instituirii Sistemului European al Bancilor Centrale;

— 50% din proportia reprezentata de produsul intern brut al statului membru în cauza din produsul intern brut al Uniunii la pretul pietei, stabilita în decursul ultimilor cinci ani pâna în penultimul an dinaintea instituirii Sistemului European al Bancilor Centrale.

Procentele se rotunjesc la valoarea mai mare sau mai mica pâna la cel mai apropiat multiplu de 0,0001%.

2. Datele statistice necesare pentru aplicarea prezentului articol se stabilesc de Comisie în conformitate cu normele prevazute de Consiliu în conformitate cu articolul 41.

3. Ponderile atribuite bancilor centrale nationale se adapteaza din cinci în cinci ani dupa instituirea Sistemului European al Bancilor Centrale, prin analogie cu alineatul (1). Cheia de repartizare adaptata intra în vigoare în prima zi a anului urmator.

4. Consiliul Guvernatorilor ia toate celelalte masuri necesare punerii în aplicare a prezentului articol.

ARTICOLUL 30

Transferul de active din rezervele valutare catre Banca Centrala Europeana

1. Fara a aduce atingere articolului 28, bancile centrale nationale asigura Bancii Centrale Europene active din rezervele valutare diferite de monedele statelor membre, de euro, pozitiile de rezerva la Fondul Monetar International si drepturile speciale de tragere, pâna la o suma echivalenta cu 50 miliarde euro. Consiliul Guvernatorilor decide cu privire la proportiile care urmeaza sa fie solicitate de Banca Centrala Europeana. Banca Centrala Europeana are deplina autoritate sa detina si sa gestioneze rezervele valutare care i-au fost transferate si sa le utilizeze în scopurile prevazute de prezentul statut.

2. Contributia fiecarei banci centrale nationale se stabileste proportional cu cota detinuta de aceasta în capitalul subscris al Bancii Centrale Europene.

3. Fiecare banca centrala nationala primeste de la Banca Centrala Europeana o creanta echivalenta cu contributia sa. Consiliul Guvernatorilor stabileste denominarea si remunerarea creantelor mentionate.

4. Banca Centrala Europeana poate solicita active suplimentare din rezerve,în conformitate cu alineatul (2), peste limita stabilita în alineatul (1), în limitele si conditiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41.

5. Banca Centrala Europeana poate detine si gestiona pozitii de rezerva la Fondul Monetar International si drepturi speciale de tragere si poate accepta punerea în comun a acestor active.

6. Consiliul Guvernatorilor ia toate celelalte masuri necesare în vederea aplicarii prezentului articol.

ARTICOLUL 31

Active din rezervele valutare detinute de bancile centrale nationale

1. Bancile centrale nationale sunt autorizate sa efectueze operatiuni pentru a-si îndeplini obligatiile fata de organizatiile internationale, în conformitate cu articolul 23.

2. Toate celelalte operatiuni cu active din rezervele valutare care ramân în bancile centrale nationale dupa efectuarea transferurilor mentionate la articolul 30 si tranzactiile efectuate de statele membre cu fondurile lor de rulment în devize, pâna la o anumita limita care urmeaza sa fie stabilita în cadrul alineatului (3), fac obiectul unei autorizari din partea Bancii Centrale Europene pentru a asigura consecventa cu politica de schimb valutar si cu politica monetara a Uniunii.

3. Consiliul Guvernatorilor adopta orientari pentru a facilita operatiunile mentionate anterior.

ARTICOLUL 32

Repartizarea venitului monetar al bancilor centrale nationale

1. Venitul obtinut de bancile centrale nationale ca urmare a exercitarii functiilor de politica monetara ale Sistemului European al Bancilor Centrale, denumit în continuare „venit monetar”, se repartizeaza la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar în conformitate cu prezentul articol.

2. Valoarea venitului monetar al fiecarei banci centrale nationale este egal cu venitul anual pe care aceasta îl obtine din activele detinute în schimbul bancnotelor aflate în circulatie si al obligatiilor rezultate din depozitele constituite de institutiile de credit. Aceste active sunt identificate de bancile centrale nationale în conformitate cu orientarile stabilite de Consiliul Guvernatorilor.

3. În cazul în care, dupa debutul celei de-a treia etape, Consiliul Guvernatorilor considera ca structura bilantului bancilor centrale nationale nu permite aplicarea alineatului (2), acesta poate decide, cu majoritate calificata, ca, prin derogare de la alineatul (2), venitul monetar sa se calculeze în conformitate cu o alta metoda pe parcursul unei perioade de cel mult cinci ani.

4. Valoarea venitului monetar al fiecarei banci centrale nationale se reduce cu valoarea dobânzilor platite de banca centrala în cauza pentru depozitele constituite de institutiile de credit, în conformitate cu articolul 19.

Consiliul Guvernatorilor poate decide sa compenseze bancile centrale nationale pentru costurile suportate cu ocazia emisiunii de bancnote sau, în situatii exceptionale, pentru pierderi specifice rezultate din operatiunile de politica monetara efectuate în contul Sistemului European al Bancilor Centrale. Compensarea se realizeaza în forma pe care Consiliul Guvernatorilor o considera corespunzatoare. Aceste sume se pot compensa din venitul monetar al bancilor centrale nationale.

5. Suma veniturilor monetare ale bancilor centrale nationale se repartizeaza între acestea, proportional cu cotele varsate pe care le detin din capitalul Bancii Centrale Europene, sub rezerva oricarei decizii adoptate de Consiliul Guvernatorilor în conformitate cu articolul 33 alineatul (2).

6. Banca Centrala Europeana efectueaza compensarea si regularizarea soldurilor rezultate din repartizarea venitului monetar în conformitate cu orientarile stabilite de Consiliul Guvernatorilor.

7. Consiliul Guvernatorilor adopta toate celelalte masuri necesare punerii în aplicare a prezentului articol.

ARTICOLUL 33

Repartizarea profiturilor si pierderilor nete ale Bancii Centrale Europene

1. Profitul net al Bancii Centrale Europene se transfera dupa cum urmeaza:

(a) o suma care urmeaza sa fie stabilita de Consiliul Guvernatorilor, dar care nu poate depasi 20% din profitul net, se transfera în fondul general de rezerva în limita unui nivel egal cu 100% din capital;

(b) profitul net ramas se distribuie actionarilor Bancii Centrale Europene în mod proportional cu cotele varsate din capital.

2. În cazul în care Banca Centrala Europeana înregistreaza o pierdere, aceasta se acopera din fondul general de rezerva al Bancii Centrale Europene si, daca este necesar, dupa adoptarea unei decizii de Consiliul Guvernatorilor, din veniturile monetare aferente exercitiului financiar în cauza în mod proportional si în limita sumelor alocate bancilor centrale nationale în conformitate cu articolul 32 alineatul (5).

CAPITOLUL VII

DISPOZITII GENERALE

ARTICOLUL 34

Acte juridice

1. În conformitate cu articolul III-190 din Constitutie, Banca Centrala Europeana adopta:

(a) regulamente europene, în masura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în articolul 3 alineatul (1) litera (a), articolul 19 alineatul (1), articolul 22 sau articolul 25 alineatul (2) din prezentul statut, precum si în cazurile prevazute de regulamentele si deciziile europene mentionate la articolul 41;

(b) deciziile europene necesare în vederea îndeplinirii sarcinilor atribuite Sistemului European al Bancilor Centrale în temeiul Constitutiei si al prezentului statut;

2. Banca Centrala Europeana poate decide sa publice deciziile europene, regulamentele si avizele pe care le adopta.

3. În limitele si în conditiile stabilite de Consiliuîn conformitate cu procedura prevazuta la articolul 41, Banca Centrala Europeana are competenta de a impune amenzi si penalitati întreprinderilor în caz de nerespectare a regulamentelor sale si a deciziilor europene.

ARTICOLUL 35

Controlul jurisdictional si aspecte conexe

1. Curtea de Justitie a Uniunii Europene poate examina actele sau omisiunile Bancii Centrale Europene sau i se poate solicita sa le interpreteze în cazurile si în conditiile prevazute de Constitutie. Banca Centrala Europeana poate formula actiuni în cazurile si în conditiile prevazute de Constitutie.

2. Litigiile dintre Banca Centrala Europeana, pe de-o parte, si creditorii sau debitorii acesteia sau orice alta persoana, pe de alta parte, sunt solutionate de instantele nationale competente, cu exceptia cazurilor în care competenta a fost atribuita Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

3. Banca Centrala Europeana intra sub incidenta regimului de raspundere prevazut la articolul III-341 din Constitutie. Raspunderea bancilor centrale nationale se determina în functie de legislatia interna respectiv.

4. Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa hotarasca în temeiul unei clauze de arbitraj prevazuta într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Banca Centrala Europeana sau în numele acesteia.

5. Consiliu Guvernatorilor ia decizia Bancii Centrale Europene de a sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

6. Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa hotarasca în litigiile privind îndeplinirea de catre bancile centrale nationale a obligatiilor care le revin în temeiul Constitutiei si al prezentului statut. În cazul în care Banca Centrala Europeana considera ca o banca centrala nationala nu si-a îndeplinit una din obligatiile care îi revin în temeiul Constitutiei si al prezentului statut, Banca Centrala Europeana emite un aviz motivat asupra cazului, dupa ce a oferit bancii centrale nationale în cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile. În cazul în care banca centrala nationala în cauza nu respecta avizul mentionat într-un termen stabilit de Banca Centrala Europeana, poate sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

ARTICOLUL 36

Personalul

1. La propunerea comitetului executiv, Consiliul Guvernatorilor adopta regimul aplicabil personalului Bancii Centrale Europene.

2. Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa solutioneze orice litigiu dintre Banca Centrala Europeana si agentii acesteia în limitele si în conditiile prevazute de regimul care li se aplica.

ARTICOLUL 37

Secret profesional

1. Membrii organelor de decizie si ai personalului Bancii Centrale Europene si ai bancilor centrale nationale au obligatia, chiar si dupa încetarea functiei lor, sa nu divulge informatiile care, prin natura lor, intra sub incidenta secretului profesional.

2. Persoanele care au acces la datele care intra sub incidenta unui act juridic al Uniunii Europene care impune obligatia secretului profesional intra de asemenea sub incidenta acestei obligatii.

ARTICOLUL 38

Semnatari

Banca Centrala Europeana se angajeaza din punct de vedere juridic fata de terti prin intermediul presedintelui, prin intermediul a doi membri ai comitetului executiv sau prin semnatura a doi membri ai personalului bancii, autorizati de presedinte sa semneze în numele Bancii Centrale Europene.

ARTICOLUL 39

Privilegii si imunitati

Banca Centrala Europeana beneficiaza, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile si imunitatile necesare îndeplinirii sarcinilor sale, în conditiilor stabilite în protocolul privind privilegiile si imunitatile Uniunii Europene.

CAPITOLUL VIII

MODIFICAREA STATUTULUI SI REGLEMENTARI COMPLEMENTARE

ARTICOLUL 40

Proceduri simplificate de modificare

1. În conformitate cu articolul III-187 alineatul (3) din Constitutie, articolul 5 alineatele (1), (2) si (3), articolele 17 si 18, articolul 19 alineatul (1), articolele 22, 23, 24 si 26, articolul 32 alineatele (2), (3), (4) si (6), articolul 33 alineatul (1) litera (a) si articolul 36 din prezentul statut pot fi modificate prin legea europeana:

(a) fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea Bancii Centrale Europene,

(b) fie la recomandarea Bancii Centrale Europene si dupa consultarea Comisiei.

2. Articolul 10 alineatul (2) poate fi modificat printr-o decizie europeana a Consiliului European care hotaraste în unanimitate fie la recomandarea Bancii Centrale Europene si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, fie la recomandarea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Bancii Centrale Europene. Respectivele modificari intra în vigoare numai dupa ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constitutionale.

3. O recomandare din partea Bancii Centrale Europene în temeiul prezentului articol necesita decizia unanima a Consiliului Guvernatorilor.

ARTICOLUL 41

Reglementari complementare

În conformitate cu articolul III-187 alineatul (4) din Constitutie, Consiliul adopta regulamentele si deciziile europene de stabilire a masurilor prevazute la articolul 4, articolul 5 alineatul (4), articolul 19 alineatul (2), articolul 20, articolul 28 alineatul (1), articolul 29 alineatul (2), articolul 30 alineatul (4) si articolul 34 alineatul (3) din prezentul statut. Consiliul hotaraste dupa consultarea Parlamentului European:

(a) fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea Bancii Centrale Europene,

(b) fie la recomandarea Bancii Centrale Europene si dupa consultarea Comisiei.

CAPITOLUL IX

DISPOZITII TRANZITORII SI ALTE DISPOZITII PRIVIND SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE

ARTICOLUL 42

Dispozitii generale

1. Ca urmare a derogarii prevazute la articolul III-197 alineatul (1) din Constitutie, urmatoarele articole din prezentul statut nu confera nici un drept si nu impun nici o obligatie statului membru în cauza: articolele 3 si 6, articolul 9 alineatul (2), articolul 12 alineatul (1), articolul 14 alineatul (3), articolele 16, 18, 19, 20, 22 si 23, articolul 26 alineatul (2), articolele 27, 30, 31, 32, 33, 34 si 50.

2. Bancile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogari, prevazute la articolul III-197 alineatul (1) din Constitutie, îsi mentin competentele în domeniul politicii monetare în conformitate cu dreptul intern.

3. În conformitate cu articolul III-197 alineatul (2) al doilea paragraf din Constitutie, în articolul 3, articolul 11 alineatul (2) si articolul 19 din prezentul statut, „state membre” înseamna statele membre a caror moneda este euro.

4. În articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatele (2) si (3), articolul 12 alineatul (1), articolele 16, 17, 18, 22, 23, 27, 30, 31 si 32, articolul 33 alineatul (2) si articolul 50, „banci centrale nationale” înseamna bancile centrale ale statelor membre a caror moneda este euro.

5. În articolul 10 alineatul (3) si articolul 33 alineatul (1), „actionari” înseamna bancile centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro.

6. În articolul 10 alineatul (3) si articolul 30 alineatul (2), „capital subscris” înseamna capitalul Bancii Centrale Europene subscris de bancile centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro.

ARTICOLUL 43

Sarcini tranzitorii ale Bancii Centrale Europene

Banca Centrala Europeana preia functiile anterioare ale Institutului Monetar European prevazute la articolul III-199 alineatul (2) din Constitutie care, având în vedere derogarile acordate unuia sau mai multor state, trebuie sa fie îndeplinite în continuare dupa introducerea monedei euro.

Banca Centrala Europeana ofera consiliere în cadrul pregatirilor în vederea abrogarii derogarilor prevazute la articolul III-198 din Constitutie.

ARTICOLUL 44

Consiliul General al Bancii Centrale Europene

1. Fara sa aduca atingere articolului III-187 alineatul (1) din Constitutie, Consiliul General se constituie ca al treilea organ de decizie al Bancii Centrale Europene.

2. Consiliul General este format din presedintele si vicepresedintele Bancii Centrale Europene, precum si din guvernatorii bancilor centrale nationale. Ceilalti membri ai Comitetului Executiv pot participa la sedintele Consiliului General, fara însa a avea drept de vot.

3. Responsabilitatile Consiliului General sunt enumerate în mod exhaustiv în articolul 46.

ARTICOLUL 45

Modul de functionare a Consiliului general

1. Presedintele sau, în absenta acestuia, vicepresedintele Bancii Centrale Europene prezideaza Consiliul general al Bancii Centrale Europene.

2. Presedintele Consiliului si un membru al Comisiei pot participa la sedintele Consiliului general, fara însa a avea drept de vot.

3. Presedintele pregateste reuniunile consiliului general.

4. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (3), Consiliul general îsi adopta regulamentul de procedura.

5. Secretariatul Consiliului general este asigurat de Banca Centrala Europeana.

ARTICOLUL 46

Responsabilitatile Consiliului general

1. Consiliul general:

(a) îndeplineste sarcinile prevazute la articolul 43;

(b) contribuie la functiile consultative mentionate la articolul 4 si în articolul 25 alineatul (1).

2. Consiliul general contribuie:

(a) la colectarea informatiilor statistice mentionate la articolul 5;

(b) la elaborarea rapoartelor de activitate ale Bancii Centrale Europene mentionate la articolul 15;

(d) la luarea tuturor celorlalte masuri prevazute la articolul 29 alineatul (4), necesare în vederea aplicarii articolului 29;

(e) la stabilirea conditiilor de angajare a personalului Bancii Centrale Europene prevazute la articolul 36.

3. Consiliul general contribuie la pregatirile necesare în vederea stabilirii irevocabile a cursurilor de schimb valutar pentru monedele statelor membre care fac obiectul unei derogari în raport cu moneda euro, prevazuta la articolul III-198 alineatul (3) din Constitutie.

4. Presedintele Bancii Centrale Europene informeaza Consiliul general cu privire la deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor.

ARTICOLUL 47

Dispozitii tranzitorii privind capitalul Bancii Centrale Europene

În conformitate cu articolul 29, fiecarei banci centrale nationale i se atribuie o pondere în cheia de repartizare pentru subscrierea capitalului Bancii Centrale Europene. Prin derogare de la articolul 28 alineatul (3), bancile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogari nu varsa capitalul subscris decât în cazul în care Consiliul general, care hotaraste cu o majoritate de cel putin doua treimi din capitalul subscris al Bancii Centrale Europene si cel putin jumatate din actionari, decide ca un procent minim trebuie varsat cu titlu de participare la costurile de functionare a Bancii Centrale Europene.

ARTICOLUL 48

Plata reportata a capitalului, rezervelor si provizioanelor Bancii Centrale Europene

1. Banca centrala a unui stat membru a carui derogare a luat sfârsit varsa cota subscrisa din capitalul Bancii Centrale Europene în aceeasi proportie ca si celelalte banci centrale ale statelor membre a caror moneda este euro si transfera Bancii Centrale Europene activele sale din rezervele valutare, în conformitate cu articolul 30 alineatul (1). Suma care trebuie transferata se determina înmultind valoarea în euro, la cursul de schimb valutar în vigoare, a activelor din rezerve mentionate anterior care au fost deja transferate Bancii Centrale Europene, în conformitate cu articolul 30 alineatul (1), cu raportul dintre numarul de parti subscrise de banca centrala nationala în cauza si numarul de parti deja varsate de celelalte banci centrale nationale.

2. În afara de plata prevazuta la alineatul (1), banca centrala nationala în cauza contribuie la rezervele Bancii Centrale Europene, la provizioanele echivalente unor rezerve si la suma care trebuie alocata în plus rezervelor si provizioanelor, care corespunde soldului contului de profit si pierderi la data de 31 decembrie a anului anterior abrogarii derogarii. Suma care urmeaza sa fie varsata se calculeaza înmultind valoarea rezervelor, definite anterior si asa cum figureaza în bilantul aprobat al Bancii Centrale Europene, cu raportul dintre numarul de parti subscrise de banca centrala în cauza si numarul de parti deja varsate de celelalte banci centrale.

3. În momentul în care unul sau mai multe state devin membre ale Uniunii, iar bancile lor centrale nationale intra în Sistemul European al Bancilor Centrale, capitalul subscris al Bancii Centrale Europene, precum si plafonul activelor din rezervele valutare care pot fi transferate Bancii Centrale Europene se majoreaza în mod automat. Valoarea majorarii se obtine prin înmultirea sumelor respective în vigoare la momentul dat cu raportul, în cadrul cheii de repartizare a sumelor subscrise din capitalul extins, dintre ponderea bancilor centrale nationale în cauza si ponderea bancilor centrale nationale care sunt deja membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale. Ponderea fiecarei banci centrale nationale în cadrul cheii de repartizare se calculeaza prin analogie cu articolul 29 alineatul (1) si în conformitate cu articolul 29 alineatul (2). Perioadele de referinta utilizate pentru elaborarea statisticilor sunt aceleasi ca si perioadele utilizate pentru ultima adaptare cincinala a ponderilor prevazuta la articolul 29 alineatul (3).

ARTICOLUL 49

Derogare de la articolul 32

1. În cazul în care, dupa debutul celei de-a treia etape, Consiliul Guvernatorilor decide ca aplicarea articolului 32 modifica în mod semnificativ pozitia relativa a bancilor centrale nationale în ceea ce priveste venitul, valoarea venitului care urmeaza sa fie repartizat în conformitate cu articolului 32 se reduce cu un procent uniform de cel mult 60% în cadrul primului exercitiu financiar de dupa debutul celei de-a treia etape, iar acest procent se reduce cu cel putin 12 procente pe parcursul fiecarui exercitiu financiar ulterior.

2. Alineatul (1) se aplica cel mult pe parcursul a cinci exercitii financiare complete dupa debutul celei de-a trei etape.

ARTICOLUL 50

Schimbul de bancnote denominate în monedele statelor membre

Dupa fixarea irevocabila a cursurilor de schimb în conformitate cu articolul III-198 alineatul (3) din Constitutie, Consiliul Guvernatorilor adopta masurile necesare pentru a se asigura ca bancnotele denominate în monedele statelor membre care au cursuri de schimb valutar fixate irevocabil sunt schimbate la paritate de bancile centrale nationale.

ARTICOLUL 51

Aplicabilitatea masurilor tranzitorii

Articolele 42 - 47 se aplica daca si în masura în care exista state membre care fac obiectul unei derogari.

5 PROTOCOLUL
PRIVIND STATUTUL BANCII EUROPENE DE INVESTITII

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca statutul Bancii Europene de Investitii prevazut la articolul III-393 din Constitutie,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Banca Europeana de Investitii prevazuta la articolul III-393 din Constitutie, denumita în continuare „Banca”, se constituie si îsi exercita functiile si activitatea în conformitate cu Constitutie si cu prezentul statut.

ARTICOLUL 2

Misiunea Bancii este definita în articolul III-394 din Constitutie.

ARTICOLUL 3

În conformitate cu articolul III-393 din Constitutie, statele membre sunt membrii ai Bancii.

ARTICOLUL 4

1. Banca dispune de un capital de 163 653 737 000 euro subscris de statele membre dupa cum urmeaza:

Germania 26 649 532 500
Franta 26 649 532 500
Italia 26 649 532 500
Regatul Unit 26 649 532 500
Spania 15 989 719 500
Belgia 7 387 065 000
Tarile de Jos 7 387 065 000
Suedia 4 900 585 500
Danemarca 3 740 283 000
Austria 3 666 973 500
Polonia 3 411 263 500
Finlanda 2 106 816 000
Grecia 2 003 725 500
Portugalia 1 291 287 000
Republica Ceha 1 258 785 500
Ungaria 1 190 868 500
Irlanda 935 070 000
Slovacia 428 490 500
Slovenia 397 815 000
Lituania 249 617 500
Luxemburg 187 015 500
Cipru 183 382 000
Letonia 152 335 000
Estonia 117 640 000
Malta 69 804 000

Statele membre raspund doar în limita cotei-parti detinute din capitalul subscris si nevarsat.

2. Admiterea unui nou membru determina majorarea capitalului subscris în functie de contributia noului membru.

3. Consiliul Guvernatorilor, hotarând în unanimitate, poate decide cu privire la majorarea capitalului subscris.

4. Cota-parte detinuta din capitalul subscris nu poate transferata, depusa ca garantie sau sechestrata.

ARTICOLUL 5

1. Capitalul subscris este varsat de statele membre pâna la concurenta a 5% în medie din sumele stabilite în articolul 4 alineatul (1).

2. În cazul majorarii capitalului subscris, Consiliul Guvernatorilor, hotarând în unanimitate, stabileste procentul care trebuie varsat, precum si modul de efectuare a platii. Platile în numerar se efectueaza exclusiv în euro.

3. Consiliul de Administratie poate solicita plata soldului capitalului subscris în masura în care o astfel de plata este necesara pentru a îndeplini obligatiile Bancii.

Fiecare stat membru efectueaza plata în mod proportional cu cota-parte detinuta din capitalul subscris.

ARTICOLUL 6

Banca este administrata si gestionata de un Consiliu al Guvernatorilor, un Consiliu de Administratie si un Comitet Executiv.

ARTICOLUL 7

1. Consiliul Guvernatorilor este format din ministrii desemnati de statele membre.

2. Consiliul Guvernatorilor stabileste directivele generale privind politica de credit a Bancii, în conformitate cu obiectivele Uniunii.

Consiliul Guvernatorilor verifica punerea în aplicare a directivelor mentionate anterior.

3. În plus, Consiliul Guvernatorilor:

(a) decide cu privire la majorarea capitalului subscris, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) si articolul 5 alineatul (2);

(b) în întelesul articolului 9 alineatul (1), stabileste principiile aplicabile operatiunilor de finantare în cadrul misiunii Bancii;

(c) exercita competentele prevazute la articolele 9 si 11 pentru numirea în functie si demiterea din functie a membrilor Consiliului de Administratie si ai comitetului executiv, precum si a membrilor prevazuti la articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf;

(d) decide cu privire la acordarea finantarii pentru investitiile care urmeaza sa fie realizate complet sau partial în afara teritoriilor statelor membre, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1);

(e) aproba raportul anual elaborat de Consiliul de Administratie;

(f) aproba bilantul anual, precum si contul de profit si pierderi;

(g) aproba regulamentul de procedura al Bancii;

(h) exercita celelalte competente care îi sunt conferite în temeiul prezentului statut.

4. Consiliul Guvernatorilor poate adopta, hotarând în unanimitate, în temeiul Constitutiei si al prezentului statut, orice decizii privind suspendarea activitatii Bancii si, daca este cazul, eventuala lichidare a acesteia.

ARTICOLUL 8

1. Cu exceptia unor dispozitii contrare prevazute de prezentul statut, deciziile Consiliului Guvernatorilor se adopta cu majoritatea membrilor acestuia. Majoritatea mentionata trebuie sa reprezinte cel putin 50% din capitalul subscris.

Majoritatea calificata impune întrunirea a optsprezece voturi si a 68% din capitalul subscris.

2. Abtinerile din partea membrilor prezenti sau reprezentati nu împiedica adoptarea deciziilor care necesita întrunirea unanimitatii.

ARTICOLUL 9

1. Consiliul de Administratie decide cu privire la acordarea finantarii, în special sub forma de credite si de garantii, si cu privire la contractarea de împrumuturi, stabileste ratele dobânzilor pentru împrumuturi, precum si comisioanele si celelalte taxe. În temeiul unei decizii adoptate cu majoritate calificata, Consiliul de Administratie poate delega anumite atributii comitetului executiv. Consiliul de Administratie stabileste conditiile si modul în care se realizeaza aceasta delegare si supravegheaza punerea sa în aplicare.

Consiliul de Administratie verifica administrarea corecta a Bancii si asigura conformitatea acesteia cu Constitutia, cu prezentul statut si cu directivele generale stabilite de Consiliul Guvernatorilor.

Dupa încheierea exercitiului financiar, Consiliul de Administratie prezinta un raport Consiliului Guvernatorilor si îl publica dupa aprobarea acestuia.

2. Consiliul de administratie este format din douazeci si sase de administratori si saisprezece supleanti.

Administratorii sunt numiti pentru o perioada de cinci ani de Consiliul Guvernatorilor, fiecare stat membru desemnând un administrator. Comisia desemneaza, de asemenea, un administrator.

Consiliul Guvernatorilor numeste administratorii supleanti pentru o perioada de cinci ani, dupa cum urmeaza:

— doi supleanti desemnati de Republica Federala Germania,

— doi supleanti desemnati de Republica Franceza,

— doi supleanti desemnati de Republica Italiana,

— doi supleanti desemnati de Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,

— un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei si Republica Portugheza,

— un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului si Regatul Tarilor de Jos,

— un supleant desemnat de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elena si Irlanda,

— un supleant desemnat de comun acord de Republica Austria, Republica Finlanda si Regatul Suediei,

— trei supleanti desemnati de comun acord de Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia si Republica Slovaca,

— un supleant desemnat de Comisie.

Consiliul de Administratie coopteaza sase experti fara drept de vot: trei în calitate de titulari si trei supleanti.

Mandatul administratorilor si al supleantilor poate fi reînnoit.

Regulamentul de procedura prevede modul de participare la sedintele Consiliului de Administratie si dispozitiile aplicabile membrilor supleanti, precum si expertilor cooptati.

Presedintele sau, în absenta acestuia, unul dintre vicepresedintii Comitetului Executiv, prezideaza sedintele Consiliului de Administratie fara a participa la vot.

Membrii Consiliului de Administratie sunt alesi din rândul personalitatilor care ofera toate garantiile de independenta si de competenta. Membrii Consiliului raspund numai în fata Bancii.

3. Consiliul Guvernatorilor, hotarând în unanimitate, poate decide demiterea din functie a unui administrator numai în cazul în care administratorul în cauza nu mai îndeplineste conditiile necesare pentru a-si exercita functia.

În cazul în care raportul anual nu se aproba , Consiliul de Administratie îsi prezinta demisia.

4. Orice post vacant, ca urmare a unui deces, a unei demisii, a eliberarii din functie sau a demiterii colective, se ocupa în conformitate cu normele stabilite la alineatul (2). Un membru este înlocuit pentru perioada ramasa din mandatul acestuia, cu exceptia cazurilor în care este înlocuit întregul consiliu.

5. Consiliul Guvernatorilor stabileste remuneratia membrilor Consiliului de Administratie. Consiliul Guvernatorilor prevede totodata conditiile de incompatibilitate cu functia de administrator sau de supleant.

ARTICOLUL 10

1. Fiecare administrator dispune de un vot în cadrul Consiliului de administratie. Administratorii îsi pot delega dreptul de vot în orice situatie, în conditiile care urmeaza sa fie stabilite în regulamentul de procedura al Bancii.

2. Cu exceptia unor dispozitii contrare prevazute de prezentul statut, deciziile Consiliului de administratie se adopta de cel putin o treime din membrii consiliului cu drept de vot si care reprezinta cel putin 50% din capitalul subscris. Pentru întrunirea majoritatii calificate sunt necesare optsprezece voturi si 68% din capitalul subscris. Regulamentul de procedura al Bancii prevede cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor Consiliului de administratie.

ARTICOLUL 11

1. Comitetul Executiv este format dintr-un presedinte si din opt vicepresedinti, numiti pe o perioada de sase luni de Consiliul Guvernatorilor, la propunerea Consiliului de administratie. Mandatul lor poate fi reînnoit.

Consiliul Guvernatorilor, hotarând în unanimitate, poate modifica numarul de membri ai comitetului executiv.

2. La propunerea Consiliului de administratie, care hotaraste cu majoritate calificata, Consiliul Guvernatorilor, hotarând cu majoritate calificata, poate decide cu privire la demiterea membrilor comitetului executiv.

3. Comitetul Executiv asigura gestionarea problemelor curente ale Bancii, sub autoritatea presedintelui si sub controlul Consiliului de administratie.

Comitetul Executiv pregateste deciziile Consiliului de administratie, în special în ceea ce priveste contractarea de împrumuturi si acordarea de finantari, în special sub forma de credite si garantii. Comitetul Executiv asigura punerea în aplicare a respectivelor decizii.

4. Comitetul Executiv, hotarând cu majoritate, adopta avize cu privire la propunerile de contractare de împrumuturi si de acordare de finantari, în special sub forma de credite si garantii.

5. Consiliul Guvernatorilor stabileste retributia membrilor comitetului executiv si stabileste conditiile de incompatibilitate cu functiile acestora.

6. Presedintele sau, în absenta acestuia, unul dintre vicepresedinti, reprezinta Banca în materie judiciara sau extrajudiciara.

7. Membrii personalului Bancii se afla sub autoritatea presedintelui. Presedintele angajeaza si demite membrii personalului. La selectarea personalului, se tine seama nu numai de calitatile personale si de calificarile profesionale ale candidatilor, ci si de participarea echitabila a resortisantilor statelor membre. Regulamentul de procedura prevede organul competent pentru adoptarea dispozitiilor aplicabile personalului.

8. Comitetul Executiv si personalul Bancii raspund numai în fata Bancii si îsi exercita functiile în deplina independenta.

ARTICOLUL 12

1. Un comitet format din sase membri numiti de Consiliul Guvernatorilor în functie de competenta lor verifica daca activitatile Bancii sunt în conformitate cu cele mai bune practici din domeniul bancar si raspunde de verificarea conturilor Bancii.

2. Comitetul mentionat la alineatul (1) verifica, în fiecare an, daca operatiunile Bancii s-au desfasurat în mod corespunzator si daca evidentele sale au fost corect întocmite. În acest scop, comitetul verifica daca operatiunile Bancii s-au efectuat în conformitate cu formalitatile si procedurile prevazute de prezentul statut si de regulamentul de procedura.

3. Comitetul mentionat la alineatul (1) confirma faptul ca declaratiile financiare, precum si toate informatiile financiare cuprinse în conturile anuale elaborate de consiliul de administratie ofera o imagine fidela a situatiei financiare a Bancii, atât pentru active cât si pentru pasive, precum si a rezultatelor operatiunilor desfasurate de aceasta si a fluxurilor de trezorerie aferente exercitiului financiar respectiv.

4. Regulamentul de procedura precizeaza calificarile necesare membrilor comitetului mentionat la alineatul (1) si stabileste conditiile si modul de desfasurare a activitatii comitetului.

ARTICOLUL 13

Banca comunica cu fiecare stat membru prin intermediul autoritatii desemnate de acesta. În cadrul operatiunilor financiare pe care le desfasoara, Banca apeleaza la banca centrala nationala a statului membru în cauza sau la alte institutii financiare aprobate de acesta.

ARTICOLUL 14

1. Banca coopereaza cu toate organizatiile internationale a caror activitate se desfasoara în domenii similare.

2. Banca identifica toate contactele utile în vederea cooperarii cu institutiile bancare si financiare din tarile în care îsi extinde operatiunile.

ARTICOLUL 15

La cererea unui stat membru sau a Comisiei, sau din proprie initiativa, Consiliul Guvernatorilor interpreteaza sau completeaza, în aceleasi conditii în care au fost adoptate, directivele pe care le-a stabilit în temeiul articolului 7.

ARTICOLUL 16

1. În cadrul mandatului prevazut la articolul III-394 din Constitutie, Banca acorda finantari, membrilor sai sau unor întreprinderi private sau publice finantare, mai ales sub forma de credite si garantii, în vederea unor investiti care se vor realiza pe teritoriile statelor membre, în masura în care nu sunt disponibile fonduri din alte surse, în conditii rezonabile.

Cu toate acestea, printr-o decizie adoptata cu majoritate calificata de Consiliul Guvernatorilor, la propunerea Consiliului de administratie, Banca poate acorda finantare pentru investitii care se vor realiza complet sau partial în afara teritoriilor statelor membre.

2. În masura în care este posibil, acordarea împrumuturilor este conditionata de existenta unor alte mijloace de finantare.

3. În cazul în care se acorda un împrumut unei întreprinderi sau unui organism diferit de catre un stat membru, Banca conditioneaza acordarea împrumutului în cauza fie de existenta unei garantii din partea statului membru pe teritoriul caruia urmeaza sa se realizeze investitia, pe baza unor garantii suficiente, fie de puterea financiara a debitorului.

În plus, în cadrul principiilor stabilite de Consiliul Guvernatorilor în întelesul articolului 7 alineatul (3) litera (b) si în cazul în care realizarea operatiunilor prevazute la articolul III-394 din Constitutie impune acest lucru, Consiliul de administratie adopta, cu majoritate calificata, conditiile si modul de acordare a oricarei finantari care prezinta un profil de risc specific si care este considerata, în consecinta, ca fiind o activitate speciala.

4. Banca poate garanta împrumuturile contractate de întreprinderi publice sau private sau de organisme în vederea realizarii operatiunilor prevazute la articolul III-394 din Constitutie.

5. Valoarea totala contractata a împrumuturilor si garantiilor acordate de Banca nu poate depasi 250% din valoarea capitalului subscris, a rezervelor, provizioanelor nealocate si a excedentului din contul de profit si pierderi. Din suma totala a posturilor mentionate se scade o suma egala cu valoarea subscrisa, varsata sau nu, a oricarei participari a Bancii la capital.

Suma varsata reprezentând participarea Bancii nu trebuie sa depaseasca niciodata valoarea totala a partii varsate din capitalul acesteia, a rezervelor sale, a provizioanelor nealocate, precum si a excedentului contului de profit si pierderi.

În mod exceptional, se aloca o rezerva speciala pentru activitatile speciale ale Bancii, stabilite de Consiliul Guvernatorilor si de Consiliul de administratie în conformitate cu alineatul (3).

Prezentul alineat se aplica, de asemenea, conturilor consolidate ale Bancii.

6. Banca se protejeaza fata de riscurile de schimb valutar, incluzând în contractele de împrumut si de garantie clauzele pe care le considera necesare în acest scop.

ARTICOLUL 17

1. Ratele dobânzilor pentru împrumuturile acordate de Banca, precum si comisioanele si celelalte taxe, se adapteaza în functie de conditiile predominante pe piata de capital si se calculeaza astfel încât încasarile obtinute sa permita Bancii sa îsi îndeplineasca obligatiile, sa îsi acopere cheltuielile si sa constituie un fond de rezerva în conformitate cu articolul 22.

2. Banca nu acorda reduceri ale ratelor dobânzii. În cazul în care reducerea ratei dobânzii este indicata având în vedere caracterul specific al investitiei care trebuie finantate, statul membru în cauza sau un alt organism poate acorda un ajutor pentru plata dobânzii în masura în care acordarea unui astfel de ajutor este compatibila cu normele prevazute la articolul III-167 din Constitutie.

ARTICOLUL 18

În cadrul operatiunilor de finantare Banca respecta principiile prezentate în continuare.

1. Banca se asigura ca fondurile sale sunt utilizate în modul cel mai rational în interesul Uniunii.

Banca poate acorda împrumuturi sau nu poate garanta împrumuturi numai:

(a) în cazul investitiilor realizate de întreprinderi din sectorul productiei în cazul în care platile aferente dobânzii si amortizarii sunt acoperite fie de profitul din exploatare, fie, în cazul altor investitii, de un angajament asumat de statul în care se realizeaza investitia sau în orice alt mod, si

(b) în cazul în care realizarea investitiei contribuie la cresterea productivitatii economice în general si favorizeaza instituirea sau functionarea pietei interne.

2. Banca nu dobândeste nici o participare în întreprinderi si nu îsi asuma nici o responsabilitate în cadrul gestionarii acestora, decât în cazul în care acest lucru este necesar pentru a-si proteja drepturile în vederea recuperarii creantei pe care o detine.

Cu toate acestea, în cadrul principiilor stabilite de Consiliul Guvernatorilor în temeiul articolului 7 alineatul (3) litera (b), în cazul în care realizarea operatiunilor prevazute la articolul III-394 din Constitutie impune acest lucru, Consiliul de administratie adopta, cu majoritate calificata, conditiile si modul de realizare a unei participari la capitalul unei societati comerciale, în general pentru a compensa un împrumut sau o garantie, în masura în care acest lucru este necesar pentru finantarea unei investitii sau a unui program.

3. Banca îsi poate ceda creantele pe piata de capital si, în acest scop, poate solicita debitorilor sai sa emita obligatiuni sau alte titluri de valoare.

4. Nici Banca si nici statele membre nu impun conditii privind modul în care sumele împrumutate trebuie cheltuite în interiorul unui anumit stat membru.

5. Banca poate conditiona acordarea împrumuturilor de organizarea de licitatii internationale.

6. Banca nu finanteaza, total sau partial, nici o investitie careia i se opune statul membru pe teritoriul caruia ar urma sa fie realizata investitia în cauza.

7. Pe lânga activitatile de credit, Banca poate asigura servicii de asistenta tehnica, în conditiile si în modul stabilit de Consiliul Guvernatorilor, care hotaraste cu majoritate calificata, respectând în acelasi timp prezentul statut.

ARTICOLUL 19

1. Orice întreprindere sau organism public sau privat poate adresa direct o cerere de finantare Bancii. Cererile pot fi adresate si prin intermediul Comisiei sau al statului membru pe teritoriul caruia urmeaza sa se realizeze investitia.

2. În cazul în care cererile îi sunt adresate prin intermediul Comisiei, acestea fac obiectul aprobarii de catre statul membru pe teritoriul caruia urmeaza sa se realizeze investitia. În cazul în care cererile sunt adresate prin intermediul unui stat membru, acestea fac obiectul aprobarii de Comisie. Cererile adresate direct de o întreprindere se înainteaza statului membru în cauza si Comisiei.

Statele membre în cauza si Comisia îsi formuleaza avizul în termen de doua luni. În absenta unui raspuns în termenul mentionat, Banca poate considera ca investitia în cauza nu ridica obiectii.

3. Consiliul de administratie decide cu privire la operatiunile de finantare care îi sunt înaintate de Comitetul Executiv.

4. Comitetul Executiv verifica daca operatiunile de finantare care îi sunt înaintate sunt în conformitate cu dispozitiile prezentului statut, în special cu dispozitiile articolelor 16 si 18. În cazul în care Comitetul Executiv se pronunta în favoarea finantarii, acesta înainteaza propunerea aferenta consiliului de administratie. Comitetul îsi exprima avizul favorabil în functie de conditiile pe care le considera esentiale. În cazul în care Comitetul Executiv se pronunta împotriva acordarii finantarii, acesta înainteaza Consiliului de administratie toate documentele corespunzatoare împreuna cu avizul sau.

5. În cazul în care avizul comitetului executiv este negativ, Consiliul de Administratie nu poate acorda finantarea decât hotarând în unanimitate în acest sens.

6. În cazul în care avizul Comisiei este negativ, Consiliul de Administratie nu poate acorda finantarea decât hotarând în unanimitate în acest sens, caz în care administratorul desemnat de Comisie nu participa la vot.

7. În cazul în care avizele Comitetului Executiv si al Comisiei sunt negative, Consiliul de Administratie nu poate acorda finantarea în cauza.

8. În cazul în care, în vederea protejarii drepturilor si intereselor Bancii, se impune restructurarea unei operatiuni de finantare aferente investitiilor aprobate, Comitetul Executiv adopta imediat masurile de urgenta pe care le considera necesare, sub rezerva înaintarii fara întârziere a unui raport cu privire la aceasta Consiliului de administratie.

ARTICOLUL 20

1. Banca împrumuta de pe pietele de capital resursele necesare îndeplinirii sarcinilor sale.

2. Banca poate contracta împrumuturi de pe pietele de capital ale statelor membre,în conformitate cu dispozitiile legale aplicabile pietelor în cauza.

Autoritatile competente ale unui stat membru care face obiectul unei derogari în întelesul articolului III-197 alineatul (1) din Constitutie se pot opune acestor operatiuni numai în cazul în care exista riscul unor tulburari grave pe piata de capital a statului în cauza.

ARTICOLUL 21

1. Banca poate utiliza, în conditiile prezentate în continuare, fondurile disponibile care nu îi sunt imediat necesare pentru a-si îndeplini obligatiile:

(a) poate efectua plasamente pe pietele monetare;

(b) sub rezerva dispozitiilor articolului 18 alineatul (2), poate cumpara sau vinde titluri;

2. Fara sa aduca atingere dispozitiilor articolului 23, în cadrul gestionarii plasamentelor sale, Banca nu efectueaza nici un arbitraj valutar care nu îi este direct necesar pentru a efectua împrumuturi sau pentru a-si îndeplini obligatiile contractate prin împrumuturile sau garantiile acordate.

3. În domeniile mentionate în prezentul articol, Banca actioneaza cu acordul autoritatilor competente ale statelor membre sau al bancilor centrale nationale.

ARTICOLUL 22

1. Se constituie în mod progresiv un fond de rezerva care reprezinta 10% din capitalul subscris. În cazul în care situatia obligatiilor Bancii justifica acest lucru, Consiliul de administratie poate decide sa constituie rezerve suplimentare. Atâta timp cât fondul de rezerva nu este complet constituit, acesta poate fi alimentat cu:

(a) încasari din dobânzi rezultate din împrumuturile acordate de Banca din sumele care urmeaza sa fie varsate de statele membre în temeiul articolului 5;

(b) încasari din dobânzi rezultate din împrumuturile acordate de Banca din sumele obtinute din rambursarea împrumuturilor mentionate la litera (a),

în masura în care încasarile din dobânzi mentionate nu sunt necesare pentru a îndeplini alte obligatii sau pentru a acoperi costurile Bancii.

2. Resursele din fondul de rezerva se investesc astfel încât sa fie în permanenta disponibile pentru a îndeplini rolul acestui fond.

ARTICOLUL 23

1. Banca este autorizata în permanenta sa transfere activele pe care le detine în una din monedele statelor membre a caror moneda nu este euro pentru a realiza operatiuni financiare în conformitate cu obiectivul sau stabilit în articolul III-394 din Constitutie si având în vedere dispozitiile articolului 21 din prezentul statut. În masura în care este posibil, Banca evita sa efectueze astfel de transferuri î cazul în care detine active disponibile sau mobilizabile în moneda care îi este necesara.

2. Banca nu poate converti în valutele tarilor terte activele pe care le detine în moneda unui stat membru a carui moneda nu este euro fara acordul statului membru în cauza.

3. Banca poate dispune în mod liber de capitalul varsat, precum si de sumele în valuta pe care le împrumuta de pe piete terte.

4. Statele membre se angajeaza sa puna la dispozitia debitorilor Bancii valutele necesare rambursarii capitalului si platii dobânzilor aferente împrumuturilor acordate sau garantate de Banca pentru investitiile care urmeaza sa se realizeze pe teritoriul acestora.

ARTICOLUL 24

În cazul în care un stat membru nu îsi îndeplineste obligatiile de membru care decurg din prezentul statut, în special obligatia de a-si varsa cota-parte sau de a acoperi costurile aferente împrumuturilor sale, acordarea de împrumuturi sau de garantii statului membru în cauza sau resortisantilor acestuia poate fi suspendata printr-o decizie a Consiliul Guvernatorilor care hotaraste cu majoritate calificata.

Aceasta decizie nu exonereaza statul membru sau resortisantii acestuia de obligatiile pe care le au fata de Banca.

ARTICOLUL 25

1. În cazul în care Consiliul Guvernatorilor decide sa suspende activitatea Bancii, toate activitatile înceteaza fara întârziere, cu exceptia operatiunilor necesare pentru a asigura în mod corespunzator utilizarea, protejarea si conservarea activelor, precum si îndeplinirea obligatiilor.

2. În caz de lichidare, Consiliul Guvernatorilor numeste lichidatorii si le ofera instructiuni pentru efectuarea lichidarii. Consiliul Guvernatorilor asigura protectia drepturilor membrilor personalului.

ARTICOLUL 26

1. Banca beneficiaza în fiecare stat membru de cea mai extinsa capacitate juridica recunoscuta persoanelor juridice în temeiul legislatiei interne. În special, Banca poate dobândi sau înstraina bunuri mobile si imobile si se poate constitui parte în justitie.

2. Bunurile Bancii nu pot fi rechizitionate sau expropriate sub nici o forma.

ARTICOLUL 27

1. Litigiile dintre Banca, pe de-o parte, si creditorii sau debitorii sai sau parti terte, pe de alta parte, sunt solutionate de instantele nationale competente, sub rezerva competentelor atribuite Curtii de Justitie a Uniunii Europene. În cadrul contractelor încheiate, Banca poate prevedea o procedura de arbitraj.

2. Banca are un sediu social în fiecare stat membru. Cu toate acestea, în cadrul contractelor, Banca poate alege un anumit sediu pentru operatiuni.

3. Bunurile si activele Bancii nu pot fi sechestrate sau executate silit decât în baza unei hotarâri judecatoresti.

ARTICOLUL 28

1. Consiliul Guvernatorilor, hotarând în unanimitate, poate decide sa înfiinteze filiale sau alte unitati, care au personalitate juridica si autonomie financiara.

2. Consiliul Guvernatorilor, hotarând în unanimitate, adopta statutele organismelor mentionate la alineatul (1), definind obiectivele acestora, structura, capitalul, membrii, sediul, resursele financiare, instrumentele de interventie, normele de control, precum si relatia acestora cu organele Bancii.

3. Banca poate participa la gestionarea organismelor mentionate anterior si poate contribui la capitalul subscris al acestora cu suma stabilita de Consiliul Guvernatorilor care hotaraste în unanimitate.

4. Protocolul privind privilegiile si imunitatile Uniunii Europene se aplica organismelor mentionate la alineatul (1), în masura în care acestea sunt reglementate de dreptul Uniunii, membrilor organelor acestora în exercitiul functiilor lor si personalului lor, în termeni si conditii identice cu cele aplicabile Bancii.

Dividendele, câstigurile din capital sau alte forme de venit obtinute de astfel de organisme, la care au dreptul alti membri decât Uniunea Europeana si Banca, ramân, cu toate acestea, sub incidenta dispozitiilor fiscale prevazute de legislatia care le este aplicabila.

5. În limitele stabilite în continuare, Curtea de Justitie a Uniunii Europene audiaza litigiile privind masurile adoptate de organele unui organism care intra sub incidenta dreptului Uniunii. Orice membru al unui astfel de organism, în aceasta calitate, sau statele membre pot înainta un recurs împotriva unor astfel de masuri în conditiile prevazute la articolul III-365 din Constitutie.

6. Consiliul Guvernatorilor, hotarând în unanimitate, poate decide sa admita personalul organismelor care intra sub incidenta dreptului Uniunii în regimuri comune cu Banca, în conformitate cu procedurile interne relevante.

6. PROTOCOL
PRIVIND STABILIREA SEDIILOR INSTITUTIILOR
SI ANUMITOR ORGANE, OFICII, AGENTII SI SERVICII ALE UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE articolul III-432 din Constitutie,

REAMINTIND SI CONFIRMÂND decizia din 8 aprilie 1965 si fara sa duca atingere deciziilor privind sediile institutiilor, organelor, oficiilor, agentiilor si serviciilor, precum si serviciilor viitoare,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

ARTICOL UNIC

1. Parlamentul European are sediul la Strasbourg, unde se desfasoara cele douasprezece perioade de sesiuni plenare lunare, inclusiv sesiunea privind bugetul. Perioadele de sesiuni plenare suplimentare se desfasoara la Bruxelles. Comisiile Parlamentului European au sediul la Bruxelles. Secretariatul general al Parlamentului European si serviciile acestuia ramân instalate la Luxemburg.

2. Consiliul are sediul la Bruxelles. În lunile aprilie, iunie si octombrie, Consiliul îsi desfasoara sesiunile la Luxemburg.

3. Comisia are sediul la Bruxelles. Serviciile enumerate la articolele 7, 8 si 9 din decizia din 8 aprilie 1965 sunt instalate la Luxemburg.

4. Curtea de Justitie a Uniunii Europene are sediul la Luxemburg.

5. Banca Centrala Europeana are sediul la Frankfurt.

6. Curtea de Conturi are sediul la Luxemburg.

7. Comitetul Regiunilor are sediul la Bruxelles.

8. Comitetul Economic si Social are sediul la Bruxelles.

9. Banca Europeana de Investitii are sediul la Luxemburg.

10. Europol are sediul la Haga.

7. PROTOCOLUL
PRIVIND PRIVILEGIILE SI IMUNITATILE UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

CONSIDERÂND ca, în temeiul articolului III-434 din Constitutie, Uniunea beneficiaza, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile si imunitatile necesare îndeplinirii functiilor sale,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

CAPITOLUL I

PROPRIETATI, FONDURI, ACTIVE SI OPERATIUNI ALE UNIUNII

ARTICOLUL 1

Sediile si cladirile Uniunii sunt inviolabile. Acestea nu pot fi perchezitionate, rechizitionate, confiscate sau expropriate. Bunurile si activele Uniunii nu pot face obiectul nici unei masuri de constrângere administrativa sau juridica fara autorizatia Curtii de Justitie.

ARTICOLUL 2

Arhivele Uniunii sunt inviolabile.

ARTICOLUL 3

Uniunea, activele, veniturile si celelalte proprietati ale acesteia sunt scutite de orice impozite directe.

Ori de câte ori este posibil, guvernele statelor membre adopta dispozitiile necesare pentru a restitui sau a rambursa valoarea impozitelor indirecte sau a taxelor la vânzare care sunt incluse în pretul bunurilor imobile sau mobiliare, în cazul în care Uniunea efectueaza achizitii importante, pentru uzul sau oficial, al caror pret cuprinde impozite si taxe de acest tip. Cu toate acestea, aplicarea dispozitiilor mentionate nu trebuie sa conduca la denaturarea concurentei în interiorul Uniunii.

Nu se acorda nici o scutire în cazul impozitelor, taxelor si drepturilor care reprezinta remunerarea serviciilor de utilitati publice.

ARTICOLUL 4

Uniunea este scutita de toate taxele vamale, interdictiile si restrictiile la import si export pentru toate produsele destinate uzului sau oficial. Produsele astfel importate nu vor fi cedate contra unei plati sau cu titlu gratuit pe teritoriul statului în care au fost introduse, cu exceptia cazurilor în care acest lucru se realizeaza în conditii aprobate de guvernul statului în cauza.

Uniunea este, de asemenea, scutita de orice taxa vamala sau de orice interdictie sau restrictie la import si la export în raport cu publicatiile sale.

CAPITOLUL II

COMUNICARI SI PERMISE DE LIBERA TRECERE

ARTICOLUL 5

În ceea ce priveste comunicarile oficiale si transferul tuturor documentelor lor, institutiile Uniunii beneficiaza, pe teritoriul fiecarui stat membru, de tratamentul acordat de statul în cauza misiunilor diplomatice.

Corespondenta oficiala si celelalte comunicatii oficiale ale institutiilor Uniunii nu pot fi cenzurate.

ARTICOLUL 6

Permisele de libera trecere, a caror forma se stabileste prin regulament european al Consiliului, care hotaraste cu majoritate simpla, si care sunt recunoscute ca documente de calatorie valabile de autoritatile statelor membre, pot fi eliberate pentru membrii si agentii institutiilor Uniunii de presedintii acestora. Permisele de libera trecere mentionate se elibereaza pentru functionari si ceilalti agenti în conditiile stabilite în statutul functionarilor si în regimul care se aplica celorlalti agenti ai Uniunii.

Comisia poate încheia acorduri pentru ca permisele de libera trecere în cauza sa fie recunoscute ca documente valabile de calatorie pe teritoriul statelor terte.

CAPITOLUL III

MEMBRII PARLAMENTULUI EUROPEAN

ARTICOLUL 7

Nu se aplica nici o restrictie de ordin administrativ sau de alt tip asupra liberei circulatii a membrilor Parlamentului European care se deplaseaza la sau revin de la locul de întrunire a Parlamentului European.

În ceea ce priveste controlul vamal si de schimb valutar, membrii Parlamentului European beneficiaza:

(a) din partea propriului guvern, de acelasi facilitati ca si cele acordate înaltilor functionari care se deplaseaza în strainatate în misiune oficiala temporara;

(b) din partea guvernelor celorlalte state membre, de aceleasi facilitati ca si cele acordate reprezentantilor guvernelor straine aflati în misiune oficiala temporara.

ARTICOLUL 8

Membrii Parlamentului European nu pot fi anchetati, detinuti sau urmariti în justitie ca urmare a opiniilor pe care le-au exprimat sau a voturilor date în exercitarea functiilor lor.

Articolul 9

Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia:

(a) beneficiaza, pe teritoriul national al statului lor, de imunitatile acordate membrilor parlamentului statului în cauza;

(b) nu pot fi detinuti sau urmariti în justitie pe teritoriul nici unui alt stat membru.

Imunitatea se aplica membrilor Parlamentului European si atunci când acestia se deplaseaza la sau revin de la locul de întrunire a Parlamentului European.

Imunitatea nu poate fi invocata în caz de flagrant delict si nici nu poate împiedica dreptul Parlamentului European de a ridica imunitatea unuia din membrii sai.

CAPITOLUL IV

REPREZENTANTII STATELOR MEMBRE CARE PARTICIPA LA LUCRARILE INSTITUTIILOR UNIUNII

ARTICOLUL 10

Reprezentantii statelor membre care participa la lucrarile institutiilor Uniunii, precum si consilierii acestora si expertii tehnici beneficiaza, pe durata exercitarii functiilor lor si a deplasarilor la destinatie sau de la locul reuniunii, de privilegiile, imunitatile si facilitatile acordate în mod obisnuit.

Prezentul articol se aplica, de asemenea, membrilor organelor consultative ale Uniunii.

CAPITOLUL V

FUNCTIONARII SI CEILALTI AGENTI AI UNIUNII

ARTICOLUL 11

Pe teritoriul fiecarui stat membru si indiferent de cetatenia lor, functionarii si ceilalti agenti ai Uniunii:

(a) beneficiaza de imunitate jurisdictionala pentru actele pe care le îndeplinesc, inclusiv pentru afirmatiile lor scrise sau verbale, efectuate în calitatea lor oficiala, sub rezerva aplicarii dispozitiilor Constitutiei privind, pe de-o parte, normele cu privire la raspunderea functionarilor si a agentilor fata de Uniune si, pe de alta parte, competenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene de a se pronunta în litigiile dintre Uniune si functionarii si ceilalti agenti ai acesteia. Acestia continua sa beneficieze de imunitatea mentionata dupa încetarea functiilor lor;

(b) nu intra sub incidenta dispozitiilor privind restrictiile de imigrare sau a altor formalitati de înregistrare a cetatenilor straini. Aceeasi dispozitie se aplica sotilor si membrilor familiei aflati în întretinerea lor;

(c) în ceea ce priveste reglementarile monetare sau schimbul valutar, beneficiaza de facilitatile care se acorda de obicei functionarilor organizatiilor internationale;

(d) beneficiaza de dreptul de a importa fara taxe vamale mobilierul si celelalte efecte personale în momentul în care îsi preiau postul pentru prima data în statul în cauza, precum si de dreptul de a reexporta mobilierul si celelalte efecte personale fara taxe vamale, la încetarea functiilor lor, în ambele cazuri sub rezerva conditiilor considerate necesare de guvernul statului în care se exercita acest drept;

(e) beneficiaza de dreptul de a importa fara taxe vamale autovehiculul folosit în scop personal, dobândit în statul în care si-au avut ultimul domiciliu sau în statul al carui resortisanti sunt, în conditiile de pe piata interna a acestuia, precum si de a reexporta autovehiculul fara taxe vamale, în ambele cazuri sub rezerva conditiilor considerate necesare de guvernul statului în cauza.

ARTICOLUL 12

În conditiile si în conformitate cu procedura prevazuta de legea europeana, functionarii si ceilalti agenti ai Uniunii au obligatia de a plati, în beneficiul acesteia, un impozit perceput pe salariile si onorariile platite de Uniune. Legea mentionata se adopta dupa consultarea institutiilor în cauza.

Functionarii si ceilalti agenti ai Uniunii sunt scutiti de la plata impozitelor nationale percepute pe salariile si onorariile platite de Uniune.

ARTICOLUL 13

În vederea aplicarii impozitelor asupra veniturilor si a averii si a drepturilor de succesiune, precum si în vederea aplicarii conventiilor cu scopul de a evita dubla impozitare, încheiate între statele membre ale Uniunii, functionarii si ceilalti agenti ai Uniunii care, în scopul exclusiv al exercitarii functiilor lor în serviciul Uniunii, îsi stabilesc resedinta pe teritoriul unui stat membru diferit de statul în care îsi au domiciliul fiscal în momentul intrarii în serviciul Uniunii, se considera, atât în statul în care îsi au resedinta, cât si în statul unde îsi au domiciliul fiscal, ca si-au pastrat domiciliul în acest stat din urma, în cazul în care acesta este membru al Uniunii. Prezenta dispozitie se aplica, de asemenea, sotului/sotiei, în masura în care acesta/aceasta nu exercita o activitate profesionala proprie, precum si copiilor aflati în întretinerea si îngrijirea persoanelor mentionate în prezentul articol.

Bunurile mobile detinute de persoanele mentionate la primul paragraf si care se afla pe teritoriul statului lor de sedere sunt scutite de impozitul pe drepturile de succesiune aplicabile în statul în cauza. În scopul determinarii impozitului, se considera ca bunurile mentionate se afla în statul de domiciliu fiscal, sub rezerva drepturilor statelor terte si a aplicarii dispozitiilor conventiilor internationale privind dubla impozitare.

Domiciliile dobândite numai în scopul exercitarii functiilor în serviciul altor organizatii internationale nu se iau în considerare la aplicarea dispozitiilor prezentului articol.

ARTICOLUL 14

Legea europeana stabileste regimul de asigurari sociale aplicabile functionarilor si celorlalti agenti ai Uniunii. Legea mentionata anterior se adopta dupa consultarea institutiilor în cauza.

ARTICOLUL 15

Legea europeana stabileste categoriile de functionari si de alti agenti ai Uniunii carora li se aplica, total sau partial, articolul 11, articolul 12 al doilea paragraf si articolul 13. Legea mentionata anterior se adopta dupa consultarea institutiilor în cauza.

Numele, functiile si adresele functionarilor si ale celorlalti agenti cuprinsi în categoriile mentionate sunt comunicate periodic guvernelor statelor membre.

CAPITOLUL VI

PRIVILEGIILE SI IMUNITATILE MISIUNILOR STATELOR TERTE ACREDITATE PE LÂNGA UNIUNEA EUROPEANA

ARTICOLUL 16

Statul membru pe teritoriul caruia se afla sediul Uniunii acorda misiunilor statelor terte acreditate pe lânga Uniunea Europeana privilegiile si imunitatile diplomatice obisnuite.

CAPITOLUL VII

DISPOZITII GENERALE

ARTICOLUL 17

Privilegiile, imunitatile si facilitatile se acorda functionarilor si celorlalti agenti ai Uniunii exclusiv în interesul Uniunii.

Fiecare institutie a Uniunii are obligatia de a ridica imunitatea acordata unui functionar sau unui alt agent în toate situatiile în care considera ca o astfel de ridicare a imunitatii nu contravine intereselor Uniunii.

ARTICOLUL 18

În vederea aplicarii prezentului protocol, institutiile Uniunii actioneaza în colaborare cu autoritatile competente ale statelor membre în cauza.

ARTICOLUL 19

Articolele 11-14 si 17 se aplica membrilor Comisiei.

ARTICOLUL 20

Articolele 11-14 si 17 se aplica judecatorilor, avocatilor generali, grefierilor si raportorilor adjuncti ai Curtii de Justitie a Uniunii Europene, fara sa aduca atingere dispozitiilor articolului 3 din protocolul de stabilire a statutului Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu privire la imunitatea judiciara a judecatorilor si avocatilor generali.

Articolele 11-14 si 17 se aplica, de asemenea, membrilor Curtii de Conturi.

ARTICOLUL 21

Prezentul protocol se aplica, de asemenea, Bancii Centrale Europene, membrilor organelor si personalului acesteia, fara sa aduca atingere protocolului de stabilire a statutului Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene.

În plus, Banca Centrala Europeana este scutita de orice obligatii fiscale si parafiscale cu ocazia majorarii capitalului sau, precum si de orice formalitati care ar putea fi determinate de aceste operatiuni în statul în care îsi are sediul. Având în vedere faptul ca activitatea Bancii si a organelor acesteia se desfasoara în conditiile prevazute de statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene, nu se aplica impozite asupra cifrei sale de afaceri.

ARTICOLUL 22

Prezentul protocol se aplica, de asemenea, Bancii Europene de Investitii, membrilor organelor si personalului acesteia si reprezentantilor statelor membre care participa la lucrarile bancii, fara sa aduca atingere protocolului de stabilire a statutului sau.

În plus, Banca Europeana de Investitii este scutita de orice obligatii fiscale si parafiscale cu ocazia majorarii capitalului sau, precum si de orice formalitati care ar putea fi determinate de aceste operatiuni în statul în care îsi are sediul. De asemenea, desfiintarea sau lichidarea bancii nu determina perceperea nici unui impozit. Având în vedere faptul ca activitatea Bancii si a organelor acesteia se desfasoara în conditiile prevazute de statut, nu se aplica impozite asupra cifrei sale de afaceri.

8. PROTOCOL
PRIVIND TRATATELE SI ACTELE DE ADERARE A REGATULUI DANEMARCEI, A IRLANDEI SI A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD, A REPUBLICII ELENE, A REGATULUI SPANIEI SI A REPUBLICII PORTUGHEZE, A REPUBLICII AUSTRIA, A REPUBLICII FINLANDA SI A REGATULUI SUEDIEI

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND ca Regatul Danemarcei, Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord au aderat la Comunitatile Europene la 1 ianuarie 1973; ca Republica Elena a aderat la Comunitatile Europene la 1 ianuarie 1981; ca Regatul Spaniei si Republica Portugheza au aderat la Comunitatile Europene la 1 ianuarie 1986; ca Republica Austria, Republica Finlanda si Regatul Suediei au aderat, la 1 ianuarie 1995, la Comunitatile Europene si la Uniunea Europeana instituita de Tratatul privind Uniunea Europeana;

AVÂND ÎN VEDERE ca articolul IV-437 alineatul (2) din Constitutie prevede abrogarea tratatelor privind aderarile mentionate anterior;

AVÂND ÎN VEDERE ca dispozitiile prevazute de Tratatele de aderare si de Actele care le însotesc sunt în continuare incidente; întrucât articolul IV-437 alineatul (2) prevede ca aceste dispozitii trebuie încorporate sau mentionate într-un protocol, pentru a ramâne în vigoare si pentru a-si pastra efectele juridice;

AVÂND ÎN VEDERE ca aceste dispozitii trebuie supuse adaptarilor tehnice necesare pentru a fi conforme cu Constitutia, fara a li se altera însa efectele juridice,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

TITLUL I

DISPOZITII COMUNE

ARTICOLUL 1

Drepturile si obligatiile care decurg din Tratatele de aderare mentionate la articolul IV-437 alineatul (2) literele (a)-(d) din Constitutie au intrat în vigoare, în conditiile prevazute de tratatele mentionate, de la datele urmatoare:

(a) 1 ianuarie 1973 în ceea ce priveste Tratatul de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei si a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;

(b) 1 ianuarie 1981 în ceea ce priveste Tratatul de aderare a Republicii Elene;

(d) 1 ianuarie 1995 în ceea ce priveste Tratatul de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei.

ARTICOLUL 2

1. Fiecare dintre statele aderente mentionate la articolul 1 are obligatia de a adera, cu conditia ca aceste acorduri sau conventii sa mai fie în vigoare, înainte de data propriei aderari, la acordurile sau la conventiile încheiate:

(a) între celelalte state membre, în temeiul Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice sau al Tratatului privind Uniunea Europeana sau care sunt inseparabile de realizarea obiectivelor acestor tratate sau care se refera la functionarea Comunitatilor sau a Uniunii sau care prezinta o legatura cu actiunea acestora;

(b) de celelalte state membre, împreuna cu Comunitatile Europene, cu unul sau mai multe state terte sau cu o organizatie internationala, precum si la acordurile conexe acestor acorduri sau conventii. Uniunea si celelalte state membre acorda, în acest sens, asistenta statelor aderente mentionate la articolul 1.

2. Statele aderente mentionate la articolul 1 iau masurile necesare pentru a-si adapta, daca este cazul, situatia în raport cu organizatiile internationale sau cu acordurile internationale la care Uniunea Europeana sau Comunitatea Europeana a Energiei Atomice sau alte state membre sunt parti, precum si în raport cu drepturile si obligatiile care le revin în urma aderarii.

ARTICOLUL 3

Dispozitiile Actelor de aderare care au ca obiect sau ca efect abrogarea sau modificarea altfel decât cu titlu tranzitoriu a actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Comunitatilor Europene sau ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul privind Uniunea Europeana, asa cum sunt interpretate de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene si de Tribunalul de Prima Instanta, ramân în vigoare, sub rezerva celui de-al doilea paragraf.

Dispozitiile mentionate la primul paragraf au aceeasi natura juridica cu actele pe care le abroga sau pe care le modifica si se supun acelorasi reguli ca si acestea.

ARTICOLUL 4

Textele actelor institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Comunitatilor Europene sau ale Uniunii Europene instituite de Tratatul privind Uniunea Europeana, adoptate înainte de aderarile mentionate la articolul 1 si care au fost redactate succesiv în limbile engleza si daneza, în limba greaca, în limbile spaniola si portugheza, precum si în limbile finlandeza si suedeza, sunt autentice din momentul aderarii statelor mentionate la articolul 1, în aceleasi conditii ca si textele redactate si care sunt autentice în celelalte limbi.

ARTICOLUL 5

Printr-o lege europeana a Consiliului se pot abroga dispozitiile tranzitorii care figureaza în prezentul protocol, în cazul în care acestea nu mai sunt aplicabile. Consiliul hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

TITLUL II

DISPOZITII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDITIILE DE ADERARE A REGATULUI DANEMARCEI, A IRLANDEI SI A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD

SECTIUNEA 1

Dispozitii referitoare la Gibraltar

ARTICOLUL 6

1. Actele institutiilor referitoare la produsele mentionate în anexa I la Constitutie si la produsele supuse, la importul în Uniune, unei reglementari specifice, ca urmare a punerii în aplicare a politicii agricole comune, precum si actele privind armonizarea legislatiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri nu se aplica în Gibraltar, cu exceptia cazului în care Consiliul adopta o decizie europeana care dispune altfel. Consiliul hotaraste în unanimitate, la propunerea Comisiei.

2. Situatia Gibraltarului definita la punctul VI din anexa II la Actul privind conditiile de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei si a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord ramâne neschimbata.

SECTIUNEA 2

Dispozitii referitoare la insulele Feroe

ARTICOLUL 7

Resortisantii danezi care locuiesc în insulele Feroe nu sunt considerati resortisanti ai unui stat membru în temeiul Constitutiei numai de la data la care aceasta devine aplicabila în insulele respective.

SECTIUNEA 3

Dispozitii referitoare la insulele anglo-normande si la Insula Man

ARTICOLUL 8

1. Reglementarile Uniunii în domeniul vamal si în privinta restrictiilor cantitative, în special în ceea ce priveste taxele vamale, taxele cu efect echivalent si Tariful Vamal Comun, se aplica si în insulele anglo-normande si în Insula Man în aceleasi conditii ca în Regatul Unit.

2. Pentru produsele agricole si pentru produsele provenite din prelucrarea acestora si care fac obiectul unui regim de schimb special, se aplica tarilor terte taxele si alte masuri la import prevazute de reglementarile Uniunii, aplicabile si de catre Regatul Unit.

Se aplica de asemenea dispozitiile reglementarilor Uniunii necesare pentru a permite libera circulatie si respectarea conditiilor normale de concurenta în cadrul schimburilor cu aceste produse.

Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene de stabilire a conditiilor de aplicare în aceste teritorii a dispozitiilor mentionate la primul si al doilea paragraf.

ARTICOLUL 9

Drepturile de care beneficiaza resortisantii teritoriilor mentionate la articolul 8 în Regatul Unit nu sunt afectate de dreptul Uniunii. Cu toate acestea, acestia nu beneficiaza de dispozitiile dreptului Uniunii referitoare la libera circulatie a persoanelor si a serviciilor.

ARTICOLUL 10

Dispozitiile Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice aplicabile persoanelor sau întreprinderilor în întelesul articolului 196 din tratat se aplica persoanelor sau întreprinderilor stabilite în teritoriile mentionate la articolul 8 din prezentul protocol.

ARTICOLUL 11

Autoritatile din teritoriile mentionate la articolul 8 aplica acelasi tratament tuturor persoanelor fizice sau juridice din Uniune.

ARTICOLUL 12

În cazul în care, la aplicarea regimului definit în prezenta sectiune, apar dificultati de o parte sau de alta în relatiile dintre Uniune si teritoriile mentionate la articolul 8, Comisia propune fara întârziere Consiliului masurile de salvgardare pe care le considera necesare, precizând de asemenea conditiile si modalitatile de aplicare.

Consiliul adopta regulamentele sau deciziile europene adecvate în termen de o luna.

ARTICOLUL 13

În întelesul prezentei sectiuni, se considera resortisant al insulelor anglo-normande sau al Insulei Man orice cetatean britanic care detine aceasta cetatenie în virtutea faptului ca el însusi, unul dintre parinti sau unul dintre bunicii sai s-a nascut, a fost adoptat, naturalizat sau înscris în registrul starii civile al uneia dintre insulele mentionate. Cu toate acestea, o astfel de persoana nu este considerata resortisant al acestor teritorii în cazul în care ea însasi, unul dintre parinti sau unul dintre bunicii sai s-a nascut, a fost adoptat, naturalizat sau înscris în registrul starii civile în Regatul Unit. De asemenea, o astfel de persoana nu mai este considerata resortisant al acestor insule în cazul în care, indiferent în ce perioada, a locuit în Regatul Unit vreme de cinci ani.

Dispozitiile administrative necesare identificarii sale sunt comunicate Comisiei.

SECTIUNEA 4

Dispozitii referitoare la punerea în aplicare a politicii de industrializare si de dezvoltare economica în Irlanda

ARTICOLUL 14

Statele membre iau nota de faptul ca guvernul irlandez s-a angajat sa puna în aplicare o politica de industrializare si de dezvoltare economica ce are drept scop apropierea nivelului de trai din Irlanda de cel din celelalte state membre si eliminarea gradului scazut de ocupare a fortei de munca, absorbindu-se treptat si diferentele regionale în privinta nivelului de dezvoltare.

Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca obiectivele acestei politici sa fie atinse si, în acest sens, convin sa recomande institutiilor relevante sa aplice toate mijloacele si procedurile prevazute de Constitutie, recurgându-se în special la utilizarea cât mai adecvata a resurselor Uniunii destinate realizarii acestor obiective.

Statele membre recunosc în special ca, în cazul aplicarii articolelor III-167 si III-168 din Constitutie, trebuie sa se tina seama de obiectivele de expansiune economica si de ridicare a nivelului de trai al populatiei.

SECTIUNEA 5

Dispozitii referitoare la schimbul de informatii cu Danemarca în domeniul energiei nucleare

ARTICOLUL 15

1. De la 1 ianuarie 1973, informatiile comunicate statelor membre, persoanelor si întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispozitia Danemarcei, care le difuzeaza în cerc restrâns pe teritoriul sau, în conditiile prevazute de articolul mentionat anterior.

2. De la 1 ianuarie 1973, Danemarca pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice un volum echivalent de informatii în sectoarele precizate la alineatul (3). Expunerea detaliata a acestor informatii face obiectul unui document care se transmite Comisiei. Aceasta comunica informatiile respective întreprinderilor din Comunitate, în conditiile prevazute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

3. Sectoarele pentru care Danemarca pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii sunt urmatoarele:

(a) reactor DOR moderat cu apa grea si racire cu lichid organic;

(b) reactoare DT – 350, DK – 400 cu apa grea cu rezervor sub presiune;

(d) instrumentarul si aparatura electronica speciala;

(e) fiabilitatea;

(f) fizica reactoarelor, dinamica reactoarelor si transferul de caldura;

(g) testarea materialelor si a echipamentelor în interiorul reactorului.

4. Danemarca se angajeaza se furnizeze Comunitatii Europene a Energiei Atomice toate informatiile complementare rapoartelor pe care le comunica, în special în cursul vizitelor agentilor Comunitatii Europene a Energiei Atomice sau ai statelor membre la Centrul de la Risö, în conditii care se stabilesc de comun acord, de la caz la caz.

ARTICOLUL 16

1. În sectoarele în care Danemarca pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii, autoritatile competente acorda, la cerere, licente în conditii comerciale statelor membre, persoanelor si întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care detin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre si cu conditia sa nu aiba, fata de terte parti, nici o obligatie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licente exclusive sau partial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.

2. În cazul în care a fost deja acordata o licenta exclusiva sau partial exclusiva, Danemarca încurajeaza si faciliteaza concesionarea, în conditii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de catre titularii licentelor respective.

Concesionarea unor astfel de licente exclusive sau partial exclusive se efectueaza în conditii comerciale normale.

SECTIUNEA 6

Dispozitii referitoare la schimbul de informatii cu Irlanda în domeniul energiei nucleare

ARTICOLUL 17

1. De la 1 ianuarie 1973, informatiile comunicate statelor membre, persoanelor si întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispozitia Irlandei, care le difuzeaza pe scara restrânsa pe teritoriul sau, în conditiile prevazute de articolul mentionat.

2. De la 1 ianuarie 1973, Irlanda pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice un volum echivalent de informatii cu difuzare restrânsa obtinute în domeniul nuclear în Irlanda, cu conditia sa nu fie vorba despre aplicatii strict comerciale. Comisia comunica aceste informatii întreprinderilor din Comunitate, în conditiile prevazute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

3. Informatiile mentionate la alineatele (1) si (2) se refera în principal la studiile de dezvoltare a unui reactor de putere si la lucrarile privind radioizotopii si aplicatiile lor în medicina, inclusiv la problemele de radioprotectie.

ARTICOLUL 18

1. În sectoarele în care Irlanda pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii, autoritatile competente acorda, la cerere, licente în conditii comerciale statelor membre, persoanelor si întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care detin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre si cu conditia sa nu aiba, fata de terte parti, nici o obligatie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licente exclusive sau partial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.

2. În cazul în care o licenta exclusiva sau partial exclusiva a fost deja concesionata, Irlanda încurajeaza si faciliteaza concesionarea, în conditii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de catre titularii licentelor respective.

Concesionarea unor astfel de licente exclusive sau partial exclusive se efectueaza în conditii comerciale normale.

SECTIUNEA 7

Dispozitii referitoare la schimbul de informatii cu Regatul Unit în domeniul energiei nucleare

ARTICOLUL 19

1. De la 1 ianuarie 1973, informatiile comunicate statelor membre, persoanelor si întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispozitia Regatului Unit, care le difuzeaza în cerc restrâns pe teritoriul sau, în conditiile prevazute de articolul mentionat.

2. De la 1 ianuarie 1973, Regatul Unit pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice un volum echivalent de informatii în sectoarele specificate în lista care figureaza în anexa la Protocolul nr. 28 la Actul privind conditiile de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei si a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord. Expunerea detaliata a acestor informatii face obiectul unui document care se transmite Comisiei. Aceasta comunica informatiile respective întreprinderilor din Comunitate, în conditiile prevazute la articolul 13 al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

3. Având în vedere interesul special al Comunitatii Europene a Energiei Atomice pentru anumite sectoare, Regatul Unit pune accent pe transmiterea de informatii în sectoarele urmatoare:

(a) cercetarea si dezvoltarea în domeniul reactoarelor cu neutroni rapizi (inclusiv în ceea ce priveste securitatea);

(b) cercetarea fundamentala (aplicabila tipurilor de reactoare);

(d) metalurgie, oteluri, aliaje de zirconiu si betoane;

(e) compatibilitatea materialelor de constructii;

(f) fabricarea experimentala de combustibil;

(g) termohidrodinamica;

(h) instrumentarul.

ARTICOLUL 20

1. În sectoarele în care Regatul Unit pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii, autoritatile competente acorda, la cerere, licente în conditii comerciale statelor membre, persoanelor si întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care detin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre si cu conditia sa nu aiba, fata de terte parti, nici o obligatie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licente exclusive sau partial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.

2. În cazul în care o licenta exclusiva sau partial exclusiva a fost deja concesionata, Regatul Unit încurajeaza si faciliteaza concesionarea, în conditii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de catre titularii licentelor respective.

Concesionarea unor astfel de licente exclusive sau partial exclusive se efectueaza în conditii comerciale normale.

TITLUL III

DISPOZITII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDITIILE DE ADERARE A REPUBLICII ELENE

SECTIUNEA 1

Dispozitii referitoare la acordarea de catre Grecia a scutirii de taxe vamale la importul anumitor marfuri

ARTICOLUL 21

Articolul III-151 din Constitutie nu împiedica mentinerea de catre Republica Elena a masurilor de scutire acordate înainte de 1 ianuarie 1979 ca urmare a punerii în aplicare a:

(a) Legii nr. 4171/61 (masuri generale de asistenta pentru dezvoltarea economiei tarii);

(b) Decretului-lege nr. 2687/53 (privind investitiile si protejarea capitalurilor straine);

(c) Legii nr. 289/76 (stimulente pentru dezvoltarea regiunilor frontaliere si de reglementare a tuturor chestiunilor conexe),

pâna la expirarea acordurilor încheiate de guvernul elen cu beneficiarii acestor masuri.

SECTIUNEA 2

Dispozitii referitoare la fiscalitate

ARTICOLUL 22

Actele care figureaza la punctul II.2 din Anexa VIII la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Elene se aplica în privinta Republicii Elene în conditiile prevazute de anexa mentionata, cu exceptia trimiterilor la punctele 9 si 18.b.

SECTIUNEA 3

Dispozitii referitoare la bumbac

ARTICOLUL 23

1. Prezenta sectiune se refera la bumbacul care nu a fost nici cardat si nici pieptanat, inclus la subpozitia 5201 00 din Nomenclatura Combinata.

2. Se instituie în Uniune un regim menit în special:

(a) sa sustina productia de bumbac în acele regiuni ale Uniunii în care aceasta este importanta pentru economia agricola;

(b) sa permita un venit echitabil pentru producatori;

3. Regimul mentionat la alineatul (2) cuprinde acordarea unui ajutor la productie.

4. Pentru a permite producatorilor de bumbac sa-si concentreze oferta si sa-si adapteze productia la cerintele pietei, se instituie un regim de încurajare a formarii de grupuri de producatori si de federatii de astfel de grupuri.

Acest regim prevede acordarea de asistenta pentru stimularea constituirii si pentru facilitarea functionarii grupurilor de producatori.

De acest regim beneficiaza numai grupurile:

(a) constituite la initiativa producatorilor însisi;

(b) care ofera o garantie suficienta în privinta duratei si eficientei actiunii lor;

5. Regimul de schimburi între Uniune si tarile terte nu este afectat. În aceasta privinta, în special, nu se poate adopta nici o masura de restrictionare a importurilor.

6. O lege europeana a Consiliului stabileste adaptarile necesare ale regimului prevazut de prezenta sectiune.

Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele si deciziile europene de stabilire a normelor de baza necesare punerii în aplicare a dispozitiilor prevazute de prezenta sectiune.

Consiliul hotaraste dupa consultarea Parlamentului European.

SECTIUNEA 4

Dispozitii referitoare la dezvoltarea economica si industriala a Greciei

ARTICOLUL 24

Statele membre iau nota de faptul ca guvernul elen s-a angajat sa puna în aplicare o politica de industrializare si de dezvoltare economica ce are drept scop apropierea nivelului de trai din Grecia de cel din celelalte state membre si eliminarea gradului scazut de ocupare a fortei de munca, absorbindu-se treptat si diferentele regionale în privinta nivelului de dezvoltare.

Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca obiectivele acestei politici sa fie atinse.

Pentru aceasta, institutiile aplica toate mijloacele si procedurile prevazute de Constitutie, recurgându-se în special la utilizarea cât mai adecvata a resurselor Uniunii destinate realizarii acestor obiective.

În cazul aplicarii articolelor III-167 si III-168 din Constitutie trebuie sa se tina seama în special de obiectivele de expansiune economica si de ridicare a nivelului de trai al populatiei.

SECTIUNEA 5

Dispozitii referitoare la schimbul de informatii cu Grecia în domeniul energiei nucleare

ARTICOLUL 25

1. De la 1 ianuarie 1981, informatiile comunicate statelor membre, persoanelor si întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispozitia Republicii Elene, care le difuzeaza în cerc restrâns pe teritoriul sau, în conditiile prevazute de articolul mentionat.

2. De la 1 ianuarie 1981, Republica Elena pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii cu difuzare restrânsa obtinute în domeniul nuclear în Grecia, cu conditia sa nu fie vorba despre aplicatii strict comerciale. Comisia comunica aceste informatii întreprinderilor din Comunitate, în conditiile prevazute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

3. Informatiile mentionate la alineatele (1) si (2) se refera în principal la:

(a) studiile privind aplicatiile radioizotopilor în urmatoarele domenii: medicina, agricultura, entomologie si protectia mediului;

(b) aplicarea tehnicilor nucleare în arheometrie;

(d) dezvoltarea de metode de prospectare a minereurilor radioactive.

ARTICOLUL 26

1. În sectoarele în care Republica Elena pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii, autoritatile competente acorda, la cerere, licente în conditii comerciale statelor membre, persoanelor si întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care detin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre si cu conditia sa nu aiba, fata de terte parti, nici o obligatie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licente exclusive sau partial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.

2. În cazul în care o licenta exclusiva sau partial exclusiva a fost deja concesionata, Republica Elena încurajeaza si faciliteaza concesionarea, în conditii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de catre titularii licentelor respective.

Concesionarea unor astfel de licente exclusive sau partial exclusive se efectueaza în conditii comerciale normale.

TITLUL IV

DISPOZITII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDITIILE DE ADERARE A REGATULUI SPANIEI SI A REPUBLICII PORTUGHEZE

SECTIUNEA 1

Dispozitii financiare

ARTICOLUL 27

Resursele proprii provenite din taxa pe valoarea adaugata se calculeaza si se controleaza ca si cum Insulele Canare si Ceuta si Melilla ar face parte din sfera teritoriala de aplicare a celei de a sasea Directive a Consiliului 77/388/CEE din 17 mai 1997 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare.

SECTIUNEA 2

Dispozitii privind brevetele

ARTICOLUL 28

Dispozitiile legislatiei interne a Spaniei referitoare la sarcina probei, adoptate în conformitate cu alineatul (2) din Protocolul nr. 8 la Actul privind conditiile de aderare a Regatului Spaniei si a Republicii Portugheze, nu se aplica în cazul în care actiunea în contrafacere este îndreptata împotriva titularului unui alt brevet de procedeu de fabricatie a unui produs identic cu cel rezultat din procedeul brevetat de reclamant, daca acest alt brevet a fost acordat înainte de 1 ianuarie 1986.

În cazul în care nu se aplica rasturnarea sarcinii probei, Regatul Spaniei solicita titularului de brevet sa prezinte proba contrafacerii. În acest caz, Regatul Spaniei aplica o procedura judiciara de „confiscare-descriere”.

Prin „confiscare-descriere” se întelege o procedura care face parte din sistemul mentionat la primul si al doilea paragraf si prin care orice persoana care dispune de dreptul de a actiona în contrafacere poate, printr-o hotarâre judecatoreasca, adoptata la cererea sa, sa solicite o descriere detaliata, la sediul presupusului vinovat de contrafacere, de catre un portarel asistat de experti, a procedeelor aflate în litigiu, în special prin fotocopierea documentatiei tehnice, cu sau fara confiscarea efectiva a acesteia. Hotarârea judecatoreasca poate ordona de asemenea depunerea unei garantii care sa permita acordarea de daune-interese presupusului vinovat de contrafacere pentru eventualele prejudicii aduse în cursul operatiunii de „confiscare-descriere”.

ARTICOLUL 29

Dispozitiile legislatiei interne a Portugaliei referitoare la sarcina probei, adoptate în conformitate cu alineatul (2) din Protocolul nr. 19 la Actul privind conditiile de aderare a Regatului Spaniei si a Republicii Portugheze, nu se aplica În cazul în care actiunea în contrafacere este îndreptata împotriva titularului unui alt brevet de procedeu de fabricatie a unui produs identic cu cel rezultat din procedeul brevetat de reclamant, daca acest alt brevet a fost acordat înainte de 1 ianuarie 1986.

În cazul în care nu se aplica rasturnarea sarcinii probei, Republica Portugheza îi cere titularului de brevet sa prezinte proba contrafacerii. În acest caz, Republica Portugheza aplica o procedura judiciara de „confiscare-descriere”.

SECTIUNEA 3

Dispozitii referitoare la mecanismul de responsabilitati suplimentare din cadrul acordurilor în domeniul pescuitului dintre Uniune si tari terte

ARTICOLUL 30

1. Se instituie un sistem specific pentru executarea de operatiuni efectuate ca supliment la activitatea de pescuit desfasurata de navele care navigheaza sub pavilionul unui stat membru în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdictia unei tari terte în cadrul obligatiilor asumate prin acordurile în domeniul pescuitului încheiate de Uniune cu tarile terte în cauza.

2. Operatiunile susceptibile sa constituie un supliment la activitatea de pescuit în conditiile si în limitele prevazute la alineatele (3) si (4) se refera la:

(a) procesarea, pe teritoriul tarii terte în cauza, a produselor pescaresti capturate de navele care navigheaza sub pavilionul unui stat membru în apele respectivei tari terte în cursul activitatii de pescuit desfasurate în temeiul acordului în domeniul pescuitului, în vederea introducerii lor pe piata Uniunii conform pozitiilor tarifare corespunzatoare din capitolul 3 din Tariful Vamal Comun;

(b) încarcarea sau transbordarea la bordul unei nave care navigheaza sub pavilionul unui stat membru, în cadrul activitatilor prevazute de acordul în domeniul pescuitului, de produse pescaresti încadrate în capitolul 3 din Tariful Vamal Comun, în vederea transportarii lor, precum si în vederea eventualei lor prelucrari în scopul introducerii pe piata Uniunii.

3. Introducerea în Uniune a unor produse care au facut obiectul unor operatiuni mentionate la alineatul (2) se efectueaza cu suspendarea partiala sau totala a taxelor prevazute de Tariful Vamal Comun sau într-un regim special de impozitare, în conditiile si în limitele de complementaritate stabilite anual în raport cu volumul posibilitatilor de pescuit ce decurg din acordurile respective, precum si cu normele detaliate care le însotesc.

4. Legea sau legea-cadru europeana stabileste normele generale de aplicare a prezentului regim, în special criteriile de fixare si de repartizare a cantitatilor în cauza.

Normele de aplicare a prezentului regim, precum si cantitatile în cauza se decid în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 37 din Regulamentul (CE) nr. 104/2000.

SECTIUNEA 4

Dispozitiile referitoare la Ceuta si Melilla

Subsectiunea 1

Dispozitii generale

ARTICOLUL 31

1. Constitutia, precum si actele institutiilor, se aplica de asemenea în Ceuta si Melilla, sub rezerva derogarilor mentionate la alineatele (2) si (3) si a altor dispozitii din prezenta sectiune.

2. Conditiile în care dispozitiile din Constitutie referitoare la libera circulatie a marfurilor si actele institutiilor referitoare la legislatia din domeniul vamal si la politicile comerciale se aplica în Ceuta si în Melilla se definesc în subsectiunea 3 din prezenta sectiune.

3. Fara sa aduca atingere dispozitiilor specifice din articolul 32, actele institutiilor referitoare la politica agricola comuna si la politica comuna în domeniul pescuitului nu se aplica în Ceuta si Melilla.

4. La cererea Regatului Spaniei, o lege sau o lege-cadru europeana poate:

(a) sa includa Ceuta si Melilla în teritoriul vamal al Uniunii;

(b) sa defineasca masurile adecvate pentru a extinde la Ceuta si Melilla dispozitiile dreptului Uniunii în vigoare.

La propunerea Comisiei, care actioneaza din proprie initiativa sau la cererea unui stat membru, Consiliul poate adopta o lege sau o lege-cadru europeana care sa adapteze, daca este cazul, regimul aplicabil în Ceuta si Melilla.

Consiliul hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

Subsectiunea 2

Dispozitii referitoare la politica comuna în domeniul pescuitului

ARTICOLUL 32

1. Sub rezerva alineatului (2) si fara sa aduca atingere subsectiunii 3, politica comuna în domeniul pescuitului nu se aplica în Ceuta si Melilla.

2. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta legi, legi-cadru, regulamente sau decizii europene care:

(a) determina masurile structurale care ar putea fi adoptate în favoarea comunitatilor Ceuta si Melilla;

(b) determina modalitatile cele mai adecvate de luare în considerare a tuturor sau a unei parti a intereselor comunitatilor Ceuta si Melilla la adoptarea actelor în vederea negocierilor de catre Uniune a prelungirii sau încheierii de acorduri în domeniul pescuitului la care Uniunea este parte contractanta.

3. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta legi, legi-cadru, regulamente sau decizii europene care stabilesc, daca este cazul, posibilitatea si conditiile de acces reciproc la respectivele zone de pescuit si la resursele lor. Consiliul hotaraste în unanimitate.

4. Legile si legile-cadru europene mentionate la alineatele (2) si (3) se adopta dupa consultarea Parlamentului European.

Subsectiunea 3

Dispozitii referitoare la libera circulatie a marfurilor, la legislatia din domeniul vamal si la politicile comerciale

ARTICOLUL 33

1. Produsele originare din Ceuta si Melilla, precum si produsele care provin din tari terte, importate în Ceuta sau Melilla în cadrul unor regimuri comerciale aplicabile aici, nu sunt considerate, la introducerea si comercializarea lor libera pe teritoriul vamal al Uniunii, marfuri care îndeplinesc conditiile articolului III-151 alineatele (1), (2) si (3) din Constitutie.

2. Teritoriul vamal al Uniunii nu include Ceuta si Melilla.

3. Cu exceptia unor dispozitii contrare cuprinse în prezenta subsectiune, actele institutiilor în domeniul legislatiei vamale privind schimburile externe se aplica în aceleasi conditii în cazul schimburilor între teritoriul vamal al Uniunii, pe de-o parte, si Ceuta si Melilla, pe de alta parte.

4. Cu exceptia unor dispozitii contrare cuprinse în prezenta subsectiune, actele institutiilor referitoare la politicile comerciale comune, autonome sau conventionale, legate în mod direct de importul sau de exportul de marfuri, nu se aplica în Ceuta si Melilla.

5. Cu exceptia unor dispozitii contrare cuprinse în prezentul titlu, Uniunea aplica, în cadrul schimburilor sale cu Ceuta si Melilla, pentru produsele mentionate în Anexa I la Constitutie, regimul general pe care îl aplica si în cazul schimburilor sale externe.

ARTICOLUL 34

Sub rezerva articolului 35, taxele vamale la importul pe teritoriul vamal al Uniunii de produse originare din Ceuta si Melilla se elimina.

ARTICOLUL 35

1. Produsele pescaresti incluse la pozitiile 0301, 0302, 0303, 1604 si 1605 si la subpozitiile 0511 91 si 2301 20 din Tariful Vamal Comun si care sunt originare din Ceuta sau Melilla sunt scutite de taxe vamale pe ansamblul teritoriului vamal al Uniunii, în limita contingentelor tarifare calculate per produs si în functie de cantitatile medii vândute efectiv în cursul anilor 1982, 1983 si 1984.

Comercializarea libera a produselor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, în cadrul acestor contingente tarifare, este conditionata de respectarea normelor prevazute de organizarea comuna a pietei, în special de respectarea preturilor de referinta.

2. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta anual regulamentele sau deciziile europene de deschidere si de repartizare a contingentelor tarifare în conformitate cu normele prevazute la alineatul (1).

ARTICOLUL 36

1. În cazul în care punerea în aplicare a articolului 34 ar duce la o crestere semnificativa a importurilor pentru anumite produse originare din Ceuta sau Melilla susceptibile sa aduca prejudicii producatorilor din Uniune, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene care sa permita accesul acestor produse pe teritoriul vamal al Uniunii doar în anumite conditii.

2. În cazul în care, din cauza neaplicarii politicii comerciale comune sau a tarifului vamal comun la importul de materii prime sau de produse intermediare în Ceuta si Melilla, importurile pentru un produs originar din Ceuta si Melilla aduc sau risca sa aduca un prejudiciu grav unei activitati de productie desfasurate într-unul sau mai multe state membre, Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie initiativa, poate adopta masurile adecvate.

ARTICOLUL 37

Taxele vamale la importul în Ceuta si Melilla de produse originare de pe teritoriul vamal al Uniunii, precum si alte taxe cu efect echivalent, se elimina.

ARTICOLUL 38

Taxele vamale si taxele cu efect echivalent, precum si regimul schimburilor aplicate importurilor în Ceuta si Melilla de marfuri care provin dintr-o tara terta nu pot fi mai putin favorabile decât cele aplicate de Uniune în conformitate cu angajamentele sale internationale sau cu regimul preferential adoptat fata de tara terta în cauza, sub rezerva ca tara respectiva aplica, la rândul ei, importurilor de marfuri care provin din Ceuta si Melilla acelasi tratament cu cel pe care îl aplica si Uniunii. Cu toate acestea, regimul aplicat importurilor în Ceuta si Melilla de marfuri care provin din respectiva tara terta nu poate fi mai favorabil decât cel aplicat importului de produse originare de pe teritoriul vamal al Uniunii.

ARTICOLUL 39

Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene de stabilire a normelor de aplicare a prezentei subsectiuni, în special normele privind originea aplicabile schimburilor mentionate la articolele 34, 35 si 37, inclusiv dispozitiile privind identificarea produselor dupa origine si controlul originii.

Aceste norme cuprind în special dispozitiile referitoare la marcajul si/sau la etichetarea produselor, la conditiile de înmatriculare a navelor, la aplicarea regulii cumulului de origini pentru produsele pescaresti, precum si la dispozitiile care permit stabilirea originii produselor.

SECTIUNEA 5

Dispozitii referitoare la dezvoltarea regionala a Spaniei

ARTICOLUL 40

Statele membre iau nota de faptul ca guvernul spaniol s-a angajat sa puna în aplicare o politica de dezvoltare economica ce are drept scop favorizarea cresterii economice a zonelor si regiunilor mai putin dezvoltate ale Spaniei.

Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca scopurile acestei politici sa fie atinse.

Pentru a se facilita guvernului spaniol îndeplinirea acestui obiectiv, este necesar sa se recomande institutiilor sa aplice toate mijloacele si procedurile prevazute de Constitutie, recurgându-se în special la utilizarea cât mai adecvata a resurselor Uniunii destinate realizarii acestor obiective.

SECTIUNEA 6

Dispozitii referitoare la dezvoltarea economica si industriala a Portugaliei

ARTICOLUL 41

Statele membre iau nota de faptul ca guvernul portughez s-a angajat sa puna în aplicare o politica de industrializare si de dezvoltare economica ce are drept scop apropierea nivelului de trai din Portugalia de cel din celelalte state membre si eliminarea gradului scazut de ocupare a fortei de munca, absorbindu-se treptat si diferentele regionale în privinta nivelului de dezvoltare.

Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca obiectivele acestei politici sa fie atinse.

În acest sens, este necesar sa se recomande institutiilor sa aplice toate mijloacele si procedurile prevazute de Constitutie, recurgându-se în special la utilizarea cât mai adecvata a resurselor Uniunii destinate realizarii acestor obiective.

SECTIUNEA 7

Dispozitii referitoare la schimbul de informatii cu Regatul Spaniei în domeniul energiei nucleare

ARTICOLUL 42

1. De la 1 ianuarie 1986, informatiile comunicate statelor membre, persoanelor si întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispozitia Regatului Spaniei, care le difuzeaza în cerc restrâns pe teritoriul sau, în conditiile prevazute de articolul mentionat.

2. De la 1 ianuarie 1986, Regatul Spaniei pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii cu difuzare restrânsa obtinute în domeniul nuclear în Spania, cu conditia sa nu fie vorba despre aplicatii strict comerciale. Comisia comunica aceste informatii întreprinderilor din Comunitate, în conditiile prevazute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

3. Informatiile mentionate la alineatele (1) si (2) se refera în principal la:

(a) fizica nucleara (energie joasa si înalta);

(b) radioprotectie;

(d) reactoarele de cercetare si combustibilii aferenti acestora;

(e) cercetarile în domeniul ciclului de combustibil (mai ales: extractia si tratarea minereurilor cu continut scazut de uraniu; optimizarea elementelor de combustibil pentru reactoarele de putere).

ARTICOLUL 43

1. În sectoarele în care Regatul Spaniei pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii, autoritatile competente acorda, la cerere, licente în conditii comerciale statelor membre, persoanelor si întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care detin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre si cu conditia sa nu aiba, fata de terte parti, nici o obligatie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licente exclusive sau partial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.

2. În cazul în care o licenta exclusiva sau partial exclusiva a fost deja concesionata, Regatul Spaniei încurajeaza si faciliteaza concesionarea, în conditii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de catre titularii licentelor respective.

Concesionarea unor astfel de licente exclusive sau partial exclusive se efectueaza în conditii comerciale normale.

SECTIUNEA 8

Dispozitii referitoare la schimbul de informatii cu Republica Portugheza în domeniul energiei nucleare

ARTICOLUL 44

1. De la 1 ianuarie 1986, informatiile comunicate statelor membre, persoanelor si întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispozitia Republicii Portugheze, care le difuzeaza în cerc restrâns pe teritoriul sau, în conditiile prevazute de articolul mentionat.

2. De la 1 ianuarie 1986, Republica Portugheza pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii cu difuzare restrânsa obtinute în domeniul nuclear în Portugalia, cu conditia sa nu fie vorba despre aplicatii strict comerciale. Comisia comunica aceste informatii întreprinderilor din Comunitate, în conditiile prevazute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

3. Informatiile mentionate la alineatele (1) si (2) se refera în principal la:

(a) dinamica reactoarelor;

(b) radioprotectie;

(d) fizica atomica (masurarea eficienta a sectiunilor, tehnica conductelor);

(e) metalurgia extractiva a uraniului.

ARTICOLUL 45

1. În sectoarele în care Republica Portugheza pune la dispozitia Comunitatii Europene a Energiei Atomice informatii, autoritatile competente acorda, la cerere, licente în conditii comerciale statelor membre, persoanelor si întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care detin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre si cu conditia sa nu aiba, fata de terte parti, nici o obligatie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licente exclusive sau partial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.

2. În cazul în care o licenta exclusiva sau partial exclusiva a fost deja concesionata, Republica Portugheza încurajeaza si faciliteaza concesionarea, în conditii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de catre titularii licentelor respective.

Concesionarea unor astfel de licente exclusive sau partial exclusive se efectueaza în conditii comerciale normale.

TITLUL V

DISPOZITII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDITIILE DE ADERARE A REPUBLICII AUSTRIA, A REPUBLICII FINLANDA SI A REGATULUI SUEDIEI

SECTIUNEA 1

Dispozitii financiare

ARTICOLUL 46

Resursele proprii provenite din taxa pe valoarea adaugata se calculeaza si se controleaza ca si cum Insulele Åland ar face parte din sfera teritoriala de aplicare a celei de-a sasea Directive a Consiliului 77/388/CEE din 17 mai 1997 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare.

SECTIUNEA 2

Dispozitii referitoare la agricultura

ARTICOLUL 47

În cazul în care dupa aplicarea deplina a articolului 48 si a altor masuri ce decurg din reglementarile existente în Uniune persista dificultati grave rezultate în urma aderarii, Comisia poate adopta o decizie europeana care sa autorizeze Finlanda sa acorde ajutoare nationale producatorilor, pentru a le facilita integrarea în politica agricola comuna.

ARTICOLUL 48

1. Comisia adopta decizii europene prin care autorizeaza Finlanda si Suedia sa acorde ajutoare nationale pe termen lung în vederea asigurarii mentinerii activitatii agricole în anumite regiuni specifice. Aceste regiuni ar trebuie sa acopere zonele agricole situate la nord de paralela de 62° si anumite regiuni limitrofe situate la sud de aceasta paralela, dar care sunt afectate de conditii climaterice comparabile, care fac activitatea agricola deosebit de dificila.

2. Regiunile mentionate la alineatul (1) se stabilesc de Comisie, luându-se în considerare în special:

(a) densitatea redusa a populatiei;

(b) proportia de terenuri agricole din suprafata globala;

(c) proportia de terenuri agricole consacrate culturilor arabile destinate alimentatiei umane din suprafata agricola utilizata.

3. Ajutoarele nationale prevazute la alineatul (1) pot depinde de factori fizici de productie, ca suprafata terenurilor agricole sau numarul de animale, tinându-se seama de limitele impuse în acest sens de organizarea comuna a pietei, precum si de modelele traditionale de productie ale fiecarei exploatatii, dar nu pot:

(a) nici sa depinda de productia viitoare;

(b) nici sa duca la o crestere a productiei sau a nivelului de sustinere globala înregistrat în timpul unei perioade de referinta precedenta datei de 1 ianuarie 1995, care urmeaza a fi stabilita de Comisie.

Ajutoarele pot fi diferite de la o regiune la alta.

Ajutoarele trebuie acordate în special pentru:

(a) mentinerea productiilor primare si a prelucrarilor traditionale, deosebit de bine adaptate la conditiile climaterice din regiunile în cauza;

(b) ameliorarea structurilor de productie, de comercializare si de prelucrare a produselor agricole;

(d) asigurarea protectiei mediului si protejarea peisajului.

ARTICOLUL 49

1. Ajutoarele prevazute la articolele 47 si 48, precum si orice alt ajutor national care se supune, în conformitate cu prezentul titlu, autorizarii Comisiei, se notifica institutiei mentionate. Ajutoarele nu pot fi acordate înainte de primirea autorizatiei.

2. În ceea ce priveste ajutoarele prevazute la articolul 48, Comisia prezinta Consiliului, o data la cinci ani, începând cu 1 ianuarie 1996, un raport privind:

(a) autorizatiile acordate;

(b) rezultatele ajutoarelor care au facut obiectul acestor autorizatii.

În vederea întocmirii acestui raport, statele membre destinatare ale autorizatiilor acordate furnizeaza Comisiei, în timp util, informatii cu privire la efectele ajutoarelor acordate, ilustrând evolutia constatata în economia agricola a regiunilor în cauza.

ARTICOLUL 50

În domeniul ajutoarelor prevazute la articolele III-167 si III-168 din Constitutie:

(a) printre ajutoarele acordate în Austria, Finlanda si Suedia înainte de 1 ianuarie 1995, numai cele notificate Comisiei înainte de 30 aprilie 1995 sunt considerate ajutoare existente în întelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constitutie;

(b) ajutoarele existente si proiectele menite sa acorde sau sa modifice ajutoare, care au fost notificate Comisiei înainte de 1 ianuarie 1995, se considera notificate la aceasta data.

ARTICOLUL 51

1. Cu exceptia unor dispozitii contrare în cazuri speciale, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene necesare punerii în aplicare a prezentei sectiuni.

2. O lege europeana a Consiliului poate initia adaptarea dispozitiilor care figureaza în prezenta sectiune si care se pot dovedi necesare în cazul modificarii dreptului Uniunii. Consiliul hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

ARTICOLUL 52

1. În cazul în care sunt necesare masuri tranzitorii pentru a facilita trecerea Austriei, Finlandei si Suediei de la regimul existent la cel care rezulta din aplicarea organizarii comune a pietei, în conditiile prevazute de Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei, aceste masuri se adopta în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 38 din Regulamentul nr. 136/66/CEE sau, dupa caz, în conformitate cu articolele corespunzatoare din alte regulamente de organizare comuna a pietei agricole. Aceste masuri pot fi adoptate într-o perioada ce expira la 31 decembrie 1997 si pot fi aplicate doar pâna la aceasta data.

2. O lege europeana a Consiliului poate prelungi perioada mentionata la alineatul (1). Consiliul hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

ARTICOLUL 53

Articolele 51 si 52 se aplica produselor pescaresti.

SECTIUNEA 3

Dispozitii referitoare la masurile tranzitorii

ARTICOLUL 54

Actele mentionate la punctele VII.B.I, VII.D.1, VII.D.2.c, IX.2.b, c, f, g, h, i, j, l, m, n, x, y, z si aa, X.a, b si c din anexa XV la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei se aplica Austriei, Finlandei si Suediei în conditiile stabilite în anexa respectiva.

În ceea ce priveste punctul IX.2.x din anexa XV mentionata în primul paragraf, trimiterea la dispozitiile Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, în special la articolele 90 si 91, trebuie interpretata ca trimitere la dispozitiile Constitutiei, în special la articolele III-170, alineatele (1) si (2).

SECTIUNEA 4

Dispozitii referitoare la aplicabilitatea anumitor acte

ARTICOLUL 55

1. Toate deciziile individuale de derogare si deciziile de atestare negativa adoptate înainte de 1 ianuarie 1995, în conformitate cu articolul 53 din Acordul privind Spatiul Economic European (SEE) sau cu articolul 1 din protocolul 25 la acordul mentionat, fie de Autoritatea de Supraveghere a Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS), fie de Comisie, si care se refera la cazuri care intra sub incidenta articolului 81 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene în urma aderarii ramân valabile în întelesul articolului III-161 din Constitutie pâna la expirarea perioadei mentionate sau pâna când Comisia adopta o decizie europeana contrara motivata corespunzator, în conformitate cu dreptul Uniunii.

2. Toate deciziile adoptate de Autoritatea de Supraveghere AELS înainte de 1 ianuarie 1995 în conformitate cu articolul 61 din Acordul SEE si care se refera la cazuri care intra sub incidenta articolului 87 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene în urma aderarii ramân valabile în întelesul articolului III-167 din Constitutie, cu exceptia cazului în care Comisia adopta o decizie europeana contrara în conformitate cu articolul III-168 din Constitutie. Prezentul alineat nu se aplica deciziilor care intra sub incidenta procedurii prevazute la articolul 64 din Acordul SEE.

3. Fara sa aduca atingere alineatelor (1) si (2), deciziile adoptate de Autoritatea de Supraveghere AELS ramân valabile dupa 1 ianuarie 1995, cu exceptia cazului în care Comisia adopta o decizie contrara motivata corespunzator, în conformitate cu dreptul Uniunii.

SECTIUNEA 5

Dispozitii referitoare la Insulele Åland

ARTICOLUL 56

Dispozitiile Constitutiei nu exclud aplicarea dispozitiilor în vigoare la 1 ianuarie 1994 în Insulele Åland în ceea ce priveste:

(a) restrictiile impuse, pe o baza nediscriminatorie, dreptului persoanelor fizice care nu detin „hembygdsrätt/kotiseutuoikeus” (cetatenia regionala) a Insulelor Åland, precum si dreptului persoanelor juridice, de a dobândi sau de a detine bunuri imobile în Insulele Åland fara permisiunea autoritatilor competente ale insulelor respective;

(b) restrictiile impuse, pe o baza nediscriminatorie, dreptului de stabilire si dreptului de a presta servicii al persoanelor fizice care nu detin „hembygdsrätt/kotiseutuoikeus” (cetatenia regionala) a Insulelor Åland sau al persoanelor juridice, fara permisiunea autoritatilor competente ale insulelor respective.

ARTICOLUL 57

1. Teritoriul Insulelor Åland – considerat teritoriu tert în întelesul articolului 3 alineatul (1) a treia liniuta din Directiva Consiliului 77/388/CEE si teritoriu national exclus din sfera de aplicare a directivelor privind armonizarea accizelor în întelesul articolului 2 din Directiva Consiliului 92/12/CEE – se exclude din sfera de aplicare teritoriala a dreptului Uniunii în domeniul armonizarii legislatiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri, accizele si alte forme de fiscalitate indirecta.

Prezentul alineat nu se aplica dispozitiilor Directivei Consiliului 69/335/CEE privind taxele indirecte aplicate majorarii capitalului.

2. Derogarea prevazuta la alineatul (1) urmareste mentinerea unei economii locale viabile în Insulele Åland si nu poate avea nici un efect negativ asupra intereselor Uniunii si asupra politicilor sale comune. În cazul în care Comisia estimeaza ca dispozitiile mentionate la alineatul (1) nu se justifica, în special în ceea ce priveste normele privind concurenta loiala si resursele proprii, aceasta prezinta propuneri adecvate Consiliului, care adopta actele necesare, în conformitate cu articolele relevante din Constitutie.

ARTICOLUL 58

Republica Finlanda garanteaza ca toate persoanele fizice si juridice din statele membre beneficiaza de acelasi tratament în Insulele Åland.

ARTICOLUL 59

Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica în lumina Declaratiei privind Insulele Åland, care reia, fara a le modifica efectele juridice, clauzele preambulului care figureaza în Protocolul nr. 2 la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei.

SECTIUNEA 6

Dispozitii referitoare la populatia lapona

ARTICOLUL 60

Fara sa aduca atingere dispozitiilor Constitutiei, se pot acorda drepturi exclusive populatiei lapone în ceea ce priveste cresterea renilor în regiunile locuite traditional de laponi.

ARTICOLUL 61

Prezenta sectiune se poate extinde pentru a lua în considerare eventuala amplificare a drepturilor exclusive recunoscute populatiei lapone în legatura cu modul sau traditional de viata. O lege europeana a Consiliului poate aduce modificarile necesare prezentei sectiuni. Consiliul hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European si a Comitetului Regiunilor.

ARTICOLUL 62

Dispozitiile prezentei sectiuni se aplica în lumina Declaratiei privind populatia lapona, care reia, fara a le modifica efectele juridice, clauzele preambulului care figureaza în Protocolul nr. 3 la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei.

SECTIUNEA 7

Dispozitii speciale în cadrul fondurilor structurale în Finlanda si în Suedia

ARTICOLUL 63

În principiu, regiunile care se încadreaza în obiectivul ce consta în promovarea dezvoltarii si a ajustarii structurale a regiunilor cu o densitate foarte scazuta a populatiei corespund sau apartin unor regiuni de nivel NUTS II cu o densitate a populatiei de 8 locuitori pe km2 sau mai putin. Interventia Uniunii poate, sub rezerva cerintei de concentrare, sa se extinda si la zonele adiacente sau contigue mai mici care îndeplinesc aceleasi criterii de densitate a populatiei. Lista regiunilor si a zonelor care fac obiectul prezentului articol figureaza în anexa 1 la Protocolul nr. 6 la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei.

SECTIUNEA 8

Dispozitii privind transportul feroviar si transportul combinat în Austria

ARTICOLUL 64

1. În întelesul prezentei sectiuni, se întelege prin:

(a) „camion”, orice vehicul automobil cu o greutate maxima autorizata de peste 7,5 tone, înmatriculat într-un stat membru, destinat transportului de marfuri sau tractarii de remorci, inclusiv semiremorci, si remorcile cu o greutate maxima autorizata de peste 7,5 tone tractate de un vehicul cu motor înmatriculat într-un stat membru si având o greutate maxima autorizata mai mica sau egala cu 7,5 tone;

(b) „transport combinat”, transportul efectuat cu ajutorul camioanelor sau al unor unitati de sarcina care efectueaza o parte din calatorie pe cale ferata, iar începutul si sfârsitul acesteia pe cale rutiera, traversarea teritoriului austriac neputându-se în nici un caz efectua în întregime pe cale rutiera.

2. Articolele 65-71 se aplica masurilor referitoare la furnizarea de transport feroviar si de transport combinat pentru traversarea teritoriului austriac.

ARTICOLUL 65

În cadrul competentelor lor, Uniunea si statele membre adopta si coordoneaza în strânsa legatura masurile pentru dezvoltarea si promovarea transportului feroviar si a transportului combinat pentru transportarea transalpina a marfurilor.

ARTICOLUL 66

La stabilirea orientarilor mentionate la articolul III-247 din Constitutie, Uniunea se asigura ca axele definite în anexa 1 la Protocolul nr. 9 la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei fac parte din retelele transeuropene de transport feroviar si de transport combinat si ca, în plus, sunt identificate drept proiecte de interes comun.

ARTICOLUL 67

În cadrul competentelor lor, Uniunea si statele membre interesate pun în aplicare masurile enumerate în anexa 2 la Protocolul nr. 9 la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei.

ARTICOLUL 68

Uniunea si statele membre interesate depun toate eforturile pentru dezvoltarea si utilizarea capacitatii feroviare suplimentare mentionate în anexa 3 la Protocolul nr. 9 la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei.

ARTICOLUL 69

Uniunea si statele membre interesate adopta masurile de crestere a capacitatii de furnizare de transport feroviar si de transport combinat. Daca este cazul si sub rezerva dispozitiilor din Constitutie, aceste masuri se adopta în strânsa colaborare cu companiile de cale ferata si cu alti furnizori de transporturi feroviare. Sunt prioritare masurile prevazute prin dispozitiile dreptului Uniunii privind transportul feroviar si transportul combinat. La punerea în aplicare a acestor masuri, trebuie acordata o atentie speciala competitivitatii, eficientei si transparentei costurilor transporturilor feroviare si transporturilor combinate. Statele membre în cauza se straduiesc în special sa adopte aceste masuri astfel încât preturile transportului combinat sa fie competitive în raport cu cele ale altor mijloace de transport. Orice ajutor acordat în acest scop trebuie sa fie conform cu dreptul Uniunii.

ARTICOLUL 70

În caz de perturbare grava a tranzitului feroviar, de exemplu în caz de catastrofa naturala, Uniunea si statele membre în cauza actioneaza concertat în toate modurile posibile pentru a mentine fluxul traficului. Se acorda prioritate încarcaturilor sensibile, cum sunt alimentele perisabile.

ARTICOLUL 71

Comisia, actionând în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 73 alineatul (2), reexamineaza functionarea prezentei sectiuni.

ARTICOLUL 72

1. Prezentul articol se aplica transporturilor rutiere de marfuri efectuate pe teritoriul Comunitatii.

2. Pentru rutele care cuprind traficul rutier de marfuri în tranzit prin Austria, se aplica regimul stabilit pentru transporturile efectuate în interes propriu si pentru transporturile efectuate în contul altcuiva de prima Directiva a Consiliului din 23 iulie 1962 si de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 881/92, sub rezerva dispozitiilor din prezentul articol.

3. Pâna la 1 ianuarie 1998 sunt aplicabile urmatoarele dispozitii:

(a) Emisiile totale de NOx de catre camioanele care traverseaza Austria trebuie reduse cu 60% în perioada cuprinsa între 1 ianuarie 1992 si 31 decembrie 2003, în conformitate cu tabelul care figureaza în anexa 4.

(b) Reducerea emisiilor totale de NOx provenit de la camioane se controleaza cu ajutorul unui sistem de ecopuncte. În cadrul acestui sistem, fiecare camion are nevoie, pentru a traversa Austria, de un anumit numar de puncte care reprezinta nivelul sau de emisii de NOx [valoarea autorizata conform valorii Conformitatii de Productie (COP) sau decurgând din valoarea omologata]. Metoda de calcul si de gestionare a acestor puncte este descrisa în anexa 5.

(c) În cazul în care numarul de transporturi depaseste, într-un an, cu peste 8% cifra calculata pentru anul 1991, Comisia, actionând în conformitate cu procedura stabilita în articolul 16, adopta masurile necesare în conformitate cu punctul 3 din anexa 5.

(d) Austria elibereaza si pune la dispozitie în timp util carnetele de ecopuncte necesare gestionarii sistemului de ecopuncte,în conformitate cu anexa 5, pentru camioanele care tranziteaza Austria.

(e) Ecopunctele se distribuie de Comisie statelor membre, în conformitate cu dispozitiile ce urmeaza a fi stabiliteîn conformitate cu alineatul (7).

4. Înainte de 1 ianuarie 1998, Consiliul reexamineaza, pe baza unui raport al Comisiei, functionarea dispozitiilor referitoare la traficul rutier de marfuri în tranzit prin Austria. Reexaminarea se efectueaza în conformitate cu principiile fundamentale de drept comunitar, ca buna functionare a pietei interne, în special libera circulatie a marfurilor si libertatea de a presta servicii, protectia mediului în interesul Comunitatii în ansamblul sau si siguranta rutiera. Cu exceptia cazului în care Consiliul, hotarând în unanimitate la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, decide altfel, perioada de tranzitie se prelungeste pâna la 1 ianuarie 2001, data pâna la care ramân aplicabile dispozitiile alineatului (3).

5. Înainte de 1 ianuarie 2001, Comisia, în cooperare cu Agentia Europeana a Mediului, efectueaza un studiu stiintific cu privire la gradul de îndeplinire a obiectivului referitor la reducerea poluarii stabilit în alineatul (3) litera (a). În cazul în care Comisia ajunge la concluzia ca obiectivul a fost atins în mod durabil, dispozitiile alineatului (3) înceteaza sa se aplice începând de la 1 ianuarie 2001. În cazul în care, dimpotriva, Comisia ajunge la concluzia ca obiectivul nu a fost atins în mod durabil, Consiliul, hotarând în conformitate cu articolul 75 din Tratatul CE, poate adopta masuri, într-un cadru comunitar, care sa asigure o protectie echivalenta a mediului, în special o reducere cu 60% a poluarii. În cazul în care Consiliul nu adopta astfel de masuri, perioada de tranzitie se prelungeste automat cu o ultima perioada de trei ani, în cursul careia ramân aplicabile dispozitiile alineatului (3).

6. La sfârsitul perioadei de tranzitie, acquis-ul comunitar devine aplicabil în totalitate.

7. Comisia, actionând în conformitate cu procedura stabilita în articolul 16, adopta norme referitoare la procedurile privind sistemul de ecopuncte, distribuirea ecopunctelor si chestiunile tehnice legate de punerea în aplicare a prezentului articol; aceste norme intra în vigoare la data aderarii Austriei.

Normele mentionate la primul paragraf garanteaza pastrarea, pentru statele membre actuale, a situatiei de fapt care rezulta din aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3637/92 si a Acordului administrativ semnat la 23 decembrie 1992 de stabilire a datei de intrare în vigoare si a procedurilor de instituire a sistemului de ecopuncte mentionat în acordul privind tranzitul. Trebuie depuse toate eforturile necesare pentru a garanta faptul ca proportia de ecopuncte acordate Greciei ia suficient în considerare nevoile acestei tari în aceasta privinta.

ARTICOLUL 73

1. Comisia este sprijinita de un comitet.

2. În cazurile în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplica articolele 3 si 7 din Decizia 1999/468/CE.

3. Comitetul îsi adopta regulamentul de ordine interioara.

SECTIUNEA 9

Dispozitii privind utilizarea termenilor specific austrieci din limba germana în cadrul Uniunii Europene

ARTICOLUL 74

1. Termenii specific austrieci din limba germana cuprinsi în dreptul austriac si a caror lista se anexeaza la Protocolul nr. 10 la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei au acelasi statut si pot fi utilizati cu acelasi efect juridic ca si termenii corespunzatori folositi în Germania si enumerati în anexa mentionata.

2. În versiunea în limba germana a noilor acte juridice, termenii specific austrieci mentionati în anexa la Protocolul nr. 10 la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei se adauga în forma corespunzatoare termenilor echivalenti utilizati în Germania.

9. PROTOCOL
PRIVIND TRATATUL SI ACTUL DE ADERARE A REPUBLICII CEHE, A REPUBLICII ESTONIA, A REPUBLICII CIPRU, A REPUBLICII LETONIA, A REPUBLICII LITUANIA, A REPUBLICII UNGARE, A REPUBLICII MALTA, A REPUBLICII POLONE, A REPUBLICII SLOVENIA SI A REPUBLICII SLOVACE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND ca Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia si Republica Slovaca au aderat, începând cu 1 mai 2004, la Comunitatile Europene si la Uniunea Europeana instituita prin Tratatul privind Uniunea Europeana;

AVÂND ÎN VEDERE ca articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) din Constitutie prevede abrogarea tratatului din 16 aprilie 2003 privind aderarea statelor mentionate anterior;

AVÂND ÎN VEDERE ca o mare parte din dispozitiile din Actul anexat la Tratatul de aderare în cauza sunt, în continuare, relevante; întrucât articolul IV-437 alineatul (2) din Constitutie prevede ca aceste dispozitii trebuie încorporate sau prevazute de un protocol, astfel încât sa ramâna în vigoare si sa produca, în continuare, aceleasi efecte juridice;

AVÂND ÎN VEDERE ca unele dintre aceste dispozitii trebuie supuse unor adaptari tehnice necesare pentru a deveni conforme cu Constitutia, fara a fi modificata sfera lor juridica,

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, care se anexeaza la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

PARTEA I

DISPOZITII PRIVIND ACTUL DE ADERARE DIN 16 APRILIE 2003

TITLUL I

PRINCIPII

ARTICOLUL 1

În întelesul prezentului protocol:

(a) expresia „Actul de aderare din 16 aprilie 2003” se refera la Actul privind conditiile de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace si la adaptarile tratatelor care stau la baza Uniunii Europene;

(b) expresiile „Tratatul de instituire a Comunitatii Europene” („Tratatul CE”) si „Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice” („Tratatul CEEA”), se refera la aceste tratate cu completarile si modificarile aduse de tratate sau de alte acte intrate în vigoare înainte de 1 mai 2004;

(c) expresia „Tratatul privind Uniunea Europeana” („Tratatul UE”) se refera la Tratatul respectiv cu completarile si modificarile aduse prin tratate sau alte acte intrate în vigoare înainte de 1 mai 2004;

(d) termenul „Comunitate” se refera, dupa caz, la una dintre Comunitatile mentionate la litera (b) sau la amândoua;

(e) expresia „ actuale state membre” se refera la urmatoarele state membre: Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheza, Republica Finlanda, Regatul Suediei si Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord;

(f) expresia „noi state membre” se refera la urmatoarele state membre: Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia si Republica Slovaca.

ARTICOLUL 2

Drepturile si obligatiile ce decurg din Tratatul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace, mentionate la articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) din Constitutie au intrat în vigoare, în conditiile prevazute de tratatul în cauza, de la 1 mai 2004.

ARTICOLUL 3

1. Dispozitiile acquis-ului Schengen integrate în cadrul Uniunii prin protocolul anexat la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa (denumit în continuare „Protocolul Schengen”) si actele adoptate în temeiul acestora sau care au legatura cu acestea, enumerate în anexa I la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, precum si orice alt act de aceasta natura adoptat înainte de 1 mai 2004, au caracter obligatoriu si se aplica în noile state membre începând cu 1 mai 2004.

2. Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii si actele adoptate în temeiul acestora sau care au legatura cu acestea si care nu sunt mentionate la alineatul (1), chiar daca au caracter obligatoriu pentru noile state membre începând cu 1 mai 2004, se aplica într-un nou stat membru numai ca urmare a unei decizii europene a Consiliului în acest sens, dupa ce s-a verificat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în domeniu, ca în noul stat membru în cauza sunt îndeplinite conditiile necesare aplicarii tuturor partilor din acquis.

Dupa consultarea Parlamentului European, Consiliul hotaraste cu unanimitatea membrilor sai reprezentând guvernele statelor membre pentru care dispozitiile din prezentul alineat au intrat în vigoare si a reprezentantului guvernului statului membru pentru care dispozitiile urmeaza sa intre în vigoare. Reprezentantii în Consiliu ai guvernelor Irlandei si al Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord participa la adoptarea acestei decizii în masura în care aceasta vizeaza dispozitiile acquis-ului Schengen si actele adoptate în temeiul acestora sau care au legatura cu acestea si la care statele membre în cauza sunt parte.

3. Acordurile încheiate de Consiliu în temeiul articolului 6 din Protocolul Schengen sunt obligatorii pentru noile state membre începând cu 1 mai 2004.

4. În ceea ce priveste conventiile si instrumentele din domeniul justitiei si afacerilor interne care sunt indispensabile realizarii obiectivelor din Tratatul UE, noile state membre sunt obligate:

(a) sa adere la cele care, la 1 mai 2004, erau deschise spre semnare pentru actualele state membre, precum si la cele care au fost elaborate de Consiliu în conformitate cu titlul VI din Tratatul UE si care sunt recomandate statelor membre pentru adoptare;

(b) sa adopte norme administrative si de alta natura, analoge celor care au fost adoptate la 1 mai 2004 de actualele statele membre sau de Consiliu, pentru a facilita cooperarea practica între institutiile si organizatiile statelor membre care actioneaza în domeniul justitiei si afacerilor interne.

ARTICOLUL 4

Fiecare dintre noile state membre participa la Uniunea economica si monetara începând cu 1 mai 2004 ca stat membru care face obiectul unei derogari în întelesul articolul III-197 din Constitutie.

ARTICOLUL 5

1. Noile state membre care au aderat prin Actul de aderare din 16 aprilie 2003 la deciziile si acordurile convenite de reprezentantii guvernelor statelor membre, reuniti în cadrul Consiliului, trebuie sa adere la orice alt acord încheiat de actualele state membre cu privire la functionarea Uniunii si care au legatura cu aceasta.

2. Noile state membre trebuie sa adere la conventiile prevazute la articolul 293 din Tratatul CE, precum si la cele care nu pot fi disociate de realizarea obiectivelor din Tratatul CE, în masura în care acestea mai sunt în vigoare, precum si la protocoalele privind interpretarea acestor conventii de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, semnate de actualele state membre, si sa initieze, în acest sens, negocieri cu actualele state membre pentru a face adaptarile necesare.

ARTICOLUL 6

1. Noile state membre trebuie sa adere, în conditiile prevazute de prezentul protocol, la acordurile si conventiile încheiate sau aplicate provizoriu de actualele state membre si, împreuna, de Uniune sau Comunitatea Europeana a Energiei Atomice, precum si la acordurile încheiate de aceste state, în legatura cu acordurile si conventiile în cauza.

Aderarea noilor state membre la acordurile sau conventiile mentionate la alineatul (4), precum si la acordurile cu Belarus, China, Chile, Mercosur si Elvetia care au fost încheiate sau semnate împreuna de Comunitate si de actualele state membre, se aproba prin încheierea unui protocol la acordurile sau conventiile în cauza între Consiliu, hotarând în unanimitate în numele statelor membre, si tara sau tarile terte sau organizatia internationala în cauza. Aceasta procedura nu aduce atingere competentelor proprii Uniunii si Comunitatii Europene a Energiei Atomice si nu repune în discutie repartizarea competentelor între acestea si statele membre în ceea ce priveste încheierea de acorduri de aceasta natura în viitor sau orice modificare care nu are legatura cu aderarea. Comisia negociaza respectivele protocoale în numele statelor membre în temeiul directivelor de negociere aprobate de Consiliu, hotarând în unanimitate, dupa consultarea unui comitet format din reprezentanti ai statelor membre. Comisia prezinta proiectele de protocoale Consiliului spre a fi încheiate.

2. Aderând la acordurile si conventiile mentionate la alineatul (1), noile state membre dobândesc aceleasi drepturi si obligatii în temeiul acordurilor si conventiilor în cauza ca statele membre actuale.

3. Noile state membre trebuie sa devina parte, în conditiile prevazute de prezentul protocol, la Acordul privind Spatiul Economic European ,în conformitate cu articolul 128 din acord.

4. De la 1 mai 2004 si, dupa caz, pâna la încheierea protocoalelor necesare mentionate la alineatul (1), noile state membre aplica dispozitiile acordurilor încheiate de statele membre actuale împreuna cu Comunitatea cu Africa de Sud, Algeria, Fosta Republica Iugoslava Macedonia, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Coreea de Sud, Croatia, Egipt, Federatia Rusa, Georgia, Israel, Iordania, Kazakhstan, Kirghistan, Liban, Mexic, Moldova, Maroc, Uzbekistan, România, San Marino, Siria, Tunisia, Turcia, Turkmenistan si Ucraina, precum si dispozitiile altor acorduri încheiate în comun de actualele statele membre si de Comunitate înainte de 1 mai 2004.

Orice adaptare a acestor acorduri face obiectul protocoalelor încheiate cu tarile cocontractante,în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf. În cazul în care protocoalele nu au fost încheiate pâna la 1 mai 2004, Uniunea, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice si statele membre iau masurile necesare pentru solutionarea acestei situatii, în cadrul competentelor ce le revin.

5. Începând cu 1 mai 2004, noile state membre aplica acordurile si aranjamentele bilaterale în domeniul materialelor textile încheiate de Comunitate cu tari terte.

Restrictiile cantitative aplicate de Uniune pentru importurile de produse textile si de îmbracaminte sunt adaptate astfel încât sa tina seama de aderarea noilor state membre.

În cazul în care modificarile acordurilor si aranjamentelor bilaterale privind produsele textile nu au intrat în vigoare pâna la 1 mai 2004, Uniunea face adaptarile necesare la reglementarile pe care le aplica importurilor de produse textile si de îmbracaminte provenind din tari terte pentru a tine seama de aderarea noilor state membre.

6. Restrictiile cantitative aplicate de Uniune pentru importurile de otel si produse siderurgice sunt adaptate în functie de importurile de produse siderurgice provenind din tarile furnizoare în cauza si efectuate de noile state membre în cursul anilor imediat anteriori semnarii Tratatului de aderare.

7. Acordurile încheiate înainte de 1 mai 2004 de noile state membre cu tari terte în domeniul pescuitului sunt gestionate de Uniune.

Drepturile si obligatiile ce decurg din aceste acorduri pentru noile state membre nu sunt afectate pe perioada în cursul careia dispozitiile acestor acorduri ramân aplicabile provizoriu.

În cel mai scurt timp si, în orice caz, înainte de expirarea acordurilor mentionate la primul paragraf, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta, pentru fiecare caz în parte, decizii europene adecvate prin care sa se prevada continuarea activitatilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioada de maximum 1 an.

8. Cu efect de la 1 mai 2004, noile state membre se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu o tara terta, inclusiv Acordul de Liber Schimb Central European.

În masura în care acordurile încheiate între unul sau mai multe dintre noile state membre, pe de o parte, si una sau mai multe tari terte, pe de alta parte, nu sunt compatibile cu obligatiile care decurg din Constitutie si, în special, din prezentul protocol, noul stat membru sau noile state membre iau toate masurile necesare pentru a elimina incompatibilitatile constatate. În cazul în care un nou stat membru se confrunta cu dificultati în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe tari terte înainte de aderare, acesta se retrage din acordul respectiv, cu respectarea dispozitiilor acestuia.

9. Noile state membre iau masurile necesare pentru a-si adapta, daca este cazul, situatia în privinta organizatiilor internationale si a acordurilor internationale la care sunt parte si Uniunea sau Comunitatea Europeana a Energiei Atomice la drepturile si obligatiile care decurg din aderarea lor la Uniune.

În special, acestea se retrag, la 1 mai 2004 sau în cel mai scurt timp dupa aceasta data, din acordurile si organizatiile internationale de pescuit la care Uniunea este, de asemenea, parte, cu exceptia cazurilor în care participarea lor la aceste acorduri sau organizatii se refera la alte domenii decât pescuitul.

ARTICOLUL 7

Actele adoptate de institutiile la care se refera dispozitiile tranzitorii adoptate prin prezentul protocol îsi pastreaza statutul juridic; în special, procedurile de modificare a actelor în cauza sunt în continuare aplicabile.

ARTICOLUL 8

Dispozitiile din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 care au ca obiect sau ca efect abrogarea sau modificarea, în alt mod decât cu titlu de masura tranzitorie, a actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Comunitatii ori ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul UE, asa cum au fost interpretate de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene si Tribunalul de Prima Instanta, ramân în vigoare, sub rezerva aplicarii celui de-al doilea paragraf.

Aceste dispozitii au acelasi statut juridic ca actele pe care le-au abrogat sau modificat si se supun acelorasi norme ca actele în cauza.

ARTICOLUL 9

Textele actelor emise de institutiile, organele, oficiile si agentiile Comunitatii sau ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul UE, precum si textele actelor emise de Banca Centrala Europeana, adoptate înainte de 1 mai 2004 si care au fost elaborate în limbile ceha, estoniana, maghiara, letona, lituaniana, malteza, poloneza, slovaca si slovena sunt autentice de la aceasta data, în aceleasi conditii ca textele elaborate si autentice din celelalte limbi.

ARTICOLUL 10

O lege europeana a Consiliului poate abroga dispozitiile tranzitorii adoptate prin prezentul protocol, în momentul în care acestea nu mai sunt aplicabile. Consiliul hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

ARTICOLUL 11

Aplicarea Constitutiei si a actelor adoptate de institutii face obiectul, cu titlu tranzitoriu, al dispozitiilor de derogare prevazute de prezentul protocol.

TITLUL II

DISPOZITII PERMANENTE

ARTICOLUL 12

Adaptarile actelor enumerate în lista din anexa III la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, a caror necesitate este determinata de aderare, sunt elaborate în conformitate cu orientarile definite în anexa mentionata si în conformitate cu procedurile si conditiile prevazute la articolul 36.

ARTICOLUL 13

Masurile enumerate în lista din anexa IV la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se aplica în conditiile prevazute de anexa în cauza.

ARTICOLUL 14

Consiliul poate efectua, printr-o lege europeana, adaptarile dispozitiilor din prezentul protocol privind politica agricola comuna a caror necesitate este determinata de o modificare a dreptului Uniunii. Consiliul hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

TITLUL III

DISPOZITII TEMPORARE

ARTICOLUL 15

Masurile enumerate în lista din anexele V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIII si XIV din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 sunt aplicabile în ceea ce priveste noile state membre în conditiile prevazute de anexele în cauza.

ARTICOLUL 16

1. Veniturile denumite „taxe din Tariful Vamal Comun si alte taxe”, mentionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Decizia Consiliului 2000/597/CE, Euratom din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii ale Comunitatilor Europene sau în orice dispozitie corespondenta a unei decizii care înlocuieste decizia în cauza, cuprind taxele vamale calculate pe baza ratei rezultate din Tariful Vamal Comun si din orice concesie tarifara aferenta acestuia aplicata de Uniune în cadrul schimburilor comerciale ale noilor state membre cu tari terte.

2. Pentru anul 2004, baza de calcul armonizata a TVA si baza de calcul a VNB (venitul national brut) pentru fiecare nou stat membru, mentionate la articolul 2 alineatul (1) literele (c) si (d) din Decizia 2000/597/CE, Euratom sunt egale cu doua treimi din baza anuala de calcul. Baza de calcul a VNB al fiecarui stat membru care se ia în considerare pentru calcularea finantarii pentru corectarea dezechilibrelor bugetare prevazuta pentru Regatul Unit, mentionata în articolul 5 alineatul (1) din Decizia 2000/597/CE, Euratom este, de asemenea, egala cu doua treimi din baza anuala de calcul.

3. Pentru determinarea bazei de calcul înghetate pentru 2004 în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) litera (b) din Decizia 2000/597/CE, Euratom, bazele reduse de calcul al TVA pentru noile state membre se calculeaza pe baza a doua treimi din baza neredusa de calcul al TVA si a doua treimi din VNB.

ARTICOLUL 17

1. Pentru a tine seama de aderarea noilor state membre, bugetul Uniunii pentru exercitiul 2004 a fost adaptat prin bugetul rectificativ care a intrat în vigoare la 1 mai 2004.

2. Cele douasprezece douasprezecimi lunare ale TVA si resursele bazate pe VNB pe care noile state membre trebuie sa le achite în temeiul bugetului rectificativ mentionat în alineatul (1), precum si ajustarea retroactiva a douasprezecimilor lunare pentru perioada ianuarie-aprilie 2004 care nu se aplica statelor membre actuale, sunt transformate în optimi exigibile în perioada mai-decembrie 2004. În mod similar, ajustarile retroactive care ar rezulta dintr-un buget rectificativ adoptat ulterior în 2004, se transforma în parti egale exigibile pâna la sfârsitul anului.

ARTICOLUL 18

În prima zi lucratoare a fiecarei luni, Uniunea transfera Republicii Cehe, Ciprului, Maltei si Sloveniei, cu titlu de cheltuieli din bugetul Uniunii, o optime în 2004, începând cu 1 mai 2004, si o douasprezecime în 2005 si 2006 din urmatoarele sume de compensare bugetara temporara:

(milioane de euro, preturi 1999)
2004 2005 2006
Republica Ceha 125,4 178,0 85,1
Cipru 68,9 119,2 112,3
Malta 37,8 65,6 62,9
Slovenia 29,5 66,4 35,5

ARTICOLUL 19

În prima zi lucratoare a fiecarei luni, Uniunea transfera Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei si Slovaciei, cu titlu de cheltuieli din bugetul Uniunii, o optime în 2004, începând cu 1 mai 2004, si o douasprezecime în 2005 si 2006 din urmatoarele sume, în temeiul unei facilitati speciale forfetare de trezorerie:
(milioane de euro, preturi 1999)
2004 2005 2006
Republica Ceha 174,7 91,55 91,55
Estonia 15,8 2,90 2,90
Cipru 27,7 5,05 5,05
Letonia 19,5 3,40 3,40
Lituania 34,8 6,30 6,30
Ungaria 155,3 27,95 27,95
Malta 12,2 27,15 27,15
Polonia 442,8 550,00 450,00
Slovenia 65,4 17,85 17,85
Slovacia 63,2 11,35 11,35

Un miliard de euro pentru Polonia si 100 de milioane de euro pentru Republica Ceha, cuprinsi în facilitatea speciala forfetara de trezorerie, vor fi luati în considerare în toate calculele privind repartizarea fondurilor cu finalitate structurala pentru anii 2004, 2005 si 2006.

ARTICOLUL 20

1. Noile state membre enumerate mai jos transfera sumele indicate Fondului de cercetare pentru carbune si otel mentionat în Decizia 2002/234/CECO a reprezentantilor guvernelor statelor membre, reuniti în cadrul Consiliului, la 27 februarie 2002 cu privire la consecintele financiare ale expirarii Tratatului CECO si la Fondul de cercetare pentru carbune si otel :

(milioane de euro, preturi curente)
Republica Ceha 39,88
Estonia 2,50
Letonia 2,69
Ungaria 9,93
Polonia 92,46
Slovenia 2,36
Slovacia 20,11

2. Contributiile la Fondul de cercetare pentru carbune si otel sunt varsate în patru transe, începând din 2006, conform defalcarii de mai jos, în fiecare caz în prima zi lucratoare a primei luni a fiecarui an:

2006: 15%
2007: 20%
2008: 30%
2009: 35%

ARTICOLUL 21

1. Cu exceptia unor dispozitii contrare în prezentul protocol, nu se încheie nici un angajament financiar în cadrul programului PHARE , al programului de cooperare transfrontaliera din programul PHARE , al fondurilor de preaderare pentru Cipru si Malta , al programului ISPA si al programului SAPARD în favoarea noilor state membre dupa 31 decembrie 2003. Începând de la 1 ianuarie 2004, sub rezerva specificatiilor si exceptiilor individuale prevazute mai jos sau a dispozitiilor contrare din prezentul protocol, noile state membre sunt tratate în acelasi fel ca actualele state membre în ceea ce priveste cheltuielile incluse în primele trei rubrici din perspectivele financiare, conform definitiei din Acordul interinstitutional din 6 mai 1999 . Cuantumul maxim al creditelor suplimentare pentru rubricile 1, 2, 3 si 5 din perspectivele financiare referitoare la extindere este indicat în anexa XV la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. Cu toate acestea, nu poate fi prevazut nici un angajament financiar în cadrul bugetului 2004 pentru un anumit program sau o anumita agentie înainte de aderarea noului stat membru în cauza.

2. Alineatul (1) nu se aplica cheltuielilor din Fondul European de Orientare si Garantare Agricola, „sectiunea garantare”, în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) si (2) si cu articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1258/1999 din 17 mai 1999 privind finantarea politicii agricole comune , care vor putea beneficia de o finantare comunitara numai de la 1 mai 2004, în conformitate cu articolul 2 din prezentul protocol.

Cu toate acestea, alineatul (1) se aplica cheltuielilor de dezvoltare rurala din cadrul Fondului European de Orientare si Garantare Agricola, „sectiunea garantare”, în conformitate cu articolul 47a din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999 din 17 mai 1999 privind ajutorul acordat din Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) pentru dezvoltare rurala si de modificare si abrogare a anumitor regulamente , sub rezerva respectarii conditiilor stabilite în modificarea adusa regulamentului în cauza, prevazuta la anexa II la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.

3. Sub rezerva alineatului (1) ultima teza, începând cu 1 ianuarie 2004, noile state membre participa la programele si agentiile Uniunii în aceleasi conditii ca actualele state membre, cu o finantare de la bugetul general al Uniunii.

4. În cazul în care sunt necesare masuri pentru a facilita tranzitia de la regimul aflat în vigoare înainte de aderare la regimul instituit prin aplicarea prezentului articol, Comisia adopta masurile care se impun.

ARTICOLUL 22

1. Începând cu 1 mai 2004, licitarea, contractarea, aplicarea si plata pentru asistenta de preaderare din cadrul programului PHARE, al programului de cooperare transfrontaliera din cadrul programului PHARE, precum si fondurile de preaderare pentru Cipru si Malta sunt gestionate de organisme instituite în noile state membre.

Comisia adopta deciziile europene pentru adoptarea unor derogari de la controlul ex ante de catre Comisie al licitatiilor si contractarilor, dupa o evaluare pozitiva a sistemului de descentralizare extinsa (EDIS) conform criteriilor si în conditiile stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1266/1999 din 21 iunie 1999 privind coordonarea asistentei acordate statelor candidate în cadrul strategiei de preaderare si de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3906/89 .

În cazul în care aceste decizii de derogare de la controalele ex ante nu vor fi fost adoptate pâna la 1 mai 2004, nici un contract semnat între 1 mai 2004 si data la care se adopta deciziile Comisiei nu poate beneficia de asistenta de preaderare.

Cu toate acestea, în mod exceptional, în cazul în care deciziile Comisiei de derogare de la controalele ex ante ale Comisiei sunt amânate pâna dupa 1 mai 2004 din motive care nu pot fi imputate autoritatilor unui nou stat membru, Comisia poate accepta, în cazuri justificate corespunzator, eligibilitatea pentru asistenta de preaderare a contractelor semnate între 1 mai 2004 si data adoptarii acestor decizii si acordarea asistentei de preaderare pe parcursul unei perioade limitate, sub rezerva unor controale ex ante efectuate de Comisie asupra licitatiilor si contractarilor.

2. Angajamentele bugetare globale asumate înainte de 2 mai 2004 în cadrul instrumentelor financiare de preaderare mentionate la alineatul (1), inclusiv încheierea si înregistrarea diverselor angajamente juridice contractate ulterior si a platilor efectuate dupa 1 mai 2004, sunt reglementate în continuare de reglementarile instrumentelor financiare de preaderare si incluse în capitolele bugetare corespunzatoare pâna la finalizarea programelor si proiectelor în cauza. Cu toate acestea, în ceea ce priveste contractele publice, procedurile angajate dupa 1 mai 2004 respecta actele relevante ale Uniunii.

3. Ultimul exercitiu de programare a asistentei de preaderare mentionate la alineatul (1) are loc în cursul ultimului an calendaristic complet anterior datei de 1 mai 2004. Contractarea pentru masurile luate în cadrul acestor programe trebuie sa aiba loc în urmatorii doi ani, iar decontarile trebuie sa fie efectuate în conformitate cu protocol financiar , în general pâna la sfârsitul celui de-al treilea an de la angajare. Cu titlu exceptional si în situatii justificate corespunzator, se poate acorda o prelungire pe o perioada limitata pentru decontari.

4. Pentru a asigura eliminarea progresiva necesara a instrumentelor financiare de preaderare mentionate la alineatul (1) si a programului ISPA, precum si o tranzitie fara dificultati de la normele aplicabile înainte de 1 mai 2004 la cele în vigoare dupa aceasta data, Comisia poate lua toate masurile adecvate pentru ca personalul statutar sa ramâna la posturi în noile state membre pentru o perioada de maximum cincisprezece luni de la 1 mai 2004.

În cursul acestei perioade, functionarii aflati la posturi în noile state membre înainte de 1 mai 2004 si care trebuie sa ramâna în serviciu în statele în cauza dupa aceasta data beneficiaza, cu titlu exceptional, de conditiile financiare si materiale aplicate de Comisie înainte de 1 mai 2004, în conformitate cu anexa X la Statutul functionarilor si altor angajati ai Comunitatilor Europene prevazut de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 . Cheltuielile administrative necesare pentru gestionarea asistentei de preaderare, inclusiv salariile pentru alti membri ai personalului, sunt acoperite pe întreaga perioada a anului 2004 si pâna la sfârsitul lunii iulie 2005, din capitolul „Cheltuieli de sprijin pentru actiuni” (fosta parte B din buget) sau capitolele echivalente pentru instrumentele financiare mentionate la alineatul (1) si pentru programul ISPA, din bugetele relevante de preaderare.

5. În cazul în care proiectele aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 nu mai pot fi finantate în cadrul acestui instrument, ele pot fi incluse în programele de dezvoltare rurala si finantate din Fondul European de Orientare si Garantare Agricola. În cazul în care se dovedesc necesare masuri tranzitorii specifice în acest sens, acestea se adopta de Comisie în conformitate cu procedurile prevazute la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/1999 din 21 iunie 1999 de stabilire a dispozitiilor generale privind Fondurile structurale .

ARTICOLUL 23

1. Între 1 mai 2004 si sfârsitul anului 2006, Uniunea acorda noilor state membre un ajutor financiar temporar, denumit în continuare „facilitate tranzitorie”, pentru dezvoltarea si consolidarea capacitatii lor administrative de a aplica si a impune respectarea legislatiei Uniunii si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice si pentru a favoriza schimbul de bune practici între colegi.

2. Ajutorul raspunde necesitatii permanente de consolidare a capacitatii institutionale în anumite domenii prin intermediul unor actiuni care nu pot fi finantate din fondurile cu finalitate structurala, în special în urmatoarele domenii:

(a) justitie si afaceri interne (consolidarea sistemului judiciar, controlul frontierelor externe, strategia de lupta împotriva coruptiei, consolidarea mijloacelor de aplicare a legii);

(b) controlul financiar;

(c) protejarea intereselor financiare ale Uniunii si ale Comunitatii Europene a Energiei Atomice si lupta împotriva fraudei;

(d) piata interna, inclusiv uniunea vamala;

(e) mediul;

(f) serviciile veterinare si consolidarea capacitatii administrative privind siguranta alimentara;

(g) structurile administrative si de control pentru agricultura si dezvoltare rurala, inclusiv Sistemul integrat de gestiune si control (SIGC);

(h) siguranta nucleara (cresterea eficacitatii si competentei autoritatilor însarcinate cu siguranta nucleara si a organismelor de asistenta tehnica ale acestora, precum si ale agentiilor publice de gestionare a deseurilor radioactive);

(i) statistica;

(j) consolidarea administratiei publice în functie de necesitatile care sunt definite în raportul complet de monitorizare al Comisiei si care nu sunt acoperite din fondurile cu finalitate structurala.

3. Ajutorul asigurat în cadrul facilitatii tranzitorii se acorda în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 8 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala si de Est .

4. Programul este pus în aplicare în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) literele (a) si (b) din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatilor Europene sau legea europeana care îl înlocuieste. În ceea ce priveste programele de înfratire dintre administratiile publice având ca scop consolidarea institutiilor, procedura de cereri de propuneri prin intermediul retelei de puncte de contact din statele membre se aplica în continuare, în conformitate cu prevederile acordurilor-cadru încheiate cu actualele state membre pentru asistenta de preaderare.

Creditele de angajament pentru facilitatea tranzitorie, la preturile din 1999, se ridica la 200 de milioane de euro pentru 2004, la 120 de milioane de euro pentru 2005 si la 60 de milioane de euro pentru 2006. Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetara în limita perspectivelor financiare,în conformitate cu definitia din Acordul interinstitutional din 6 mai 1999.

ARTICOLUL 24

1. Se creeaza o facilitate Schengen ca instrument temporar pentru a ajuta statele membre beneficiare sa finanteze, între 1 mai 2004 si sfârsitul anului 2006, actiuni la noile frontiere externe ale Uniunii în vederea aplicarii acquis-ului Schengen si a controalelor la frontierele externe.

Pentru a remedia deficientele constatate în cursul lucrarilor pregatitoare pentru participarea la Schengen, tipurile de actiune mentionate mai jos dau dreptul la o finantare în cadrul facilitatii Schengen:

(a) investitii în constructia, renovarea sau modernizarea infrastructurilor si constructiilor conexe situate la punctele de trecere a frontierelor;

(b) investitii în orice tip în echipamente operationale (de exemplu, echipament de laborator, instrumente de detectie, Sistem de informare Schengen – SIS II, software si hardware, mijloace de transport);

(d) participarea la cheltuielile de logistica si de functionare.

2. Sumele de mai jos sunt puse la dispozitia statelor membre beneficiare mentionate în cadrul facilitatii Schengen, sub forma unor plati forfetare nerambursabile:

(milioane de euro, preturi din 1999)
2004 2005 2006
Estonia 22,9 22,90 22,90
Letonia 23,7 23,70 23,70
Lituania 44,78 61,07 29,85
Ungaria 49,30 49,30 49,30
Polonia 93,34 93,33 93,33
Slovenia 35,64 35,63 35,63
Slovacia 15,94 15,93 15,93

3. Statele membre beneficiare sunt responsabile pentru selectarea si executarea diverselor operatiuni, în conformitate cu prezentul articol. De asemenea, statele membre beneficiare sunt responsabile pentru coordonarea utilizarii facilitatii Schengen cu asistenta acordata în cadrul altor instrumente ale Uniunii, asigurându-se ca aceasta utilizare este compatibila cu politicile si masurile Uniunii, precum si cu Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatilor Europene sau cu legea europeana care îl înlocuieste.

Platile forfetare nerambursabile se utilizeaza în primii trei ani de dupa data primei decontari, orice suma neutilizata sau cheltuita în mod nejustificat urmând a fi recuperata de Comisie. În termen de cel mult sase luni de la expirarea perioadei de trei ani, statele membre beneficiare prezinta un raport complet privind executia financiara a platilor forfetare nerambursabile, însotit de o justificare a cheltuielilor.

Statul membru beneficiar îsi exercita aceasta responsabilitate fara sa aduca atingere responsabilitatii Comisiei în ceea ce priveste executia bugetului Uniunii si cu respectarea dispozitiilor din regulamentul financiar mentionat anterior, sau din legea europeana care îl înlocuieste, care reglementeaza gestiunea descentralizata.

4. Comisia îsi mentine dreptul de control, prin intermediul Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF). Comisia si Curtea de Conturi pot, de asemenea, sa efectueze verificari la fata locului, cu respectarea procedurilor adecvate.

5. Comisia poate adopta dispozitiile tehnice necesare functionarii facilitatii Schengen.

ARTICOLUL 25

Sumele mentionate la articolele 18, 19, 23 si 24 se ajusteaza anual, în cadrul ajustarii prevazute la punctul 15 din Acordul Interinstitutional din 6 mai 1999.

ARTICOLUL 26

1. Pentru o perioada maxima de trei ani începând cu 1 mai 2004, în cazul în care intervin dificultati grave si posibil persistente într-un sector economic de activitate sau dificultati care ar putea conduce la deteriorarea grava a situatiei economice a unei regiuni, un nou stat membru poate solicita autorizatia de a adopta masuri de protectie care sa permita reechilibrarea situatiei si adaptarea sectorului economic în cauza la piata interna.

În aceleasi conditii, un stat membru actual poate solicita autorizatia de a adopta masuri de protectie fata de unul sau mai multe noi state membre.

2. La cererea statului membru interesat, Comisia adopta, printr-o procedura de urgenta, regulamentele si deciziile europene de stabilire a masurilor pe protectie pe care le considera necesare, precizând conditiile si modalitatile de aplicare a acestora.

În cazul unor dificultati economice grave si la solicitarea expresa a statului membru interesat, Comisia hotaraste, în termen de cinci zile lucratoare de la primirea solicitarii însotite de elementele de evaluare aferente. Masurile astfel adoptate sunt aplicabile imediat, tin seama de interesele tuturor partilor implicate si nu trebuie sa conduca la instituirea unor controale la frontiere.

3. Masurile autorizate în temeiul alineatului (2) pot include derogari de la reglementarile stabilite de Constitutie si, în special, de la prezentul protocol, în masura si pe perioadele strict necesare pentru realizarea obiectivelor mentionate la alineatul (1). Se opteaza cu prioritate pentru masurile care perturba în cea mai mica masura functionarea pietei interne.

ARTICOLUL 27

În cazul în care un nou stat membru nu si-a îndeplinit angajamentele pe care si le-a asumat în cadrul negocierilor de aderare, inclusiv angajamentele privind toate politicile sectoriale care vizeaza activitati economice cu caracter transfrontalier, provocând astfel sau riscând sa provoace în termen foarte scurt o dereglare grava a pietei interne, Comisia poate adopta, la solicitarea motivata a unui stat membru sau din proprie initiativa, într-o perioada de maximum trei ani de la data de 1 mai 2004, regulamentele sau deciziile europene prin care sa stabileasca masurile adecvate.

Aceste masuri sunt proportionale cu dereglarea pietei, acordându-se prioritate celor care perturba cel mai putin functionarea pietei interne si, daca este cazul, aplicarii mecanismelor sectoriale de salvgardare în vigoare. Aceste masuri de protectie nu pot fi folosite ca mijloc de discriminare arbitrara sau de restrictionare mascata a schimburilor comerciale dintre statele membre. Masurile sunt mentinute pentru perioada de timp strict necesara si, în orice caz, ele nu mai sunt aplicate din momentul îndeplinirii angajamentului respectiv. Ele pot fi, cu toate acestea, aplicate dupa expirarea perioadei prevazute la primul paragraf în masura în care nu au fost îndeplinite angajamentele corespondente. Comisia poate adapta masurile luate în functie de masura în care noul stat membru în cauza îsi îndeplineste angajamentele. Comisia informeaza Consiliul în timp util înainte de a abroga regulamentele si deciziile europene prin care s-au instituit masurile de salvgardare si tine seama în mod adecvat de eventualele observatii ale Consiliului în aceasta privinta.

ARTICOLUL 28

În cazul în care într-un nou stat membru se constata deficiente grave sau un risc iminent de deficiente grave în ceea ce priveste transpunerea, situatia punerii în aplicare sau executarea deciziilor-cadru sau a oricarui alt angajament, instrument de cooperare si decizie aferent recunoasterii reciproce în materie de drept penal în temeiul titlului IV din Tratatul UE si a directivelor si regulamentelor privind recunoasterea reciproca în materie de drept civil adoptate în temeiul titlului IV din Tratatul CE, precum si a legilor si legilor-cadru europene adoptate în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV sectiunile 3 si 4 din Constitutie, Comisia poate adopta, pe parcursul unei perioade de maximum 3 ani de la 1 mai 2004, la solicitarea motivata a unui stat membru sau din proprie initiativa si dupa consultarea statelor membre, regulamente sau decizii europene prin care sa stabileasca masurile adecvate, precizând conditiile si modalitatile de aplicare a acestora.

Aceste masuri pot lua forma unei suspendari temporare a aplicarii dispozitiilor si deciziilor în cauza în relatiile dintre noul stat membru si unul sau mai multe dintre celelalte state membre, fara a fi repusa în cauza continuarea unei strânse cooperari judiciare. Masurile sunt mentinute pentru perioada strict necesara si, în orice caz, nu se mai aplica din momentul în care deficienta constatata este remediata. Acestea pot fi aplicate, cu toate acestea, dupa expirarea perioadei mentionate la primul paragraf, atâta timp cât deficientele persista. Dupa consultarea statelor membre, Comisia poate adapta masurile adoptate în functie de masura în care noul stat membru remediaza deficientele constatate. Comisia informeaza Consiliul în timp util înainte de a abroga masurile de salvgardare si tine seama în mod adecvat de eventualele observatii ale Consiliului în aceasta privinta.

ARTICOLUL 29

Pentru a nu perturba buna functionare a pietei interne, punerea în aplicare a normelor interne ale noilor state membre pe parcursul perioadelor tranzitorii mentionate în anexele V-XIV la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 nu poate conduce la instituirea unor controale la frontierele dintre statele membre.

ARTICOLUL 30

În cazul în care sunt necesare masuri tranzitorii pentru a facilita tranzitia de la regimul în vigoare în noile state membre la regimul rezultat din punerea în aplicare a politicii agricole comune în conditiile prevazute de prezentul protocol, masurile în cauza se adopta de Comisie în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/2001 din 19 iunie 2001 privind organizarea comuna a pietelor în sectorul zaharului sau, daca este cazul, la articolele corespondente din celelalte regulamente privind organizarea comuna a pietelor agricole sau din legile europene care le înlocuiesc sau în conformitate cu procedura prevazuta de legislatia aplicabila. Masurile tranzitorii mentionate la prezentul articol pot fi adoptate pe parcursul unei perioade de trei ani începând cu 1 mai 2004, iar aplicarea acestora este limitata la aceasta perioada. Printr-o lege europeana a Consiliului, aceasta perioada poate fi prelungita. Consiliul hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

ARTICOLUL 31

În cazul în care sunt necesare masuri tranzitorii pentru a facilita tranzitia de la regimul în vigoare în noile state membre la regimul rezultat din punerea în aplicare a normelor veterinare si fitosanitare ale Uniunii, masurile în cauza se adopta de Comisie în conformitate cu procedura prevazuta de legislatia aplicabila. Aceste masuri se adopta pe parcursul unei perioade de trei ani începând cu 1 mai 2004, iar aplicarea acestora este limitata la aceasta perioada.

ARTICOLUL 32

1. Mandatul noilor membri ai comitetelor, grupurilor si altor organisme enumerate în anexa XVI la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 expira în acelasi timp cu cel al membrilor care sunt în functie la 1 mai 2004.

2. Mandatul noilor membri ai comitetelor si grupurilor create de Comisie, enumerate în anexa XVII la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, expira în acelasi timp cu cel al membrilor care sunt în functie la 1 mai 2004.

TITLUL IV

APLICABILITATEA ACTELOR INSTITUTIILOR

ARTICOLUL 33

Începând cu 1 mai 2004, noile state membre sunt considerate a fi destinatare ale directivelor si deciziilor, în întelesul articolului 249 din Tratatul CE si al articolului 161 din Tratatul CEEA, în masura în care aceste directive si decizii se adreseaza tuturor statelor membre actuale. Cu exceptia cazului directivelor si deciziilor care intra în vigoare în temeiul articolului 254 alineatele (1) si (2) din Tratatul CE, se considera ca noile state membre au primit notificari privind directivele si deciziile în cauza la 1 mai 2004.

ARTICOLUL 34

Noile state membre pun în aplicare masurile care sunt necesare pentru se conforma, începând cu 1 mai 2004, dispozitiilor directivelor si deciziilor în întelesul articolului 249 din Tratatul CE si al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu exceptia cazului în care anexele mentionate la articolul 15 sau alte dispozitii ale prezentului protocol nu prevad un alt termen.

ARTICOLUL 35

Sub rezerva unor dispozitii contrare, Consiliul adopta, la propunerea Comisiei, regulamentele sau deciziile europene necesare pentru punerea în aplicare a dispozitiilor din anexele III si IV din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 mentionate la articolele 12 si 13 din prezentul protocol.

ARTICOLUL 36

1. În cazul în care actele institutiilor adoptate înainte de 1 mai 2004 trebuie adaptate ca urmare a aderarii, iar adaptarile necesare nu au fost prevazute de prezentul protocol, acestea se efectueaza în conformitate cu procedura prevazuta la alineatul (2). Aceste adaptari intra în vigoare de la 1 mai 2004.

2. Consiliul, la propunerea Comisiei, sau Comisia, în functie de care dintre aceste doua institutii a adoptat actele initiale, adopta, în acest scop, actele necesare.

ARTICOLUL 37

În conformitate cu articolul 33 din Tratatul CEEA, noile state membre transmit Comisiei, în termen de trei luni de la 1 mai 2004, legile, regulamentele si normele administrative destinate sa asigure, pe teritoriul noilor state membre, protectia sanitara a populatiei si a lucratorilor împotriva pericolelor reprezentate de radiatiile ionizante.

PARTEA II

DISPOZITII PRIVIND PROTOCOALELE ANEXATE LA ACTUL DE ADERARE DIN 16 APRILIE 2003

TITLUL I

DISPOZITII TRANZITORII PRIVIND BANCA EUROPEANA DE INVESTITII

ARTICOLUL 38

Regatul Spaniei transfera suma de 309 686 775 euro corespunzatoare cotei sale parte din capitalul varsat pentru majorarea capitalului subscris. Aceasta contributie trebuie transferata în opt transe egale scadente la 30 septembrie 2004, 30 septembrie 2005, 30 septembrie 2006, 31 martie 2007, 30 septembrie 2007, 31 martie 2008, 30 septembrie 2008 si 31 martie 2009.

Regatul Spaniei contribuie, în opt transe egale scadente la aceste date, la rezervele si la provizioanele echivalente rezervelor, precum si la cuantumul care urmeaza a fi alocat rezervelor si provizioanelor, constituit din soldul contului de profit si pierderi, stabilite la sfârsitul lunii aprilie 2004 si prezentate în bilantul Bancii, cu o suma echivalenta cu un procent de 4,1292% din rezerve si provizioane.

ARTICOLUL 39

Începând cu 1 mai 2004, noile state membre transfera urmatoarele sume corespunzatoare cotei ce le revine din capitalul varsat pentru capitalul subscris în conformitate cu definitia din articolul 4 din Statutul Bancii Europene de Investitii:

Polonia 170 563 175 EUR
Republica Ceha 62 939 275 EUR
Ungaria 59 543 425 EUR
Slovacia 21 424 525 EUR
Slovenia 19 890 750 EUR
Lituania 12 480 875 EUR
Cipru 9 169 100 EUR
Letonia 7 616 750 EUR
Estonia 5 882 000 EUR
Malta 3 490 200 EUR

Aceste contributii se transfera în opt transe egale scadente la 30 septembrie 2004, 30 septembrie 2005, 30 septembrie 2006, 31 martie 2007, 30 septembrie 2007, 31 martie 2008, 30 septembrie 2008 si 31 martie 2009.

ARTICOLUL 40

Noile state membre contribuie, în opt transe egale, scadente la datele mentionate la articolul 39, la rezervele si provizioanele echivalente rezervelor, precum si la cuantumul care urmeaza a fi alocat rezervelor si provizioanelor, constituit din soldul contului de profit si pierderi, stabilite la sfârsitul lunii aprilie 2004 si prezentate în bilantul Bancii Europene de Investitii, cu sumele echivalente urmatoarelor procente din rezerve si provizioane:

Polonia 2,2742%
Republica Ceha 0,8392%
Ungaria 0,7939%
Slovacia 0,2857%
Slovenia 0,2652%
Lituania 0,1664%
Cipru 0,1223%
Letonia 0,1016%
Estonia 0,0784%
Malta 0,0465%

ARTICOLUL 41

Capitalul si platile prevazute la articolele 38, 39 si 40 sunt transferate de Regatul Spaniei si de noile state membre în numerar, în euro, cu exceptia derogarilor adoptate în unanimitate de Consiliul Guvernatorilor.

TITLUL II

DISPOZITII PRIVIND RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI SIDERURGICE CEHE

ARTICOLUL 42

1. Fara sa aduca atingere articolelor III-167 si III-168 din Constitutie, ajutoarele de stat acordate de Republica Ceha pentru restructurarea anumitor sectoare din industria siderurgica ceha între 1997 si 2003 sunt considerate compatibile cu piata interna, cu conditia ca:

(a) perioada prevazuta la articolul 8 alineatul (4) din Protocolul nr. 2 privind produsele reglementate de Tratatul CEEA, anexat la Acordul European de constituire a unei asocieri între Comunitatile Europene si statele lor membre, pe de o parte, si Republica Ceha, pe de alta parte , sa fi fost prelungita pâna la 1 mai 2004;

(b) normele prevazute de planul de restructurare conform carora protocolul mentionat anterior a fost prelungit sa fi fost respectate pe tot parcursul perioadei 2002-2006;

(d) sa nu se mai acorde industriei siderurgice cehe nici un ajutor de stat pentru restructurare dupa 1 mai 2004.

2. Restructurarea sectorului siderurgic ceh, descrisa în planurile de afaceri ale întreprinderilor mentionate în anexa 1 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 (denumite în continuare „întreprinderi beneficiare”) trebuie finalizata pâna cel târziu la data de 31 decembrie 2006 (denumita în continuare „finalul perioadei de restructurare”), cu respectarea conditiilor prevazute de prezentul titlu.

3. Doar întreprinderile beneficiare îndeplinesc conditiile impuse pentru a beneficia de ajutoarele de stat din cadrul programului de restructurare a sectorului siderurgic ceh.

4. Unei întreprinderi beneficiare îi este interzis:

(a) în cazul unei fuziuni cu o întreprindere care nu este mentionata în anexa 1 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, sa transmita acestei întreprinderi beneficiile ajutorului care îi este acordat;

(b) sa preia activele unor întreprinderi care nu sunt mentionate în anexa 1 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 si care intra în faliment pâna la data de 31 decembrie 2006.

5. Orice privatizare ulterioara a unei întreprinderi beneficiare trebuie sa respecte conditiile si principiile din domeniul viabilitatii, al ajutoarelor de stat si al reducerii capacitatii,în conformitate cu definitiile din prezentul titlu.

6. Cuantumul total al ajutoarelor de restructurare care se acorda întreprinderilor beneficiare este determinat de justificarile mentionate în planul de restructurare a industriei siderurgice cehe si în planurile individuale de afaceri aprobate de Consiliu. Dar, în orice caz, ajutorul platit în perioada 1997-2003 nu trebuie sa depaseasca un cuantum maxim de 14 147 425 201 CZK. Din acest cuantum total, Nová Hut primeste o suma maxima de 5 700 075 201 CZK, Vítkovice Steel primeste o suma maxima de 8 155 350 000 CZK, iar Válcovny Plechu Frýdek Místek primeste o suma maxima de 292 000 000 CZK, în functie de cerintele înscrise în planul de restructurare aprobat. Ajutorul se poate acorda o singura data. Republica Ceha nu acorda nici un alt ajutor de stat pentru restructurarea industriei siderurgice cehe.

7. Reducerea neta a capacitatii pe care trebuie sa o realizeze Republica Ceha pentru produsele finite în perioada 1997-2006 corespunde unei cantitati de 590 000 tone.

Reducerea capacitatii se masoara exclusiv pe baza închiderii definitive a instalatiilor de productie, prin distrugere fizica într-o masura care sa nu permita repunerea lor în functiune. Falimentul unei întreprinderi siderurgice nu este suficient pentru a fi luat în calcul în cadrul reducerii capacitatii.

Aceste reduceri ale capacitatii, precum si orice alte reduceri care se dovedesc necesare în cadrul programelor de restructurare, trebuie sa se realizeze în conformitate cu calendarelor prevazute la anexa 2 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.

8. Republica ceha elimina barierele din calea schimburilor comerciale pe piata carbunelui, în conformitate cu acquis-ul, în momentul aderarii, ceea ce permite întreprinderilor cehe sa aiba acces la carbune la pretul de pe piata internationala.

9. Se pune în aplicare planul de afaceri pentru întreprinderea beneficiara Nová Hut. În special:

(a) uzina din Vysoké Pece Ostrava (VPO) trebuie inclusa în cadrul organizational al Nová Hut, prin dobândirea tuturor drepturilor de proprietate asupra uzinei. Trebuie stabilita o data limita pentru aceasta fuziune, precizându-se cui îi revine responsabilitatea pentru realizarea acesteia;

(b) eforturile de restructurare se concentreaza asupra urmatoarelor aspecte:

(i) Nová Hut trebuie sa evolueze si sa se orienteze mai degraba spre comercializare, decât spre productie, iar administrarea întreprinderii trebuie îmbunatatita, pentru a deveni mai eficace si mai transparenta în ceea ce priveste costurile;

(ii) Nová Hut trebuie sa îsi revizuiasca gama de produse si sa se îndrepte spre pietele cu cea mai mare valoare adaugata;

(iii) Nová Hut trebuie sa realizeze, într-un termen scurt dupa semnarea Tratatului de aderare, investitiile necesare pentru cresterea calitatii produselor finite;

(c) este necesara o restructurare a fortei de munca. Trebuie atinse niveluri ale productivitatii comparabile cu cele obtinute de grupurile siderurgice din Uniune pâna la 31 decembrie 2006, pe baza cifrelor consolidate ale întreprinderilor beneficiare în cauza;

(d) conformarea la acquis-ul comunitar în domeniul protectiei mediului se realizeaza pâna la 1 mai 2004. Investitiile necesare în acest sens trebuie luate în considerare în planul de afaceri. În plan trebuie incluse si investitiile care trebuie realizate pentru prevenirea si control integrat al poluarii, pentru a se conforma cerintelor Directivei Consiliului 96/61/CE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii pâna la 1 noiembrie 2007.

10. Se pune în aplicare planul de afaceri pentru întreprinderea beneficiara Vítkovice Steel. În special:

(a) laminorul duo trebuie sa fie închis definitiv pâna cel târziu la 31 decembrie 2006. În cazul în care întreprinderea este achizitionata de un investitor strategic, contractul de cumparare trebuie sa fie conditionat de aceasta închidere;

(b) eforturile de restructurare se concentreaza asupra urmatoarelor aspecte:

(i) cresterea vânzarilor directe si un accent sporit asupra reducerii costurilor, aspecte esentiale pentru eficientizarea administratiei întreprinderii;

(ii) adaptarea la cererea de pe piata si orientarea spre produsele cu cea mai ridicata valoare adaugata;

(iii) investitiile propuse pentru procesul secundar de productie de otel trebuie sa fie devansate din 2004 în 2003 pentru a permite întreprinderii sa fie competitiva mai degraba la nivelul calitatii si nu la nivelul preturilor;

(c) conformarea la acquis-ul comunitar în domeniul protectiei mediului se realizeaza pâna la 1 mai 2004. Planul de afaceri trebuie sa cuprinda investitiile necesare în acest sens, precum si investitiile ulterioare care vor fi necesare în raport cu investitiile PCIP.

11. Se pune în aplicare planul de afaceri pentru întreprinderea beneficiara Válcovny Plechu Frýdek Místek (VPFM). În special:

(a) laminoarele la cald nr. 1 si 2 trebui sa fie închise definitiv la sfârsitul anului 2004;

(b) eforturile de restructurare se concentreaza asupra urmatoarelor aspecte:

(i) realizarea, într-un termen scurt dupa semnarea Tratatului de aderare, a investitiilor necesare pentru cresterea calitatii produselor finite;

(ii) aplicarea cu prioritate a elementelor cheie identificate care contribuie la cresterea beneficiului (inclusiv restructurarea fortei de munca, reducerea cheltuielilor, cresterea randamentului, reorientarea distributiei).

12. Orice modificare ulterioara a planului global de restructurare si a planurilor specifice trebuie sa fie aprobata de Comisie si, daca este cazul, de Consiliu.

13. Programul de restructurare trebuie sa se desfasoare în conditii de deplina transparenta si pe baza principiilor solide ale economiei de piata.

14. Comisia si Consiliul monitorizeaza îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare si respectarea conditiilor prevazute de prezentul titlu în ceea ce priveste viabilitatea, ajutoarele de stat si reducerea capacitatii înainte si dupa 1 mai 2004, pâna la sfârsitul perioadei de restructurare în conformitate cu alineatele (15)-(18). În acest sens, Comisia prezinta un raport Consiliului.

15. Comisia si Consiliul asigura monitorizarea criteriilor de evaluare a restructurarii mentionate în anexa 3 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. Trimiterile la punctul (16) din protocol, cuprinse în anexa în cauza, trebuie interpretate ca trimiteri la alineatul (16) din prezentul articol.

16. Monitorizarea cuprinde evaluari independente efectuate în 2003, 2004, 2005 si 2006. Testul de viabilitate al Comisiei este un element important de verificare a îndeplinirii conditiilor de viabilitate.

17. Republica Ceha coopereaza pe deplin cu Comisia în ceea ce priveste toate elementele monitorizarii. În special:

(a) Republica Ceha prezinta Comisiei, pâna cel târziu la 15 martie si 15 septembrie în fiecare an, rapoarte semestriale privind restructurarea întreprinderilor beneficiare, pâna la finalul perioadei de restructurare;

(b) primul raport trebuie transmis Comisiei pâna la 15 martie 2003, iar ultimul pâna la 15 martie 2007, cu exceptia cazului în care Comisia decide altfel în aceasta privinta;

(c) rapoartele contin toate informatiile necesare pentru monitorizarea procesului de restructurare si a reducerii si utilizarii capacitatii, precum si date financiare suficiente pentru a permite o evaluare a îndeplinirii conditiilor si cerintelor prevazute de prezentul titlu. Rapoartele contin cel putin informatiile indicate în anexa 4 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, pe care Comisia îsi rezerva dreptul de a le modifica în functie de experienta acumulata în cadrul procesului de monitorizare. În plus fata de rapoartele de activitate ale întreprinderilor beneficiare, se întocmeste, de asemenea, un raport privind situatia globala a sectorului siderurgic ceh, inclusiv în ceea ce priveste evolutiile macroeconomice recente;

(d) Republica Ceha impune întreprinderilor beneficiare obligatia de a divulga orice informatii relevante care, în alte circumstante, ar putea fi considerate confidentiale. În rapoartele adresate Consiliului, Comisia se asigura ca nu divulga informatii confidentiale privind anumite întreprinderi.

18. Comisia poate decide, în orice moment, sa mandateze un consultant independent sa evalueze rezultatele monitorizarii, sa faca orice cercetari care s-ar putea dovedi necesare si sa prezinta rapoarte în acest sens Comisiei si Consiliului.

19. În cazul în care, pe baza rapoartelor mentionate la alineatul (17), Comisia stabileste ca situatia existenta este substantial diferita de datele financiare pe baza carora se realizeaza evaluarea de viabilitate, aceasta poate obliga Republica Ceha sa adopte dispozitiile adecvate pentru a consolida aplicarea masurilor de restructurare în întreprinderile beneficiare în cauza.

20. În cazul în care monitorizarea releva faptul ca:

(a) nu au fost îndeplinite conditiile care însotesc dispozitiile tranzitorii din prezentul titlu;

(b) nu au fost îndeplinite angajamentele asumate în cadrul prelungirii perioadei în cursul careia Republica Ceha poate acorda ajutoare de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice în temeiul Acordului european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene si statele lor membre, pe de o parte, si Republica Ceha, pe de alta parte , sau ca

(c) Republica Ceha a acordat industriei siderurgice si, în special, întreprinderilor beneficiare, în perioada de restructurare, ajutoare de stat suplimentare neconforme,

nu se aplica dispozitiile tranzitorii din prezentul titlu.

Comisia adopta dispozitiile necesare pentru a solicita fiecarei întreprinderi implicate rambursarea tuturor ajutoarelor acordate cu încalcarea conditiilor stabilite în prezentul titlu.

TITLUL III

DISPOZITII PRIVIND ZONELE DE SUVERANITATE ALE REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD ÎN CIPRU

ARTICOLUL 43

1. Zonele de suveranitate ale Regatului Unit sunt incluse în teritoriul vamal al Uniunii si, în acest sens, actele Uniunii în domeniul vamal si al politicii comerciale comune enumerate în partea I din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se aplica zonelor de suveranitate, sub rezerva modificarilor mentionate în anexa respectiva. În anexa în cauza, trimiterea „la prezentul protocol” trebuie interpretata drept trimitere la prezentul titlu.

2. Actele Uniunii privind impozitele pe cifra de afaceri, accize si alte forme de impozitare indirecta enumerate în partea II din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se aplica zonelor de suveranitate, sub rezerva modificarilor mentionate în anexa respectiva, precum si a dispozitiilor relevante aplicabile pentru Cipru, prevazute de prezentul protocol.

3. Actele Uniunii enumerate în partea III din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se modifica în conformitate cu anexa respectiva pentru a permite Regatului Unit sa mentina scutirile si derogarile de taxe vamale si impozite de care beneficiaza, în temeiul Tratatului de constituire a Republicii Cipru (denumit în continuare „Tratatul de constituire”), fortele sale si personalul asociat pentru aprovizionarea cu bunuri.

ARTICOLUL 44

Articolele III-225 – III-232 din Constitutie, precum si dispozitiile adoptate în temeiul acestora si dispozitiile adoptate în conformitate cu articolul III-278 alineatul (4) litera (b) din Constitutie se aplica zonelor de suveranitate ale Regatului Unit.

ARTICOLUL 45

Persoanele care îsi au resedinta sau lucreaza pe teritoriul zonelor de suveranitate ale Regatului Unit si care, în conformitate cu regimul instituit, la 16 august 1960, în temeiul Tratatului de constituire si al schimbului de note aferent, se supun legislatiei Republicii Cipru în materie de asistenta sociala sunt tratate, în întelesul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1408/71 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala salariatilor si familiilor acestora care se deplaseaza în cadrul Comunitatii , drept persoane care îsi au resedinta sau lucreaza în Republica Cipru.

ARTICOLUL 46

1. Republica Cipru nu este obligata sa controleze persoanele care trec frontierele terestre sau maritime cu zonele de suveranitate ale Regatului Unit, aceste persoane nefiind supuse nici unei restrictii a Uniunii privind trecerea frontierelor externe.

2. Regatul Unit supune persoanele care trec frontierele externe ale zonelor sale de suveranitate unor controale în conformitate cu angajamentele prevazute de partea IV din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.

ARTICOLUL 47

Pentru a asigura aplicarea eficienta a obiectivelor din prezentul titlu, Consiliul poate adopta, la propunerea Comisiei, o decizie europeana de modificare a articolelor 43-46, inclusiv a anexei la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, sau privind aplicarea în zonele de suveranitate ale Regatului Unit a altor dispozitii din Constitutie sau din actele Uniunii, însotite, daca este cazul, de conditii specifice. Consiliul hotaraste în unanimitate. Comisia consulta Regatul Unit si Republica Cipru înainte de a înainta o propunere.

ARTICOLUL 48

1. Sub rezerva alineatului (2), Regatul Unit este responsabil pentru punerea în aplicare a prezentului titlu în zonele sale de suveranitate. În special:

(a) Regatul Unit este responsabil de aplicarea masurilor Uniunii, precizate în prezentul titlu, în domeniul vamal, al fiscalitatii indirecte si al politicii comerciale comune în ceea ce priveste marfurile care intra pe teritoriul Insulei Cipru sau ies de pe acest teritoriu trecând printr-un port sau aeroport situat în interiorul zonelor de securitate ale regatului Unit;

(b) controalele vamale asupra marfurilor importate în sau exportate din Insula Cipru de fortele armate ale Regatului Unit în tranzit printr-un port sau aeroport situat în Republica Cipru pot fi realizate în interiorul zonelor de suveranitate ale Regatului Unit.

(c) Regatul Unit este responsabil de eliberarea licentelor, autorizatiilor sau certificatelor care ar putea fi necesare în temeiul oricarei masuri a Uniunii aplicabile în cazul marfurilor importate în sau exportate din Insula Cipru de fortele armate ale Regatului Unit.

2. Republica Cipru este responsabila de gestionarea si de plata tuturor fondurilor Uniunii pe care le pot pretinde persoanele din zonele de suveranitate ale Regatului Unit în cadrul aplicarii politicii agricole comune în zonele în cauza în temeiul articolului 44 si este responsabila pentru aceste cheltuieli în fata Comisiei.

3. Fara sa aduca atingere alineatelor (1) si (2), Regatul Unit poate delega autoritatilor competente din Republica Cipru, în conformitate cu regimul instaurat în temeiul Tratatului de constituire, executarea oricarei sarcini impuse unui stat membru de o dispozitie prevazuta la articolele 43 - 46 sau pentru aplicarea acestora.

4. Regatul Unit si Republica Cipru coopereaza pentru a asigura aplicarea eficienta a dispozitiilor din prezentul titlu în zonele de securitate ale Regatului Unit si încheie, daca este cazul, alte acorduri cu scopul de a delega punerea în aplicare a oricarei dispozitii din articolele 43 - 46. Un exemplar al acordurilor încheiate în acest sens se transmite Comisiei.

ARTICOLUL 49

Regimul instituit de prezentul titlu are ca obiect exclusiv reglementarea situatiei speciale a zonelor de suveranitate ale Regatului Unit din Cipru, nu poate fi aplicat nici unui alt teritoriu al Uniunii si nu poate fi considerat ca un precedent, integral sau partial, pentru orice alt regim special care exista deja sau care ar putea fi instituit pe un alt teritoriu european prevazut la articolul IV-440 din Constitutie.

ARTICOLUL 50

Începând cu 1 mai 2004, Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului, o data la cinci ani, un raport privind aplicarea dispozitiilor din prezentul titlu.

ARTICOLUL 51

Dispozitiile din prezentul titlu se aplica în lumina declaratiei privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord în Cipru care reia, fara a le modifica efectele juridice, dispozitiile din preambulul protocolului nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.

TITLUL IV

DISPOZITII PRIVIND CENTRALA NUCLEARA DE LA IGNALINA DIN LITUANIA

ARTICOLUL 52

Recunoscând ca Uniunea este dispusa sa acorde o asistenta suplimentara proportionala cu eforturile depuse de Lituania pentru declasarea centralei nucleare de la Ignalina si subliniind aceasta dovada de solidaritate, Lituania s-a angajat sa închida unitatea 1 a centralei nucleare de la Ignalina înainte de 2005, iar unitatea 2 a centralei pâna cel târziu la 31 decembrie 2009, iar ulterior sa le declaseze.

ARTICOLUL 53

1. În perioada 2004-2006, Uniunea asigura un program de asistenta financiara suplimentara pentru a sustine eforturile Lituaniei de declasare a centralei nucleare de la Ignalina si a face fata consecintelor închiderii si declasarii acestei centrale (denumit în continuare „programul Ignalina”).

2. Masurile din cadrul programului Ignalina se adopta si se pun în aplicare în conformitate cu dispozitiile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala si de Est .

3. Programul Ignalina vizeaza în special: masuri de sustinere pentru declasarea centralei nucleare de la Ignalina, masuri pentru reabilitarea mediului înconjurator cu respectarea acquis-ului si pentru modernizarea capacitatilor conventionale de productie destinate înlocuirii capacitatilor de productie ale celor doua reactoare de la centrala nucleara de la Ignalina si alte masuri care decurg din decizia de închidere si de declasare a acestei centrale si care contribuie la restructurarea indispensabila, reabilitarea mediului înconjurator si modernizarea sectoarelor de productie, de transport si de distributie a energiei din Lituania, precum si la cresterea sigurantei în aprovizionare si a eficientei energetice în Lituania.

4. Programul Ignalina cuprinde, de asemenea, masuri destinate sa ajute personalul centralei sa mentina un nivel ridicat de siguranta în operare în cadrul centralei nucleare de la Ignalina în perioada anterioara închiderii si în cursul declasarii reactoarelor.

5. Pentru perioada 2004-2006, cuantumul alocat programului Ignalina este de 285 de milioane de euro în credite de angajament, care urmeaza a fi angajate în transe anuale egale.

6. Pentru anumite masuri, contributia prevazuta în cadrul programului Ignalina se poate ridica la 100% din cheltuielile totale. Ar trebui sa se faca toate eforturile, pe de parte pentru aplicarea în continuare a practicii de cofinantare instituite în cadrul asistentei de preaderare în ceea ce priveste activitatile de declasare întreprinse de Lituania si, pe de alta parte, pentru atragerea de alte surse de cofinantare, daca este cazul.

7. Asistenta acordata în cadrul programului Ignalina poate fi pusa la dispozitie, integral sau partial, ca o contributie a Uniunii la Fondul international de asistenta pentru dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina, administrat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

8. Ajutoarele publice provenite din surse nationale, de la Uniune si din surse internationale:

(a) destinate reabilitarii mediului înconjurator cu respectarea acquis-ului si masurilor de modernizare a centralei termice de la Elektrenai, în Lituania, care este esentiala pentru înlocuirea capacitatilor de productie ale celor doua reactoare nucleare de la Ignalina si

(b) destinate declasarii centralei nucleare de la Ignalina

sunt compatibile cu normele pietei interne, definite în Constitutie.

9. Ajutoarele publice provenite din surse nationale, de la Uniune si din surse internationale care sunt destinate sa contribuie la eforturile depuse de Lituania pentru a face fata consecintelor închiderii si declasarii centralei nucleare de la Ignalina pot fi considerate, de la caz la caz, ca fiind compatibile, în conformitate cu Constitutia, cu normele pietei interne, în special ajutoarele publice destinate cresterii sigurantei în aprovizionarea cu energie.

ARTICOLUL 54

1. Recunoscând ca declasarea centralei nucleare de la Ignalina este un proces pe termen lung care reprezinta pentru Lituania o cheltuiala financiara exceptionala, disproportionata fata de dimensiunile si capacitatea sa economica, Uniunea, din solidaritate cu Lituania, îi asigura acesteia o asistenta suplimentara adecvata eforturilor de declasare care vor avea loc dupa 2006.

2. În acest scop, programul Ignalina continua fara întrerupere si este prelungit dincolo de 2006. Modalitatile de punere în aplicare a programului Ignalina, dupa prelungire, se adopta în conformitate cu procedura prevazuta la articolul 35 si intra în vigoare cel mai târziu la data expirarii perspectivelor financiare,în conformitate cu definitia din Acordul Interinstitutional din 6 mai 1999.

3. Programul Ignalina, prelungit în conformitate cu dispozitiile alineatului (2), are la baza elementele si principiile descrise la articolul 53.

4. Pentru perioada inclusa în perspectivele financiare urmatoare, ansamblul creditelor alocate programului Ignalina prelungit trebuie sa fie adecvat în medie. Resursele sunt programate în functie de necesitatile de finantare si de capacitatile de absorbtie reale.

ARTICOLUL 55

Fara sa aduca atingere dispozitiilor din articolul 52, clauza de salvgardare prevazuta la articolul 26 este aplicabila pâna la 31 decembrie 2012, în cazul în care în Lituania este periclitata aprovizionarea cu energie.

ARTICOLUL 56

Prezentul titlu se aplica în lumina declaratiei privind centrala nucleara de la Ignalina din Lituania care reia, fara a le modifica efectele juridice, dispozitiile din preambulul protocolului nr. 4 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.

TITLUL V

DISPOZITII PRIVIND TRANZITUL TERESTRU DE PERSOANE ÎNTRE REGIUNEA KALININGRAD SI CELELALTE PARTI ALE FEDERATIEI RUSE

ARTICOLUL 57

Dispozitiile si aranjamentele Uniunii în domeniul tranzitului de persoane între regiunea Kaliningrad si celelalte parti ale Federatiei Ruse, în special Regulamentul Consiliului (CE) nr. 693/2003 din 14 aprilie 2003 privind crearea unui document pentru facilitarea tranzitului (FTD) si a unui document pentru facilitarea tranzitului feroviar (FRTD) si de modificare a instructiunilor consulare comune si a manualului comun , nu au ca efect, prin ele însele, amânarea sau întârzierea deplinei participari al Lituaniei la acquis-ul Schengen, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele interne.

ARTICOLUL 58

Uniunea ajuta Lituania sa puna în aplicare dispozitiile si aranjamentele necesare pentru tranzitul de persoane între regiunea Kaliningrad si celelalte parti ale Federatiei Ruse, astfel încât Lituania sa participe pe deplin la spatiul Schengen cât mai curând posibil.

Uniunea ajuta Lituania sa gestioneze tranzitul de persoane între regiunea Kaliningrad si celelalte parti ale Federatiei Ruse si suporta în special costurile suplimentare ale punerii în aplicare a dispozitiilor speciale din acquis, prevazute în acest sens.

ARTICOLUL 59

Fara sa aduca atingere drepturilor suverane ale Lituaniei, orice act privind tranzitul de persoane între regiunea Kaliningrad si celelalte parti ale Federatiei Ruse se adopta de Consiliu, la propunerea Comisiei. Consiliul hotaraste în unanimitate.

ARTICOLUL 60

Prezentul titlu se aplica în lumina declaratiei privind tranzitul terestru de persoane între regiunea Kaliningrad si celelalte parti ale Federatiei Ruse care reia, fara a le modifica efectele juridice, dispozitiile din preambulul protocolului nr. 5 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.

TITLUL VI

DISPOZITII PRIVIND DOBÂNDIREA DE RESEDINTE SECUNDARE ÎN MALTA

ARTICOLUL 61

Tinând seama de numarul redus de resedinte existente în Malta si de numarul foarte mic de terenuri disponibile pentru constructii, care permit acoperirea exclusiva a strictului necesar generat de evolutia demografica a populatiei actuale, Malta poate aplica în continuare, în mod nediscriminatoriu, normele privind dobândirea si detinerea de bunuri imobile cu destinatia de resedinte secundare de catre resortisanti ai statelor membre care nu au avut în mod legal resedinta în Malta timp de cel putin cinci ani, stabilite de legea privind bunurile imobile (dobândirea de catre nerezidenti) (capitolul 246).

Malta pune în aplicare proceduri de autorizare pentru dobândirea de bunuri imobile cu destinatia de resedinte secundare în Malta. Aceste proceduri au la baza criterii publice, obiective, stabile si transparente. Criteriile sunt aplicate nediscriminatoriu si nu fac diferente între resortisantii maltezi si cei ai altor state membre. Malta se asigura ca resortisantii unui stat membru nu sunt tratati în nici un caz mai restrictiv decât resortisantii unei tari terte.

În cazul în care valoarea unui astfel de bun pe care l-a dobândit un resortisant al unui stat membru depaseste pragul stabilit de legislatia malteza, care este de 30 000 de lire malteze pentru apartamente si de 50 000 de lire malteze pentru orice alt tip de bunuri decât apartamentele si bunurile cu valoare istorica, se acorda autorizatia. Malta poate revizui limitele stabilite de legislatia respectiva pentru a tine seama de evolutia preturilor pe piata malteza a bunurilor imobile.

TITLUL VII

DISPOZITII PRIVIND AVORTUL ÎN MALTA

ARTICOLUL 62

Nici o dispozitie din Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, din tratatele si actele de modificare sau de completare a acestuia nu aduce atingere aplicarii, pe teritoriul maltez, a legislatiei interne privind avortul.

TITLUL VIII

DISPOZITII PRIVIND RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI SIDERURGICE POLONEZE

ARTICOLUL 63

1. Fara sa aduca atingere articolelor III-167 si III-168 din Constitutie, ajutoarele de stat acordate de Polonia pentru restructurarea sectoarelor specifice din industria siderurgica poloneza sunt recunoscute ca fiind compatibile cu piata interna, cu conditia ca:

(a) perioada prevazuta la articolul 8 alineatul (4) din Protocolul nr. 2 privind produsele CECO la Acordul european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene si statele lor membre, pe de o parte, si Polonia, pe de alta parte , sa se fi prelungit pâna la 1 mai 2004;

(b) modalitatile prevazute de planul de restructurare în temeiul carora a fost prelungit protocolul mentionat anterior sa fie monitorizate pe întreaga perioada 2002-2006;

(d) dupa 1 mai 2004, industria siderurgica poloneza sa nu mai beneficieze de nici un ajutor de stat pentru restructurare.

2. Restructurarea sectorului siderurgic polonez, descrisa în planurile individuale de afaceri ale întreprinderilor din lista prevazuta de anexa 1 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 (denumite în continuare „întreprinderi beneficiare”) sa fie finalizata, în conformitate cu conditiile stabilite în prezentul titlu, pâna cel târziu la data de 31 decembrie 2006 (denumita în continuare „sfârsitul perioadei de restructurare”).

3. Doar întreprinderile beneficiare pot beneficia de ajutoarele de stat din cadrul programului de restructurare a industriei siderurgice poloneze.

4. O întreprindere beneficiara nu poate:

(a) în cazul unei fuziuni cu o întreprindere care nu este mentionata în anexa 1 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, sa transmita beneficiile ajutorului care îi este acordat;

(b) sa preia activele unei întreprinderi care nu este mentionata în anexa 1 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 si care intra în faliment pâna la data de 31 decembrie 2006.

5. Orice privatizare ulterioara a unei întreprinderi beneficiare trebuie sa se realizeze astfel încât sa respecte nevoia de transparenta si conditiile si principiile aplicabile viabilitatii, ajutoarelor de stat si reducerii capacitatii,în conformitate cu definitiiledin prezentul titlu. Nu trebuie sa se acorde nici un alt ajutor în cadrul vânzarii unui întreprinderi sau a unor active izolate.

6. Ajutoarele pentru restructurare acordate întreprinderilor beneficiare se determina în functie de justificarile prevazute de planul de restructurare a industriei siderurgice poloneze si în planurile individuale de afaceri aprobate de Consiliu. Însa, în orice caz, ajutoarele acordate în perioada 1997-2003 si cuantumul lor total nu trebuie sa depaseasca 3 387 070 000 PLN.

Din aceasta suma totala:

(a) în ceea ce priveste Polskie Huty Stali (denumita în continuare „PHS”) ajutorul acordat deja sau care trebuie acordat între 1997 si sfârsitul anului 2003 nu trebuie sa depaseasca 3 140 360 000 PLN. PHS a beneficiat deja de un ajutor pentru restructurare în valoare de 62 360 000 PLN în perioada 1997-2001. Aceasta întreprindere trebuie sa primeasca un nou ajutor pentru restructurare, al carui cuantum sa nu depaseasca 3 087 000 000 PLN în 2002 si 2003, în functie de cerintele prevazute de planul de restructurare aprobat (care trebuie platit integral în 2002, în cazul în care prelungirea perioadei de gratie prevazute de Protocolul nr. 2 la Acordul european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene si statele lor membre, pe de o parte, si Polonia, pe de alta parte, se acorda pâna la sfârsitul anului 2002 sau, daca nu, în 2003);

(b) în ceea ce priveste Huta Andrzej S.A., Huta Bankowa Sp. z o.o., Huta Batory S.A., Huta Buczek S.A., Huta L.W. Sp. z o.o., Huta Labedy S.A. si Huta Pokój S.A. (denumite în continuare „celelalte întreprinderi beneficiare”), ajutorul pentru restructurarea industriei siderurgice care a fost deja acordat sau care trebuie acordat între 1997 si sfârsitul anului 2003 nu trebuie sa depaseasca 246 710 000 PLN. Aceste întreprinderi au beneficiat deja de un ajutor pentru restructurare în valoare de 37 160 000 PLN în perioada 1997-2001. Ele primesc un nou ajutor pentru restructurare, al carui cuantum nu depaseste 210 210 000 PLN, în functie de cerintele prevazute de planul de restructurare aprobat (din care 182 170 000 PLN în 2002 si 27 380 000 PLN în 2003, în cazul în care prelungirea perioadei de gratie prevazute de Protocolul nr. 2 la Acordul european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene si statele lor membre, pe de o parte, si Polonia, pe de alta parte, se acorda pâna la sfârsitul anului 2002 sau, daca nu, 210 210 000 PLN în 2003).

Polonia nu mai acorda nici un alt ajutor pentru restructurarea industriei siderurgice poloneze.

7. Reducerea neta de capacitate pe care trebuie sa o realizeze Polonia, pentru produsele finite, în perioada 1997-2006, trebuie sa fie de cel putin 1 231 000 de tone. Acest volum global include reducerile nete de capacitate de cel putin 715 000 de tone pe an de produse laminate la cald si de 716 000 de tone pe an de produse laminate la rece, precum si crestere maxima de 200 000 de tone pe an pentru celelalte produse finite.

Reducerea de capacitate se masoara exclusiv pe baza închiderii definitive a instalatiilor de productie, prin distrugere fizica într-o masura care sa nu permita repunerea lor în functiune. Falimentul unei întreprinderi siderurgice nu este considerat a fi o reducere a capacitatii.

Reducerile nete de capacitate indicate în anexa 2 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 constituie valorile minime, iar reducerile nete reale de capacitate care trebuie realizate, precum si calendarul prevazut în acest sens sunt hotarâte pe baza programului de restructurare definitiv al Poloniei, precum si pe baza planurilor individuale de afaceri, în cadrul Acordului european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene si statele lor membre, pe de o parte, si Polonia, pe de alta parte, tinând seama de obiectivul de garantare a viabilitatii întreprinderilor beneficiare la 31 decembrie 2006.

8. Se pune în aplicare planul de afaceri al întreprinderii PHS. În special:

(a) eforturile de restructurare se concentreaza asupra urmatoarelor actiuni:

(i) reorganizarea instalatiilor de productie ale PHS în functie de produse si constituirea unei structuri orizontale pe functii (achizitii, productie, vânzare);

(ii) constituirea în cadrul PHS a unei structuri de conducere unificate, ceea ce ar permite realizarea deplina a unor sinergii în cadrul consolidarii;

(iii) evolutia vocatiei strategice a PHS pentru a o orienta mai degraba spre comercializare, decât spre productie;

(iv) cresterea eficacitatii administratiei PHS si asigurarea simultana a unui control mai bun asupra vânzarilor directe;

(v) pe baza considerentelor economice relevante, revizuirea strategiei PHS privind întreprinderile fiice si, daca este cazul, reintegrarea serviciilor în societatea mama;

(vi) revizuirea gamei de produse a PHS, cu reducerea supracapacitatii pentru produsele semifinite lungi si, în general, orientarea spre piata produselor cu o valoare adaugata mai mare;

(vii) efectuarea de catre PHS a unor investitii pentru a realiza produse finite de o calitate mai ridicata; este oportun sa se acorde atentie în special atingerii, înainte de data stabilita în calendarul de punere în aplicare a programului de restructurare a PHS, dar cel târziu pâna la sfârsitul anului 2006, a unui nivel de calitate a productiei 3 sigma în uzina PHS din Cracovia;

(b) PHS trebuie sa realizeze economii de costuri cât mai mari posibil în perioada de restructurare, gratie cresterii randamentului energetic si de aprovizionare si unei productivitati comparabile cu nivelul din Uniune;

(c) este necesara o restructurare a fortei de munca; pâna la 31 decembrie 2006 trebuie sa se ajunga la niveluri ale productivitatii comparabile cu cele obtinute de grupurile siderurgice din Uniune, pe baza cifrelor consolidate, incluzând angajarile indirecte în societatile de servicii apartinând în totalitate întreprinderilor beneficiare;

(d) orice privatizare trebuie sa se realizeze astfel încât sa respecte nevoia de transparenta si sa se respecte pe deplin valoarea comerciala a PHS. Nu trebuie sa se acorde nici un alt ajutor în cadrul vânzarii.

9. Se pune în aplicare planul de afaceri pentru celelalte întreprinderi beneficiare. În special:

(a) pentru toate celelalte întreprinderi beneficiare, eforturile de restructurare se concentreaza asupra urmatoarelor actiuni:

(i) evolutia vocatiei strategice pentru a o orienta mai degraba spre comercializare, decât spre productie;

(ii) cresterea eficacitatii conducerii întreprinderilor si asigurarea simultana a unui control mai bun asupra vânzarilor directe;

(iii) pe baza considerentelor economice relevante, revizuirea strategiei întreprinderilor fiice si daca este cazul, reintegrarea serviciilor în societatile mame;

(b) pentru Huta Bankowa, punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor;

(c) pentru Huta Buczek, obtinerea sprijinului financiar necesar din partea creditorilor si al institutiilor financiare locale si punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor, inclusiv o reducere a costurilor de investitii prin adaptarea instalatiilor de productie existente;

(d) pentru Huta Labedy, punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor si de diminuare a dependentei sale fata de industria miniera;

(e) pentru Huta Pokój, masuri pentru atingerea unor niveluri internationale de productivitate în filiale, aplicarea unor programe de economisire a energiei si anularea investitiilor propuse în departamentul de procesare si constructii;

(f) pentru Huta Batory, încheierea unui acord cu creditorii si institutiile financiare privind reesalonarea datoriilor si creditele de investitii. Întreprinderea trebuie, de asemenea, sa realizeze economii suplimentare importante, asociate restructurarii fortei de munca si cresterii randamentelor;

(g) pentru Huta Andrzej, fundamentarea dezvoltarii sale pe baze financiare solide prin negocierea unui acord între actualii furnizori de fonduri ai întreprinderii, creditorii pe termen lung, furnizorii de credite comerciale si institutiile financiare. Sunt necesare investitii suplimentare pentru moara laminara, precum si pentru punerea în aplicare a planului de reducere a personalului;

(h) pentru Huta L.W., realizarea de investitii pentru proiectul de laminoare de cald al întreprinderii, echipamentele de ridicat si sensibilizarea la problemele de protectie a mediului. De asemenea, aceasta întreprindere trebuie sa atinga niveluri mai ridicate ale productivitatii, printr-o restructurare a personalului si o reducere a costurilor serviciilor externe.

10. Orice modificare a planului global de restructurare si a planurilor individuale de afaceri trebuie sa fie aprobata de Comisie si, daca este cazul, de Consiliu.

11. Programul de restructurare trebuie sa se desfasoare în conditii de deplina transparenta si pe baza principiilor solide ale economiei de piata.

12. Comisia si Consiliul monitorizeaza îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare si respectarea conditiilor prevazute de prezentul titlu în ceea ce priveste viabilitatea, ajutoarele de stat si reducerile de capacitate înainte si dupa 1 mai 2004, pâna la sfârsitul perioadei de restructurare, în conformitate cu alineatele (13)-(18). În acest sens, Comisia prezinta un raport Consiliului.

13. Comisia si Consiliul controleaza, pe lânga ajutoarele de stat, criteriile de evaluare a restructurarii, prevazute la anexa 3 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. Trimiterile la punctul 14 din protocol, cuprinse în anexa în cauza, trebuie întelese ca fiind trimiteri la alineatul (14) din prezentul articol.

14. Controlul include o evaluare independenta care se efectueaza în 2003, 2004, 2005 si 2006. În cadrul evaluarii se aplica testul de viabilitate al Comisiei si se masoara productivitatea.

15. Polonia coopereaza pe deplin pentru aplicarea tuturor dispozitiilor privind controlul. În special:

(a) Polonia prezinta Comisiei, pâna cel târziu la 15 martie si 15 septembrie în fiecare an, rapoarte semestriale privind restructurarea întreprinderilor beneficiare, pâna la finalul perioadei de restructurare;

(b) primul raport trebuie transmis Comisiei pâna la 15 martie 2003, iar ultimul pâna la 15 martie 2007, cu exceptia cazului în care Comisia decide altfel în aceasta privinta;

(c) rapoartele contin toate informatiile necesare pentru controlul procesului de restructurare, al ajutoarelor de stat si a reducerii si utilizarii capacitatilor, precum si date financiare suficiente pentru a permite o evaluare a modului de îndeplinire a conditiilor si cerintelor prevazute de prezentul titlu. Rapoartele contin cel putin informatiile indicate în anexa 4 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, pe care Comisia îsi rezerva dreptul sa le modifice în functie de experienta acumulata în cadrul procesului de monitorizare. În anexa 4 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, trimiterea la punctul 14 din protocol trebuie interpretata drept trimitere la alineatul (14) din prezentul articol. În plus fata de rapoartele individuale ale întreprinderilor beneficiare, se întocmeste, de asemenea, un raport privind situatia globala a sectorului siderurgic polonez, inclusiv în ceea ce priveste evolutiile macroeconomice recente;

(d) Polonia trebuie sa furnizeze, în plus, toate informatiile suplimentare necesare evaluarii independente prevazute la alineatul (14);

(e) Polonia impune întreprinderilor beneficiare obligatia de a comunica toate datele relevante care, în alte circumstante, ar putea fi considerate confidentiale. În rapoartele adresate Consiliului, Comisia se asigura ca nu divulga informatii confidentiale privind anumite întreprinderi.

16. Comisia poate decide, în orice moment, sa mandateze un consultant independent sa evalueze rezultatele monitorizarii, sa faca orice cercetari care s-ar putea dovedi necesare si sa prezinta rapoarte în acest sens Comisiei si Consiliului.

17. În cazul în care, pe baza monitorizarii, Comisia stabileste ca situatia existenta este substantial diferita de datele financiare pe baza carora se realizeaza evaluarea de viabilitate, aceasta poate solicita Poloniei sa adopte masurile adecvate pentru a consolida sau modifica masurile de restructurare în întreprinderile beneficiare în cauza.

18. În cazul în care monitorizarea releva faptul ca:

(a) nu au fost îndeplinite conditiile carora le sunt subordonate dispozitiile tranzitorii din prezentul titlu;

(b) nu au fost îndeplinite angajamentele asumate în cadrul prelungirii perioadei în cursul careia Polonia poate acorda, cu titlu exceptional, ajutoare de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice în temeiul Acordului european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene si statele lor membre, pe de o parte, si Polonia, pe de alta parte sau ca

(c) în perioada de restructurare, Polonia a acordat industriei siderurgice si întreprinderilor beneficiare ajutoare de stat suplimentare incompatibile,

nu se aplica dispozitiile tranzitorii din prezentul titlu.

Comisia adopta masurile necesare pentru a solicita întreprinderilor implicate rambursarea tuturor ajutoarelor acordate cu încalcarea conditiilor stabilite în prezentul titlu.

TITLUL IX

DISPOZITII PRIVIND UNITATEA 1 SI UNITATEA 2 DE LA CENTRALA NUCLEARA DIN BOHUNICE V1 DIN SLOVACIA

ARTICOLUL 64

Slovacia s-a angajat sa închida unitatea 1 a centralei nucleare din Bohunice V1 pâna cel târziu la 31 decembrie 2006, iar unitatea 2 a centralei pâna cel târziu la 31 decembrie 2008 si, ulterior, sa le declaseze.

ARTICOLUL 65

1. În perioada 2004-2006, Uniunea asigura asistenta financiara pentru a sustine eforturile Slovaciei de declasare a centralei nucleare Bohunice V1 si pentru a face fata consecintelor închiderii si declasarii unitatilor 1 si 2 ale acestei centrale (denumita în continuare „asistenta”).

2. Asistenta se aproba si se pune în aplicare în conformitate cu dispozitiile prevazute de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala si de Est .

3. Pentru perioada 2004-2006, cuantumul asistentei se ridica la 90 de milioane de euro în credite de angajament, care urmeaza a fi angajate în transe anuale egale.

4. Asistenta poate fi pusa la dispozitie, partial sau integral, ca o contributie a Uniunii la Fondul international de asistenta pentru dezafectarea centralei nucleare de la Bohunice, administrat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

ARTICOLUL 66

Uniunea recunoaste ca declasarea centralei nucleare de la Bohunice V1 trebuie sa continue dincolo de perspectivele financiare, definite în Acordul interinstitutional din 6 mai 1999 si ca aceasta reprezinta pentru Slovacia un efort financiar semnificativ. Deciziile care se vor lua în privinta acordarii de asistenta din partea Uniunii si dupa 2006 vor tine seama de aceasta situatie.

ARTICOLUL 67

Prezentul titlu se aplica în lumina declaratiei privind unitatea 1 si unitatea 2 ale centralei nucleare de la Bohunice V1 din Slovacia care reia, fara a le modifica efectele juridice, dispozitiile din preambulul protocolului nr. 9 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.

TITLUL X

DISPOZITII REFERITOARE LA CIPRU

ARTICOLUL 68

1. Aplicarea acquis-ului comunitar si al Uniunii este suspendata în zonele din Republica Cipru în care guvernul Republicii Cipru nu exercita un control efectiv.

2. La propunerea Comisiei, Consiliul decide ridicarea suspendarii prevazute la alineatul (1). Consiliul hotaraste în unanimitate.

ARTICOLUL 69

1. La propunerea Comisiei, Consiliul defineste conditiile în care dispozitiile din dreptul Uniunii se aplica liniei de demarcatie dintre zonele mentionate la articolul 68 si zonele în care guvernul Republicii Cipru exercita un control efectiv. Consiliul hotaraste în unanimitate.

2. Frontiera dintre zona orientala de suveranitate a Regatului Unit si zonele mentionate la articolul 68 este considerata ca facând parte din frontierele externe ale zonelor de suveranitate ale Regatului Unit în scopul aplicarii partii IV din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord în Cipru pe perioada suspendarii aplicarii acquis-ului comunitar si al Uniunii în conformitate cu articolul 68.

ARTICOLUL 70

1. Nici o dispozitie din prezentul titlu nu împiedica adoptarea unor masuri pentru favorizarea dezvoltarii economice a zonelor prevazute la articolul 68.

2. Astfel de masuri nu aduc atingere aplicarii acquis-ului comunitar si al Uniunii, în conditiile stabilite în prezentul protocol, în orice alta parte din Republica Cipru.

ARTICOLUL 71

În cazul reglementarii chestiunii cipriote, Consiliul, la propunerea Comisiei, decide asupra unor adaptari ale conditiilor privind aderarea Ciprului la Uniune care s-ar dovedi necesare pentru a tine seama de comunitatea cipriota turca. Consiliul hotaraste în unanimitate.

ARTICOLUL 72

Prezentul titlu se aplica în lumina declaratiei privind Ciprul care reia, fara a le modifica efectele juridice, clauzele din preambulul protocolului nr. 10 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.

PARTEA III

DISPOZITII PRIVIND ANEXELE LA ACTUL DE ADERARE DIN 16 APRILIE 2003

ARTICOLUL 73

Anexele I si III-XVII din Actul de aderare din 16 aprilie 2003, apendicele la acestea, precum si anexele la protocoalele 2, 3 si 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 , fac parte integranta din prezentul protocol.

ARTICOLUL 74

1. Trimiterile la „Tratatul de aderare” cuprinse în anexele mentionate la art. 73 din prezentul protocol trebuie întelese ca trimiteri la tratatul mentionat la articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) din Constitutie, trimiterile la data sau momentul semnarii tratatului în cauza trebuie întelese ca trimiteri la data de 16 aprilie 2003, iar trimiterile la data aderarii trebuie întelese ca trimiteri la data de 1 mai 2004.

2. Fara sa aduca atingere celui de-al doilea paragraf, trimiterile la „prezentul act” cuprinse în anexele mentionate la articolul 73 din prezentul protocol trebuie întelese ca trimiteri la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.

Trimiterile la dispozitii din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 cuprinse în anexele mentionate la articolul 73 din prezentul protocol trebuie întelese ca trimiteri la prezentul protocol, în conformitate cu tabelul de echivalenta de mai jos:

Actul de aderare din 16 aprilie 2003 Protocol
Articolul 21 Articolul 12
Articolul 22 Articolul 13
Articolul 24 Articolul 15
Articolul 32 Articolul 21
Articolul 37 Articolul 26
Articolul 52 Articolul 32

3. Termenii de mai jos, utilizati în anexele mentionate la articolul 73, trebuie interpretati ca având semnificatia prevazuta de tabelul de echivalenta de mai jos, cu exceptia cazului în care acesti termeni de refera exclusiv la situatii juridice care preceda intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa.

Expresii folosite în anexele mentionate la articolul 73 Semnificatie
Tratatul de instituire a Comunitatii Europene Constitutie
Tratatul privind Uniunea Europeana Constitutie
Tratatele care stau la baza Uniunii Europene Constitutie
Comunitatea (europeana) Uniune
Comunitatea extinsa Uniune
Comunitar/Comunitara/Comunitari/Comunitare al/a/ai/ale Uniunii
UE Uniune
Uniunea extinsa sau UE extinsa Uniune

Prin derogare de la primul paragraf, semnificatia termenului „comunitar”, atunci când este legat de termenii „preferinta” si „pescuit”, nu se modifica.

4. Trimiterile la parti sau dispozitii din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene cuprinse în anexele mentionate la articolul 73 din prezentul protocol trebuie interpretate ca trimiteri la parti sau dispozitii din constitutie,în conformitate cu tabelul de echivalenta de mai jos:

Tratatul CE Constitutie
Partea a treia, titlul I Partea III, titlul III, capitolul I, sectiunea 3
Partea a treia, titlul I, capitolul 1 Partea III, titlul III, capitolul I, sectiunea 3 subsectiunea 1
Partea a treia, titlul II Partea III, titlul III, capitolul III, sectiunea 4
Partea a treia, titlul III Partea III, titlul III, capitolul I, sectiunile 2 si 4
Partea a treia, titlul VI, capitolul 1 Partea III, titlul III, capitolul I, sectiunea 5
Articolul 31 Articolul III-155
Articolul 39 Articolul III-133
Articolul 49 Articolul III-144
Articolul 58 Articolul III-158
Articolul 87 Articolul III-167
Articolul 88 Articolul III-168
Articolul 226 Articolul III-360
Anexa I Anexa I

5. În cazul în care, în anexele mentionate la articolul 73 din prezentul protocol, se prevede adoptarea unor acte juridice de Comisie sau Consiliu, actele în cauza iau forma de regulamente sau decizii europene.

10. PROTOCOL
PRIVIND PROCEDURA APLICABILA DEFICITELOR EXCESIVE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca normele de procedura privind deficitele excesive prevazute la art. III-184 din Constitutie,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Valorile de referinta prevazute la articolul III-184 alineatul (2) din Constitutie sunt urmatoarele:

(a) 3% pentru raportul dintre deficitul public prevazut sau real si produsul intern brut la preturile pietei;

(b) 60% pentru raportul dintre datoria publica si produsul intern brut la preturile pietei.

ARTICOLUL 2

În întelesul articolului III-184 din Constitutie si al prezentului protocol:

(a) „public” înseamna tot ceea ce se refera la guvernarea generala, si anume la administratiile centrale, autoritatile regionale sau locale si fondurile de asigurari sociale, cu exceptia operatiunilor comerciale prevazute de Sistemul european de conturi economice integrate;

(b) „deficit” înseamna nevoia neta de finantare în conformitate cu prevederile din Sistemul european de conturi economice integrate;

(c) „investitie” înseamna formarea bruta de capital fix în conformitate cu prevederile din Sistemul european de conturi economice integrate;

(d) „datorie” înseamna totalul datoriilor brute, la valoare nominala, existente la sfârsitul anului si consolidate în interiorul sectoarelor guvernarii generale prevazute la litera (a).

ARTICOLUL 3

Pentru a se asigura eficienta procedurii privind deficitele excesive, guvernele statelor membre sunt raspunzatoare, în termenii prezentei proceduri, pentru deficitele guvernarii generale prevazute la articolul 2 litera (a). Statele membre se asigura ca procedurile nationale în materie bugetara sa permita îndeplinirea obligatiilor care le revin în acest domeniu în conformitate cu Constitutia. Statele membre notifica fara întârziere si periodic Comisiei deficitele prevazute si reale, precum si nivelul datoriei lor.

ARTICOLUL 4

Comisia furnizeaza datele statistice utilizate pentru punerea în aplicare a prezentului protocol.

11. PROTOCOL
PRIVIND CRITERIILE DE CONVERGENTA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa stabileasca normele privind criteriile de convergenta care trebuie sa ghideze Uniunea în deciziile sale de a abroga derogarile statelor membre care fac obiectul unei derogari prevazute la articolul III-198 din Constitutie,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Criteriul de stabilitate a preturilor, prevazut la articolul III-198 alineatul (1) litera (a) din Constitutie, înseamna ca statul membru în cauza are un grad de stabilitate durabila a preturilor si o rata medie a inflatiei, înregistrata în cursul unei perioade de un an înainte de examinare, care nu depaseste cu mai mult de 1,5% rata inflatiei a cel mult trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preturilor. Inflatia se calculeaza folosind indicele preturilor la consum pe o baza comparabila, tinând seama de diferentele din definitiile nationale.

ARTICOLUL 2

Criteriul de situatie a finantelor publice, prevazut la articolul III-198 alineatul (1) litera (b) din Constitutie, înseamna ca statul membru în cauza, în momentul examinarii, nu face obiectul unei decizii europene a Consiliului prevazute la articolul III-184 alineatul (6) din Constitutie privind existenta unui deficit excesiv.

ARTICOLUL 3

Criteriul de participare la mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European, prevazut la articolul III-198 alineatul (1) litera (c) din Constitutie, înseamna ca statul membru în cauza a respectat marjele normale de fluctuatie prevazute de mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European fara a înregistra tensiuni grave cel putin în cursul ultimilor doi ani dinaintea examinarii. În special, statul membru nu a depreciat, din proprie initiativa, cursul central bilateral al propriei monede în raport cu euro în decursul aceleiasi perioade.

ARTICOLUL 4

Criteriul de convergenta a ratelor dobânzii, prevazut la articolul III-198 alineatul (1) litera (d) din Constitutie, în cursul unei perioade de un an înainte de examinare, înseamna ca statul membru în cauza a avut o rata medie a dobânzii nominale pe termen lung care nu depaseste cu mai mult de 2% rata a cel mult trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preturilor. Ratele dobânzii se calculeaza pe baza obligatiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, tinând seama de diferentele din definitiile nationale.

ARTICOLUL 5

Comisia furnizeaza datele statistice utilizate pentru punerea în aplicare a prezentului protocol.

ARTICOLUL 6

Consiliul, hotarând în unanimitate, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, a Bancii Centrale Europene, precum si a Comitetului economic si financiar prevazut la articolul III-192 din Constitutie, adopta dispozitiile corespunzatoare pentru a preciza în mod detaliat criteriile de convergenta prevazute la articolul III-198 din Constitutie, care înlocuiesc astfel prezentul protocol.

12. PROTOCOL
PRIVIND EUROGRUPUL

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa favorizeze conditiile unei cresteri economice mai puternice în Uniunea Europeana si, în acest scop, sa realizeze o coordonare permanenta mai strânsa între politicile economice din zona euro;

CONSTIENTE de necesitatea prevederii unor dispozitii specifice pentru un dialog consolidat între statele membre a caror moneda este euro, asteptând ca euro sa devina moneda tuturor statelor membre ale Uniunii,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Ministrii statelor membre a caror moneda este euro se întâlnesc în reuniuni neoficiale. Reuniunile au loc, în masura necesara, pentru a se discuta probleme legate de responsabilitatile specifice pe care le împart în materie de moneda unica. Comisia participa la reuniuni. Banca Centrala Europeana este invitata sa participe la reuniuni, care sunt pregatite de reprezentantii ministrilor însarcinati cu finantele statelor membre a caror moneda este euro, precum si de reprezentantii Comisiei.

ARTICOLUL 2

Ministrii statelor membre a caror moneda este euro aleg un presedinte pentru doi ani si jumatate, hotarând cu majoritatea statelor membre în cauza.

13. PROTOCOL
PRIVIND ANUMITE DISPOZITII APLICABILE REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD CU PRIVIRE LA UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

RECUNOSCÂND ca Regatul Unit nu este obligat si nu s-a angajat sa adopte moneda euro fara o decizie distincta în acest sens a guvernului si parlamentului sau;

AVÂND ÎN VEDERE ca, la 16 octombrie 1996 si la 30 octombrie 1997, Regatul Unit a notificat Consiliului intentia sa de a nu participa la a treia etapa a uniunii economice si monetare, în temeiul punctului 1 din Protocolul privind anumite dispozitii aplicabile Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, anexat la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene;

LUÂND ACT de faptul ca Guvernul Regatului Unit obisnuieste sa îsi finanteze împrumuturile prin vânzarea de titluri de creanta catre sectorul privat,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Regatul Unit nu este obligat sa adopte moneda euro, decât în cazul în care adreseaza o notificare Consiliului despre intentia sa în acest sens.

ARTICOLUL 2

Articolele 3 – 8 si 10 se aplica în cazul Regatului Unit, tinând seama de notificarea efectuata de guvernul sau Consiliului la 16 octombrie 1996 si la 30 octombrie 1997.

ARTICOLUL 3

Regatul Unit îsi pastreaza puterile în domeniul politicii monetare în conformitate cu dreptul sau intern.

ARTICOLUL 4

Articolul I-30 alineatul (2), cu exceptia primei si ultimei teze, articolul I-30 alineatul (5), articolul III-177 al doilea paragraf, articolul III-184 alineatele (1), (9) si (10), articolul III-185 alineatele (1) – (5), articolul III-186, articolele III-188, III-189, III-190 si III-191, articolul III-196, articolul III-198 alineatul (3), articolele III-326 si III-382 din Constitutie nu se aplica în cazul Regatului Unit. De asemenea, nu se aplica articolul III-179 alineatul (2) din Constitutie în ceea ce priveste adoptarea de catre parti a marilor orientari ale politicilor economice care privesc zona euro în general.

În dispozitiile mentionate la primul paragraf, trimiterile la Uniune si la statele membre nu includ si Regatul Unit, iar trimiterile la bancile centrale nationale nu includ si Banca Angliei.

ARTICOLUL 5

Regatul Unit face eforturi sa evite un deficit public excesiv.

Articolul III-192 alineatul (4) si articolul III-200 din Constitutie se aplica Regatului Unit ca si cum ar face obiectul unei derogari. Articolele III-201 si III-202 din Constitutie continua sa se aplice Regatului Unit.

ARTICOLUL 6

Drepturile de vot ale Regatului Unit se suspenda de la adoptarea de Consiliu a masurilor stabilite la articolele enumerate în articolul 4 si în cazurile prevazute la articolul III-197 alineatul (4) primul paragraf din Constitutie. În acest scop, se aplica articolul III-197 alineatul (4) al doilea si al treilea paragraf din Constitutie.

De asemenea, Regatul Unit nu are nici dreptul de a participa la numirea presedintelui, a vicepresedintelui si a celorlalti membri ai Consiliului Director al Bancii Centrale Europene prevazuta la articolul III-382 alineatul (2) al doilea, al treilea si al patrulea paragraf din Constitutie.

ARTICOLUL 7

Articolele 3, 4, 6 si 7, articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatele (1), (2) si (3), articolul 11 alineatul (2), articolul 12 alineatul (1), articolele 14, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 26, 27, 30, 31, 32, 33, 34 si 50 din Protocolul de stabilire a Statutului Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene („statutul”) nu se aplica în cazul Regatului Unit.

În articolele mentionate anterior, trimiterile la Uniune sau la statele membre nu includ si Regatul Unit, iar trimiterile la bancile centrale nationale sau la actionari nu includ si Banca Angliei.

Trimiterile din articolul 10 alineatul (3) si din articolul 30 alineatul (2) din statut la „capitalul subscris al Bancii Centrale Europene” nu includ capitalul subscris de Banca Angliei.

ARTICOLUL 8

Articolul III-199 din Constitutie si articolele 43 – 47 din statut sunt aplicabile, indiferent daca un stat membru face sau nu obiectul unei derogari, sub rezerva urmatoarelor modificari:

(a) la articolul 43 din statut, trimiterile la misiunile Bancii Centrale Europene si ale Institutului Monetar European cuprind misiunile care trebuie înca întreprinse si dupa introducerea euro ca urmare a deciziei Regatului Unit de a nu adopta moneda euro;

(b) pe lânga misiunile prevazute la articolul 46 din statut, Banca Centrala Europeana îndeplineste si o functie de consiliere si asistenta în pregatirea oricarui regulament european sau a oricarei decizii europene pe care Consiliul ar trebui sa le adopte în ceea ce priveste Regatul Unit în conformitate cu dispozitiile articolului 9 literele (a) si (c) din prezentul protocol;

(c) Banca Angliei îsi varsa contributia catre capitalul Bancii Centrale Europene cu titlu de participare la cheltuielile de functionare ale acesteia în acelasi temei ca si bancile centrale nationale ale unor state membre fac obiectul unei derogari.

ARTICOLUL 9

Regatul Unit poate notifica în orice moment Consiliului intentia sa de a adopta moneda euro. În acest caz:

(a) Regatul Unit are dreptul de a adopta moneda euro cu conditia sa respecte conditiile care se impun. Consiliul, hotarând la cererea Regatului Unit, în conditiile si în conformitate cu procedura stabilita de articolul III-198 alineatele (1) si (2) din Constitutie, decide daca Regatul Unit îndeplineste conditiile necesare;

(b) Banca Angliei varsa partea sa de capital subscris si transfera Bancii Centrale Europene active din rezervele valutare si contribuie la rezervele acesteia în acelasi temei ca si banca centrala nationala a unui stat membru a carui derogare a fost abrogata;

(c) Consiliul, hotarând în conditiile si în conformitate cu procedura prevazuta stabilita la articolul III-198 alineatul (3) din Constitutie, ia orice alta decizie necesara pentru a permite Regatului Unit sa adopte moneda euro.

În cazul în care Regatul Unit adopta moneda euro în conformitate cu dispozitiile prezentului articol, articolele 3 – 8 înceteaza sa se mai aplice.

ARTICOLUL 10

Prin derogare de la articolul III-181 din Constitutie si de la articolul 21 alineatul (1) din statut, Guvernul Regatului Unit poate mentine linia de credit „Ways and Means” de care dispune la Banca Angliei, în cazul în care si cât timp Regatul Unit nu adopta moneda euro.

14. PROTOCOL
PRIVIND ANUMITE DISPOZITII APLICABILE DANEMARCEI CU PRIVIRE LA UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE faptul ca în Constitutia Danemarcei exista dispozitii care pot face necesara organizarea în Danemarca a unui referendum, înainte ca acest stat sa renunte la derogarea sa;

AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, la 3 noiembrie 1993, guvernul danez a notificat Consiliului intentia sa de a nu participa la a treia etapa a uniunii economice si monetare, în temeiul punctului 1 din protocolul privind anumite dispozitii aplicabile Danemarcei, anexat la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Danemarca beneficiaza de o derogare, tinând seama de notificarea efectuata Consiliului de catre guvernul danez la 3 noiembrie 1993. Efectul derogarii este de a face aplicabile în Danemarca toate dispozitiile din Constitutie si din statutul Sistemului European de Banci Centrale si al Bancii Centrale Europene care fac trimitere la o derogare.

ARTICOLUL 2

În ceea ce priveste abrogarea derogarii, procedura mentionata la articolul III-198 din Constitutie se aplica numai la cererea Danemarcei.

ARTICOLUL 3

În cazul abrogarii derogarii, prezentul protocol înceteaza sa se mai aplice.

15. PROTOCOL
PRIVIND ANUMITE SARCINI ALE BANCII NATIONALE A DANEMARCEI

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa clarifice anumite probleme specifice privind Danemarca,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL UNIC

Articolul 14 din Protocolul de stabilire a Statutului Sistemului European de Banci Centrale si al Bancii Centrale Europene nu aduce atingere dreptului Bancii Nationale a Danemarcei de a-si exercita sarcinile pe care si le asuma în prezent cu privire la teritoriile Danemarcei care nu fac parte din Uniune.

16. PROTOCOL
PRIVIND SISTEMUL FRANCULUI ÎN COMUNITATEA FINANCIARA A PACIFICULUI

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa tina seama de un element specific privind Franta,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL UNIC

Franta îsi poate mentine privilegiul de a emite monede în Noua Caledonie, în Polinezia Franceza si în Insulele Wallis si Futunaîn conformitate cu normele stabilite în legislatia interna si este singura abilitata sa stabileasca paritatea francului în Comunitatea Financiara a Pacificului.

17. PROTOCOL
PRIVIND ACQUIS-UL SCHENGEN INTEGRAT ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AMINTIND ca dispozitiile acquis-ului Schengen, care cuprinde acorduri privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, semnate de anumite state membre ale Uniunii Europene la Schengen, la 14 iunie 1985 si la 19 iunie 1990, precum si acorduri conexe si reglementari adoptate în temeiul acordurilor mentionate, au fost integrate în cadrul Uniunii Europene printr-un protocol anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene;

DORIND sa pastreze acquis-ul Schengen în cadrul Constitutiei, cu toate modificarile si completarile de la intrarea în vigoare a protocolului mentionat, si sa îl dezvolte astfel încât sa contribuie la îndeplinirea obiectivului de a oferi cetatenilor Uniunii un spatiu de libertate, de securitate si de justitie fara frontiere interne;

LUÂND ÎN CONSIDERARE pozitia speciala a Danemarcei;

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul ca Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord nu participa la toate dispozitiile acquis-ului Schengen; întrucât ar trebui, cu toate acestea, sa se prevada posibilitatea statelor membre mentionate anterior de a accepta, partial sau total, alte dispozitii din respectivul acquis;

RECUNOSCÂND ca este necesar, în consecinta, sa se recurga la dispozitiile prevazute de Constitutie privind cooperarea consolidata între anumite state membre;

LUÂND ÎN CONSIDERARE necesitatea de a mentine relatii privilegiate cu Republica Islanda si cu Regatul Norvegiei, deoarece aceste doua state, precum si statele nordice membre ale Uniunii Europene sunt legate prin dispozitiile Uniunii nordice a pasapoartelor,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda si Regatul Suediei sunt autorizate sa puna bazele unei colaborari mai strânse în domeniile care intra sub incidenta dispozitiilor prevazute de Consiliu, care alcatuiesc acquis-ul Shengen. Aceasta cooperare se desfasoara în cadrul juridic si institutional al Uniunii si în conformitate cu dispozitiile incidente din Constitutie.

ARTICOLUL 2

Acquis-ul Schengen se aplica statelor membre mentionate la articolul 1, fara sa aduca atingere articolului 3 din Protocolul privind Tratatul si Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia si a Republicii Slovace. Consiliul substituie Comitetul Executiv înfiintat prin acordurile de la Schengen.

ARTICOLUL 3

Participarea Danemarcei la adoptarea masurilor care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, precum si punerea în aplicare a masurilor respective în Danemarca, sunt reglementate de dispozitiile incidente prevazute de Protocolul privind pozitia Danemarcei.

ARTICOLUL 4

Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord pot solicita, în orice moment, participarea partiala sau totala la dispozitiile prevazute de acquis-ul Schengen.

Consiliul adopta o decizie europeana cu privire la aceasta cerere. Consiliul hotaraste unanimitatea membrilor mentionati la articolul 1 si a membrului reprezentând guvernul statului membru în cauza.

ARTICOLUL 5

Propunerile si initiativele bazate pe acquis-ul Schengen se încadreaza în sfera dispozitiilor incidente ale Constitutiei.

În acest context, în cazul în care Irlanda, Regatul Unit sau ambele nu au notificat în scris presedintelui Consiliului, într-un termen rezonabil, dorinta de participare, se presupune ca autorizarea mentionata la articolul III-419 alineatul 1 din Constitutie se acorda statelor membre mentionate la articolul 1, precum si Irlandei sau Regatului Unit, în cazul în care una dintre acestea doreste sa participe la domeniile de cooperare în cauza.

ARTICOLUL 6

Republica Islanda si Regatul Norvegiei sunt asociate în aplicarea acquis-ului Schengen si continuarea dezvoltarii acestuia. În acest sens, se prevad proceduri corespunzatoare în cadrul unui acord cu statele mentionate anterior încheiat de Consiliu, care hotaraste în unanimitatea statelor membre mentionate la articolul 1. Respectivul acord trebuie sa cuprinda dispozitii privind contributia Islandei si a Norvegiei la orice consecinta financiara care rezulta din punerea în aplicare a prezentului protocol.

Consiliul, hotarând în unanimitate, încheie cu Islanda si cu Norvegia un acord separat de stabilire a drepturilor si obligatiilor între Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, pe de o parte, si Islanda si Norvegia, pe de alta parte, în domeniile acquis-ului Schengen aplicabile statelor în cauza.

ARTICOLUL 7

În sensul negocierilor purtate în vederea aderarii noilor state membre la Uniunea Europeana, acquis-ul Schengen si celelalte masuri adoptate de institutii în sfera de aplicare a acestuia sunt considerare ca un acquis care trebuie acceptat integral de catre toate statele candidate la aderare.

18. PROTOCOL
PRIVIND APLICAREA ANUMITOR ASPECTE DIN ARTICOLUL III 130 DIN CONSTITUTIE ÎN CAZUL REGATULUI UNIT SI AL IRLANDEI

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa clarifice anumite chestiuni privind Regatul Unit si Irlanda;

LUÂND ÎN CONSIDERARE de existenta, de multi ani, a unor acorduri speciale privind calatoriile între Regatul Unit si Irlanda,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Fara sa aduca atingere articolelor III-130 si III-265 din Constitutie, oricarei alte dispozitii prevazute de Constitutie, oricarei masuri adoptate în temeiul Constitutiei sau oricarui acord international încheiat de Uniune sau de Uniune si de statele sale membre cu unul sau mai multe tari terte, Regatul Unit este autorizat sa efectueze controalele pe care le considera necesare asupra persoanelor care doresc sa intre pe teritoriul sau, la frontierele sale cu alte state membre:

(a) pentru a verifica daca cetatenii statelor membre sau persoanele în întretinerea lor care îsi exercita drepturi conferite de dreptul Uniunii, precum si cetatenii din alte state carora le-au fost conferite astfel de drepturi printr-un acord care obliga Regatul Unit, au dreptul de a intra pe teritoriul Regatului Unit si

(b) pentru a hotarî daca sa acorde sau nu si altor persoane permisiunea de a intra pe teritoriul Regatului Unit.

Articolele III-130 si III-265 din Constitutie, orice alta dispozitie prevazuta de Constitutie sau orice masura adoptata în temeiul Constitutiei nu aduc prin nimic atingere drepturilor Regatului Unit de a institui sau de a efectua astfel de controale. Trimiterile la Regatul Unit din prezentul articol includ teritoriile ale caror relatii externe intra în responsabilitatea acestuia.

ARTICOLUL 2

Regatul Unit si Irlanda pot continua sa încheie între ele acorduri privind circulatia persoanelor între teritoriile lor („zona comuna de circulatie”), respectând pe deplin drepturile persoanelor prevazute la articolul 1 primul paragraf litera (a). Prin urmare, atâta timp cât respectivele acorduri sunt în vigoare, dispozitiile articolului 1 se aplica si în cazul Irlandei în aceleasi conditii ca si în cazul Regatului Unit. Articolele II-130 si III-265 din Constitutie, orice alta dispozitie prevazuta de Constitutie sau orice masura adoptata în temeiul Constitutiei nu aduc prin nimic atingere respectivelor acorduri.

ARTICOLUL 3

Celelalte state membre sunt autorizate sa efectueze, la frontierele lor sau la orice punct de intrare pe teritoriul lor, astfel de controale asupra persoanelor care încearca sa intre pe teritoriul lor din Regatul Unit, de pe orice alt teritoriu ale carui relatii externe intra în responsabilitatea sa în acelasi scop ca cel prevazut la articolul 1 sau din Irlanda, în masura în care dispozitiile din articolul 1 se aplica în carul Irlandei.

ARTICOLUL 4

Prezentul protocol se aplica si în cazul actelor care ramân în vigoare în conformitate cu articolul IV 438 din Constitutie.

19. PROTOCOL
PRIVIND POZITIA REGATULUI UNIT SI A IRLANDEI ÎN CEEA CE PRIVESTE POLITICILE PRIVIND CONTOALELE LA FRONTIERE, AZILUL SI IMIGRAREA, PRECUM SI ÎN CEEA CE PRIVESTE COOPERAREA JURIDICA ÎN DOMENIUL DREPTULUI CIVIL SI COOPERAREA POLITIENEASCA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa clarifice anumite chestiuni privind Regatul Unit si Irlanda;

LUÂND ÎN CONSIDERARE protocolul privind aplicarea anumitor aspecte din articolul III 130 din Constitutie în Regatul Unit si în Irlanda,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Sub rezerva articolului 3, Regatul Unit si Irlanda nu participa la adoptarea de Consiliu a masurilor propuse care intra sub incidenta partii III titlul III capitolul IV sectiunea 2 sau 3 din Constitutie, a articolului III-260 din Constitutie, în masura în care articolul mentionat priveste domeniile reglementate de sectiunile mentionate, a articolului III-263 sau a articolului III-275 alineatul (2) litera (a) din Constitutie. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat sa le adopte în unanimitate, este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia reprezentantilor guvernelor Regatului Unit si al Irlandei.

În întelesul prezentului articol, majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 55% din membrii Consiliului care reprezinta statele membre participante si reunind cel putin 65% din populatia respectivelor state.

Minoritatea de blocare trebuie sa includa cel putin numarul minim de membrii din Consiliu care reprezinta mai mult de 35% din populatia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar se considera întrunita majoritatea calificata.

Prin derogare de la al doilea si al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotaraste la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificata necesara trebuie sa fie egala cu cel putin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante si sa reuneasca cel putin 65% din populatia respectivelor state.

ARTICOLUL 2

Conform articolului 1 si sub rezerva articolelor 3, 4 si 6, nici una dintre dispozitiile partii III titlul III capitolul IV sectiunea 2 sau 3 din Constitutie, ale articolului III-260 din Constitutie, în masura în care articolul mentionat priveste domeniile reglementate de sectiunile mentionate, ale articolului III-263 sau ale articolului III-275 alineatul (2) litera (a) din Constitutie, nici o masura adoptata în conformitate cu sectiunile sau articolele mentionate, nici o dispozitie din orice acord international încheiat de Uniune în conformitate cu sectiunile sau articolele mentionate si nici o decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene care interpreteaza respectivele dispozitii sau masuri nu obliga Regatul Unit sau Irlanda sau nu se aplica în ceea ce le priveste. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu aduc prin nimic atingere competentelor, drepturilor si obligatiilor statelor mentionate. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu modifica prin nimic acquis-ul comunitar si pe cel al Uniunii si nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplica în cazul Regatului Unit sau a Irlandei.

ARTICOLUL 3

1. Regatul Unit sau Irlanda pot notifica în scris Consiliului, în termen de trei luni de la prezentarea catre Consiliu a unei propuneri în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV sectiunea 2 sau 3 din Constitutie sau a unei propuneri sau initiative în conformitate cu articolul III-263 sau cu articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constitutie, dorinta lor de a participa la adoptarea si la aplicarea masurii propuse, în urma careia statul în cauza este abilitat sa faca acest lucru. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat sa le adopte în unanimitate, este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia membrului care nu a întreprins o astfel de notificare. O masura adoptata în conformitate cu prezentul alineat este obligatorie pentru toate statele membre care au participat la adoptarea ei. Regulamentele sau deciziile europene adoptate în conformitate cu articolul III-260 din Constitutie stabilesc conditiile de participare a Regatului Unit si a Irlandei la evaluarile privind domeniile care intra sub incidenta partii III titlul III capitolul IV sectiunea 2 sau 3 din Constitutie.

2. În cazul în care, dupa un termen rezonabil, nu se poate adopta o masura prevazuta la alineatul 1 cu participarea Regatului Unit sau a Irlandei, Consiliul poate adopta respectiva masura în conformitate cu articolul 1 fara participarea Regatului Unit sau a Irlandei. În acest caz se aplica articolul 2.

ARTICOLUL 4

Regatul Unit sau Irlanda pot, în orice moment dupa adoptarea unei masuri în conformitate cu dispozitiile prevazute de partea III titlul III capitolul IV sectiunea 2 sau 3 din Constitutie, la articolul III-263 sau la articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constitutie, sa notifice Consiliului si Comisiei intentia lor de a accepta respectiva masura. În acest caz, procedura prevazuta la articolul III-420 alineatul 1 din Constitutie se aplica mutatis mutandis.

ARTICOLUL 5

Un stat membru care nu este obligat sa respecte o masura adoptata în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV sectiunea 2 sau 3 din Constitutie,în conformitate cu articolul III-263 sau cu articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constitutie, nu suporta alte consecinte financiare ale respectivei masuri în afara costurilor administrative ocazionate pentru institutii, cu exceptia cazului în care Consiliul, hotarând în unanimitatea tuturor statelor membre si dupa consultarea Parlamentului European, nu decide altfel.

ARTICOLUL 6

În cazul în care, în cazurile prevazute de prezentul protocol, Regatul Unit sau Irlanda trebuie sa respecte o masura adoptata în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV sectiunea 2 sau 3 din Constitutie,în conformitate cu articolul III-260 din Constitutie, în masura în care articolul mentionat priveste domeniile reglementate de sectiunile mentionate,în conformitate cu articolul III-263 sau cu articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constitutie, dispozitiile incidente din Constitutie se aplica statului respectiv în ceea ce priveste masura în cauza.

ARTICOLUL 7

Fara sa aduca atingere Protocolului privind acquis-ul Schengen, articolele 3 si 4 se integreaza în cadrul Uniunii Europene.

ARTICOLUL 8

Irlanda poate notifica în scris Consiliului dorinta sa de a iesi de sub incidenta dispozitiilor prezentului protocol. În acest caz, dispozitiile mentionate nu se mai aplica în cazul Irlandei.

20. PROTOCOL
PRIVIND POZITIA DANEMARCEI

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AMINTIND decizia sefilor de stat sau de guverne, reuniti în cadrul Consiliului European de la Edinburgh din 12 decembrie 1992, cu privire la anumite probleme ridicate de Danemarca în ceea ce priveste Tratatul privind Uniunea Europeana;

LUÂND ACT de pozitia Danemarcei în ceea ce priveste cetatenia, Uniunea Economica si Monetara, politica de aparare si justitia si afacerile interne, enuntata în decizia de la Edinburgh;

CONSTIENTE de faptul ca mentinerea în cadrul Constitutiei a unui regim juridic datând de la decizia de la Edinburgh va restrânge în mod considerabil participarea Danemarcei în domenii de cooperare importante ale Uniunii si ca ar fi în interesul Uniunii sa se asigure integritatea acquis-ului în domeniul libertatii, securitatii si justitiei;

DORIND, asadar, sa instituie un cadru juridic care sa ofere Danemarcei posibilitatea de a participa la adoptarea unor masuri propuse în temeiul partii III titlul III capitolul IV din Constitutie si salutând intentia Danemarcei de a se prevala de aceasta posibilitate când acest lucru va fi posibil în conformitate cu cerintelesale constitutionale;

LUÂND NOTA de faptul ca Danemarca nu se va opune ca celelalte state membre sa continue dezvoltarea cooperarii lor în ceea ce priveste masurile pe care aceasta nu este obligata sa le respecte;

LUÂND ÎN CONSIDERARE protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

PARTEA I

ARTICOLUL 1

Danemarca nu participa la adoptarea de Consiliu a masurilor propuse în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constitutie. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat sa le adopte în unanimitate, este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia reprezentantului guvernului danez.

ARTICOLUL 2

Nici una dintre dispozitiile prevazute de partea III titlul III capitolul IV din Constitutie, nici o masura adoptata în conformitate cu capitolul mentionat, nici o dispozitie dintr-un acord international încheiat de Uniune în conformitate cu capitolul mentionat si nici o decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene care interpreteaza respectivele dispozitii sau masuri nu obliga Danemarca sau nu se aplica în ceea ce o priveste. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu aduc prin nimic atingere competentelor, drepturilor si obligatiilor Danemarcei. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu modifica întru nimic nici acquis-ul comunitar si nici pe cel al Uniunii si nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplica în cazul Danemarcei.

ARTICOLUL 3

Danemarca nu suporta alte consecinte financiare ale masurilor prevazute la articolul 1 în afara costurilor administrative ocazionate pentru institutii.

ARTICOLUL 4

1. Danemarca decide, în termen de sase luni de la adoptarea unei masuri a Consiliului privind dezvoltarea acquis-ului Schengen si care intra sub incidenta partii I, daca transpune aceasta masura în dreptul sau intern. În cazul în care decide sa o transpuna, masura în cauza va crea o obligatie de drept international între Danemarca si celelalte state membre obligate sa adopte respectiva masura.

În cazul în care Danemarca decide sa nu aplice o astfel de masura, statele membre care o aplica examineaza, împreuna cu Danemarca, masurile corespunzatoare care trebuie luate.

2. Danemarca pastreaza, în ceea ce priveste acquis-ul Schengen, drepturile si obligatiile existente înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa.

PARTEA II

ARTICOLUL 5

În ceea ce priveste masurile adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul I-41, articolul III-295 alineatul (1) si articolele III-309 – III-313 din Constitutie, Danemarca nu participa la elaborarea si punerea în aplicare a deciziilor si actiunilor Uniunii care au implicatii în domeniul apararii. Prin urmare, Danemarca nu participa la adoptarea lor. Danemarca nu se opune ca celelalte state membre sa continue dezvoltarea cooperarii lor în acest domeniu. Danemarca nu este obligata sa contribuie la finantarea cheltuielilor operationale care decurg din respectivele masuri si nici sa puna la dispozitia Uniunii capacitati militare.

În cazul actelor pe care Consiliul este invitat sa le adopte în unanimitate, este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia reprezentantului guvernului danez.

PARTEA III

ARTICOLUL 6

Prezentul protocol se aplica si în cazul masurilor care ramân în vigoare în conformitate cu articolul IV-438 din Constitutie si care, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa, intrau sub incidenta protocolului privind pozitia Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene.

ARTICOLUL 7

Articolele 1, 2 si 3 nu se aplica masurilor care stabilesc tarile terte ai caror resortisanti trebuie sa detina o viza la trecerea frontierelor externe ale statelor membre si nici masurilor privind introducerea unui model tip de viza.

PARTEA IV

ARTICOLUL 8

Danemarca poate, în orice moment,în conformitate cu cerintele sale constitutionale, sa informeze celelalte state membre ca nu mai doreste sa se prevaleze, total sau partial, de prezentul protocol. În acest caz, Danemarca aplica integral toate masurile incidente în vigoare în momentul respectiv, adoptate în cadrul Uniunii.

ARTICOLUL 9

1. Danemarca poate, în orice moment si fara sa aduca atingere articolului 8,în conformitate cu cerintele sale constitutionale, sa notifice celorlalte state membre ca partea I cuprinde dispozitiile din anexa, cu efect din prima zi a lunii urmatoare notificarii. În acest caz, articolele 5 – 9 se renumeroteaza în consecinta.

2. În termen de sase luni de la data la care notificarea prevazuta la alineatul (1) produce efecte, întregul acquis Schengen, precum si masurile adoptate pentru dezvoltarea acquis-ului mentionat anterior si care, pâna în momentul respectiv, se aplicau Danemarcei cu titlu de obligatii de drept international, se aplica Danemarcei cu titlu de drept al Uniunii.

ANEXA

ARTICOLUL 1

Sub rezerva articolului 3, Danemarca nu participa la adoptarea de Consiliu a masurilor propuse în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constitutie. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat sa le adopte în unanimitate, este necesara unanimitatea membrilor Consiliului, cu exceptia reprezentantului guvernului danez.

ARTICOLUL 2

În conformitate cu articolul 1 si sub rezerva articolelor 3, 4 si 6, nici una dintre dispozitiile prevazute de partea III titlul III capitolul IV din Constitutie, nici o masura adoptata în conformitate cu capitolul mentionat, nici o dispozitie dintr-un acord international încheiat de Uniune în conformitate cu capitolul mentionat si nici o decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene care interpreteaza respectivele dispozitii sau masuri nu obliga Danemarca sau nu se aplica în ceea ce o priveste. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu aduc prin nimic atingere competentelor, drepturilor si obligatiilor Danemarcei. Respectivele dispozitii, masuri sau decizii nu modifica întru nimic nici acquis-ul comunitar si nici pe cel al Uniunii si nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplica în cazul Danemarcei.

ARTICOLUL 3

1. Danemarca poate notifica în scris presedintelui Consiliului, în termen de trei luni de la prezentarea catre Consiliu a unei propuneri sau initiative în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constitutie, dorinta sa de a participa la adoptarea si la aplicarea masurii propuse, în urma careia Danemarca este abilitata sa faca acest lucru.

2. În cazul în care, dupa un termen rezonabil, nu se poate adopta o masura prevazuta la alineatul 1 cu participarea Danemarcei, Consiliul poate adopta masura prevazuta la alineatul 1,în conformitate cu articolul 1, fara participarea Danemarcei. În acest caz se aplica articolul 2.

ARTICOLUL 4

Danemarca poate, în orice moment dupa adoptarea unei masuri în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constitutie, sa notifice Consiliului si Comisiei intentia sa de a accepta respectiva masura. În acest caz, procedura prevazuta la articolul III-420 alineatul 1 din Constitutie se aplica mutatis mutandis.

ARTICOLUL 5

1. Notificarea prevazuta la articolul 4 se prezinta în termen de cel mult sase luni de la adoptarea definitiva a unei masuri care dezvolta acquis-ul Schengen.

În cazul în care Danemarca nu prezinta o notificare în conformitate cu articolul 3 sau 4 în ceea ce priveste o masura de dezvoltare a acquis-ului Schengen, statele membre obligate sa aplice respectiva masura examineaza, împreuna cu Danemarca, dispozitiile corespunzatoare care trebuie prevazute.

2. O notificare efectuata în conformitate cu articolul 3 în ceea ce priveste o masura de dezvoltare a acquis-ului Schengen constituie în mod irevocabil o notificare efectuata în conformitate cu articolul 3 în ceea ce priveste orice alta propunere sau initiativa destinata sa dezvolte respectiva masura, în masura în care propunerea sau initiativa în cauza dezvolta acquis-ul Schengen.

ARTICOLUL 6

Daca, în cazurile prevazute de prezenta parte, Danemarca trebuie sa aplice o masura adoptata de Consiliu în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constitutie, dispozitiile incidente din Constitutie se aplica Danemarcei în ceea ce priveste masura în cauza.

ARTICOLUL 7

În cazul în care Danemarca nu este obligata sa respecte o masura adoptata în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constitutie, nu suporta alte consecinte financiare ale respectivei masuri în afara costurilor administrative ocazionate pentru institutii, cu exceptia cazului în care Consiliul, hotarând în unanimitate si dupa consultarea Parlamentului European, nu decide altfel.

21. PROTOCOL
PRIVIND RELATIILE EXTERNE ALE STATELOR MEMBRE
ÎN CEEA CE PRIVESTE TRECEREA FRONTIERELOR EXTERNE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

LUÂND ÎN CONSIDERARE necesitatea statelor membre de a asigura controale eficiente la frontierele lor externe, în cooperare cu tari terte, daca este cazul

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL UNIC

Dispozitiile privind masurile referitoare la trecerea frontierelor externe prevazute la articolul III-265 alineatul (2) litera (b) din Constitutie nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia sau de a încheia acorduri cu tari terte, în masura în care acordurile respective respecta dreptul Uniunii si celelalte acorduri internationale incidente.

22. PROTOCOL
PRIVIND DREPTUL DE AZIL
PENTRU RESORTISANTII STATELOR MEMBRE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, în conformitate cu articolul I-9 alineatul (1) din Constitutie, Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile enuntate în Carta drepturilor fundamentale;

AVÂND ÎN VEDERE ca, în conformitate cu articolul I-9 alineatul (3) din Constitutie, drepturile fundamentale, asa cum sunt ele garantate de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, fac parte din legislatia Uniunii drept principii generale;

AVÂND ÎN VEDERE competenta Curtii de Justitie a Uniunii europene de a asigura respectarea legislatiei de catre Uniune în domeniul interpretarii si punerii în aplicare a articolului I-9 alineatele (1) si (3) din Constitutie;

AVÂND ÎN VEDERE ca, în conformitate cu articolul I-58 din Constitutie, orice stat european care doreste sa devina membru al Uniunii trebuie sa respecte valorile enuntate în articolul I-2 din Constitutie;

TINÂND SEAMA DE faptul ca articolul I-59 din Constitutie creeaza un mecanism de suspendare a anumitor drepturi în caz de violare grava si persistenta a acestor valori de catre un stat membru;

REAMINTIND faptul ca orice resortisant al unui stat membru beneficiaza, în calitatea sa de cetatean al Uniunii, de un statut special si de o protectie speciala, garantate de statele membre în conformitate cu dispozitiile din partea I titlul II si din partea III titlul II din Constitutie;

TINÂND SEAMA DE faptul ca prin Constitutie se stabileste un spatiu fara frontiere interne si se acorda fiecarui cetatean al Uniunii dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre;

DORIND sa împiedice folosirea azilului ca institutie în alte scopuri decât cele pentru care a fost creat;

AVÂND ÎN VEDERE ca prezentul protocol respecta finalitatea si obiectivele stabilite în Conventia de la Geneva din 28 iulie 1951 cu privire la statutul de refugiat,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL unic

Având în vedere nivelul de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale în statele membre ale Uniunii europene, acestea sunt considerate tari de origine sigure unele fata de celelalte pentru toate chestiunile juridice si practice legate de cazurile de azil. În consecinta, orice solicitare de azil prezentata de un resortisant al unui stat membru se ia în considerare sau se declara admisibila pentru judecarea de catre un alt stat membru numai în cazurile urmatoare:

(a) în cazul în care statul membru al carui resortisant este solicitantul, invocând articolul 15 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ia masuri derogatorii, pe teritoriul sau, de la obligatiile sale în întelesul conventiei;

(b) în cazul în care a fost initiata procedura prevazuta la articolul I-59 alineatul (1) sau (2) din Constitutie si pâna în momentul în care Consiliul sau, daca este cazul, Consiliul European, adopta o decizie europeana în aceasta chestiune fata de statul membru al carui resortisant este solicitantul;

(c) în cazul în care Consiliul a adoptat o decizie europeana în conformitate cu articolul I-59 alineatul (1) din Constitutie fata de un stat membru al carui resortisant este solicitantul sau în care Consiliul European a adoptat o decizie europeana în conformitate cu articolul I-59 alineatul (2) din Constitutie fata de statul membru al carui resortisant este solicitantul;

(d) în cazul în care un stat membru ar trebui sa hotarasca unilateral în ceea ce priveste cererea unui resortisant al unui alt stat membru; în acest caz, Consiliul este informat imediat; solicitarea este analizata pe baza prezumtiei ca este evident nefondata, fara sa aduca atingere, indiferent de situatie, puterii de decizie a statului membru.

23. PROTOCOL
PRIVIND COOPERAREA STRUCTURATA PERMANENTA
STABILITA ÎN ARTICOLUL I-41 ALINEATUL (6)
SI ÎN ARTICOLUL III-312 DIN CONSTITUTIE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

LUÂND ÎN CONSIDERARE articolul I-41 alineatul (6) si articolul III-312 din Constitutie,

REAMINTIND ca Uniunea pune în aplicare o politica externa si de securitate comuna bazata pe realizarea uni grad tot mai ridicat de convergenta a actiunilor statelor membre;

REAMINTIND ca politica de securitate si de aparare comuna face parte integranta din politica externa si de securitate comuna; reamintind ca aceasta asigura Uniunii o capacitate operationala bazata pe mijloace civile si militare; reamintind ca Uniunea poate recurge, pentru misiunile mentionate la articolul III-309 din Constitutie, desfasurate în afara granitelor Uniunii pentru mentinerea pacii, prevenirea conflictelor si consolidarea securitatii internationale în conformitate cu principiile Cartei Natiunilor Unite; reamintind ca realizarea acestor obiective se bazeaza pe capacitatile militare furnizate de statele membre, în conformitate cu principiul „rezervorului unic de forte”;

REAMINTIND ca politica de securitate si de aparare comuna a Uniunii nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate si de aparare a anumitor state membre;

REAMINTIND ca politica de securitate si aparare comuna a Uniunii respecta obligatiile ce decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apararea lor comuna se realizeaza în cadrul Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, care ramâne în continuare baza apararii comune a membrilor sai, si ca este compatibila cu politica comuna de securitate si de aparare adoptata în acest cadru;

CONVINSE ca o implicare din ce în ce mai hotarâta a Uniunii în domeniul securitatii si apararii va da un nou suflu unei aliante atlantice reînnoite, în conformitate cu acordurile numite „Berlin plus”;

HOTARÂTE sa confere Uniunii capacitatea de a-si asuma plenar responsabilitatile care îi revin în cadrul comunitatii internationale;

RECUNOSCÂND ca Organizatia Natiunilor Unite poate solicita asistenta din partea Uniunii pentru punerea în aplicare de urgenta a misiunilor întreprinse în întelesul capitolelor VI si VII din Carta Natiunilor Unite;

RECUNOSCÂND ca întarirea politicii de securitate si de aparare va presupune eforturi din partea statelor membre în domeniul capacitatilor;

CONSTIENTE ca depasirea unei noi etape în dezvoltarea politicii europene de securitate si de aparare presupune ca statele membre care o accepta sa depuna eforturi hotarâte;

REAMINTIND importanta asocierii ministrului de externe al Uniunii la lucrarile din domeniul cooperarii structurate permanente;

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Cooperarea structurata permanenta mentionata la articolul I-41 alineatul (6) din Constitutie este deschisa tuturor statelor membre care se angajeaza, de la data intrarii în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

(a) sa-si dezvolte mai intensiv capacitatile de aparare, prin dezvoltarea contributiilor nationale si prin participarea, daca este cazul, la forta multinationala, la principalele programe europene de echipare si la activitatea Agentiei din domeniul dezvoltarii capacitatilor de aparare, de cercetare, de achizitii si de armament (Agentia Europeana pentru Aparare), si

(b) sa dispuna de capacitatea de a furniza, pâna în 2007 cel târziu, fie cu titlu national, fie ca o componenta a grupurilor multinationale de forte, unitati de lupta pentru misiunile preconizate, configurate pe plan tactic ca o grupare tactica, cu elemente de sustinere, inclusiv în ceea ce priveste transportul si logistica, capabile sa efectueze, în termen de 5 pâna la 30 de zile, misiunile mentionate la articolul III-309, în special pentru a raspunde la solicitarile Organizatiei Natiunilor Unite, pentru o perioada initiala de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii pâna la cel putin 120 de zile.

ARTICOLUL 2

Statele membre care participa la cooperarea structurata permanenta se angajeaza, în vederea atingerii obiectivelor stabilite în articolul 1:

(a) sa coopereze, înca de la intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa, în vederea atingerii obiectivelor stabilite privind nivelul investitiilor în domeniul echipamentelor de aparare si sa reexamineze cu regularitate aceste obiective în lumina mediului de securitate si a responsabilitatilor internationale ale Uniunii.

(b) sa-si uniformizeze, în masura posibilului, mijloacele de aparare, în special prin armonizarea identificarii necesitatilor militare, prin punerea în comun si, daca este cazul, prin specializarea mijloacelor si capacitatilor de aparare, precum si prin încurajarea cooperarii în domeniul formarii si al logisticii;

(c) sa ia masuri concrete pentru întarirea disponibilitatii, a interoperabilitatii, a flexibilitatii si a capacitatii de desfasurare a fortelor, în special prin identificarea obiectivelor comune în materie de proiectare a fortelor, inclusiv prin reexaminarea eventuala a procedurilor de decizie la nivel national;

(d) sa coopereze în vederea luarii masurilor necesare pentru acoperirea, inclusiv la nivel de abordari multinationale si fara sa aduca atingere angajamentelor luate în cadrul Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, a lacunelor constatate în cadrul „Mecanismului de dezvoltare a capacitatilor”;

(e) sa participe, daca este necesar, la dezvoltarea de programe comune sau europene privind echipamentele majore în cadrul Agentiei Europene pentru Aparare.

ARTICOLUL 3

Agentia Europeana pentru Aparare contribuie la evaluarea regulata a contributiilor statelor membre participante în materie de capacitati, în special contributiile furnizate în functie de criteriile stabilite, între altele, în temeiul articolului 2 si redacteaza, în legatura cu aceasta, cel putin un raport anual. Evaluarea poate constitui baza recomandarilor si a deciziilor europene ale Consiliului, adoptate în conformitate cu articolul III-312 din Constitutie.

24. PROTOCOL
PRIVIND ARTICOLUL I-41 ALINEATUL (2) DIN CONSTITUTIE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

TINÂND SEAMA DE necesitatea aplicarii integrale a dispozitiilor articolului I-41 alineatul (2) din Constitutie;

TINÂND SEAMA DE faptul ca politica Uniunii în întelesul articolului I-41 alineatul (2) din Constitutie nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate si de aparare a anumitor state membre, respecta obligatiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apararea lor comuna se realizeaza în cadrul Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si ca este compatibila cu politica comuna de securitate si de aparare adoptata în acest cadru;

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL UNIC

Uniunea, în colaborare cu Uniunea Europei occidentale, elaboreaza acorduri în vederea ameliorarii cooperarii dintre ele.

25. PROTOCOL
PRIVIND IMPORTURILE ÎN UNIUNEA EUROPEANA DE PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ÎN ANTILELE OLANDEZE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa faca precizari în ceea ce priveste regimul schimburilor aplicabil produselor petroliere rafinate în Antilele Olandeze si importate în Uniune,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Prezentul protocol se aplica produselor petroliere mentionate la pozitiile 27.10, 27.11, 27.12 (parafina si ceruri de petrol), ex 27.13 (reziduuri parafinoase) si 27.14 (sisturi) din nomenclatura combinata, importate în vederea consumului în statele membre.

ARTICOLUL 2

Statele membre se angajeaza sa acorde produselor petroliere rafinate în Antilele Olandeze avantajele tarifare rezultate din asocierea acestora la Uniune, în conditiile prevazute de prezentul protocol. Aceste dispozitii sunt valabile indiferent de normele anterioare aplicate de statele membre.

Articolul 3

1. În cazul în care Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie initiativa, constata ca produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze si importate în Uniune în conformitate cu regimul prevazut la articolul 2 provoaca reale dificultati pe piata unuia sau mai multor state membre, adopta o decizie europeana prin care se stabileste ca taxele vamale aplicabile acestor importuri se introduc, majoreaza sau reintroduc de catre statele membre interesate, în masura si pentru perioada necesara, astfel încât sa poata face fata situatiei. Valoarea taxelor vamale astfel introduse, majorate sau reintroduse nu trebuie sa depaseasca valoarea taxelor vamale aplicabile tarilor terte pentru aceleasi produse.

2. Dispozitiile prevazute la alineatul (1) se pot aplica în cazul în care produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze importate în Uniune reprezinta doua milioane de tone anual.

3. Deciziile europene adoptate de Comisie în temeiul alineatelor (1) si (2), inclusiv cele care tind spre respingerea cererii unui stat membru, sunt notificate Consiliului. Acesta le poate pune în aplicare la cererea oricarui stat membru si poate, în orice moment, sa adopte o decizie europeana de modificare sau amânare a acestora.

ARTICOLUL 4

1. În cazul în care un stat membru considera ca produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze si importate în Uniune direct sau prin intermediul unui alt stat membru în regimul prevazut la articolul 2 provoaca reale dificultati pe piata sa si ca se impune o masura imediata de contracarare a acestei situatii, el poate decide din proprie initiativa aplicarea pentru aceste importuri a unor taxe vamale a caror valoare nu trebuie sa depaseasca valoarea taxelor vamale aplicabile tarilor terte pentru aceleasi produse.

2. În cazul în care produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze si importate în Uniune direct sau prin intermediul unui alt stat membru în regimul prevazut la articolul 2 depasesc, într-unul sau mai multe state membre, pe durata unui an calendaristic, tonajele mentionate în anexa la prezentul protocol, masurile eventual luate în conformitate cu alineatul (1) de statul sau statele membre pentru anul în curs se considera legitime. Comisia, dupa ce are confirmarea ca tonajele stabilite au fost atinse, ia act de masurile luate. În acest caz, celelalte state membre se abtin de la sesizarea Consiliului.

ARTICOLUL 5

În cazul în care Uniunea decide sa aplice restrictii cantitative la importurile de produse petroliere indiferent de provenienta acestora, respectivele restrictii se pot aplica si în cazul importurilor de produse petroliere provenite din Antilele Olandeze. În acest caz, Antilele Olandeze beneficiaza de un tratament preferential fata de tarile terte.

ARTICOLUL 6

1. Consiliul poate revizui articolele 2 - 5, hotarând în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, cu ocazia adoptarii unei definitii comune a originii produselor petroliere provenite din tarile terte si asociate, la luarea unor decizii în cadrul politicii comerciale comune pentru produsele în cauza sau la stabilirea unei politici energetice comune.

2. Cu toate acestea, cu ocazia unei astfel de revizuiri, sunt mentinute avantaje echivalente pentru Antilele Olandeze sub o forma adecvata si pentru o cantitate de cel putin doua milioane si jumatate de tone de produse petroliere.

3. Angajamentele Uniunii în legatura cu avantajele echivalente mentionate la alineatul (2) pot face obiectul unei repartizari în functie de state, daca este cazul, tinând seama de tonajele indicate în anexa la prezentul protocol.

ARTICOLUL 7

Pentru punerea în aplicare a prezentului protocol, Comisia este însarcinata sa urmareasca evolutia importurilor în statele membre de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze. Statele membre transmit Comisiei, în functie de modalitatile administrative pe care aceasta le recomanda, toate informatiile utile în acest scop, iar Comisia asigura difuzarea informatiilor în cauza.

ANEXA

Pentru punerea în aplicare a articolului 4 alineatul (2), Înaltele Parti Contractante au hotarât urmatoarea repartizare între statele membre a celor doua milioane de tone de produse antileze:

Germania 625.000 tone
Uniunea economica belgo-luxemburgheza 200.000 tone
Franta 75.000 tone
Italia 100.000 tone
Tarile de Jos 1.000.000 tone

26. PROTOCOL
PRIVIND DOBÂNDIREA DE BUNURI IMOBILE ÎN DANEMARCA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

DORIND sa solutioneze anumite probleme de interes deosebit pentru Danemarca,

AU CONVENIT asupra urmatoarei dispozitii, anexata la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL UNIC

Fara sa aduca atingere prevederilor Constitutiei, Danemarca îsi poate mentine legislatia în vigoare în materie de dobândire de resedinte secundare.

27. PROTOCOL
PRIVIND SISTEMUL DE RADIODIFUZIUNE PUBLICA ÎN STATELE MEMBRE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE ca serviciul public de radiodifuziune este direct legat, în statele membre, de nevoile democratice, sociale si culturale ale fiecarei societati, precum si de necesitatea protejarii pluralismului în domeniul mass-media,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii interpretative, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL UNIC

Dispozitiile Constitutiei nu aduc atingere competentei statelor membre în ceea ce priveste finantarea serviciului public de radiodifuziune în masura în care aceasta finantare se acorda organismelor de radiodifuziune în scopul îndeplinirii misiunii de serviciu public, asa cum a fost aceasta încredintata, definita si organizata de fiecare stat membru si în masura în care aceasta finantare nu modifica în nici un fel conditiile privind schimburile si concurenta pe teritoriul Uniunii într-o masura care ar fi contrara interesului comun, întrucât trebuie tinut seama de realizarea mandatului acestui serviciu public.

28. PROTOCOL
PRIVIND ARTICOLUL III-214 DIN CONSTITUTIE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AU CONVENIT asupra urmatoarei dispozitii, anexata la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL unic

În scopul punerii în aplicare a articolului III-214 din Constitutie, prestatiile în temeiul unui regim profesional de securitate sociala nu se considera remuneratie în cazul si în masura în care acestea pot fi acordate pentru perioade de activitate anterioare datei de 17 mai 1990, cu exceptia lucratorilor sau a urmasilor lor care, înainte de aceasta data, au initiat o actiune în justitie sau au depus o reclamatie echivalenta în conformitate cu dreptul intern aplicabil.

29. PROTOCOL
PRIVIND COEZIUNEA ECONOMICA, SOCIALA SI TERITORIALA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND ca articolul I-3 din Constitutie mentioneaza, între alte obiective, promovarea coeziunii economice, sociale si teritoriale si solidaritatea între statele membre, ca aceasta coeziune figureaza printre domeniile de competenta partajata ale Uniunii, enumerate în articolul I-14 alineatul (2) litera (c) din Constitutie;

REAMINTIND ca dispozitiile de ansamblu din sectiunea 3 partea III titlul III capitolul III din Constitutie, consacrate coeziunii economice, sociale si teritoriale, constituie baza juridica ce permite consolidarea si dezvoltarea în continuare a actiunii Uniunii în acest domeniu si, în special, crearea unui fond;

REAMINTIND ca articolul III-223 din Constitutie prevede crearea unui Fond de coeziune;

CONSTATÂND ca Banca Europeana de Investitii împrumuta sume considerabile si din ce în ce mai mari în favoarea regiunilor celor mai sarace;

CONSTATÂND necesitatea unei mai mari flexibilitati în ceea ce priveste modalitatile de acordare a resurselor provenite din fonduri cu finalitate structurala;

LUÂND ACT DE intentia de a opera o modulare a nivelurilor de participare a Uniunii la programele si proiectele din anumite state membre;

LUÂND ACT DE propunerea de a se tine seama mai mult, în sistemul de resurse proprii, de prosperitatea relativa a statelor membre,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL UNIC

1. Statele membre reafirma ca promovarea coeziunii economice, sociale si teritoriale este vitala pentru dezvoltarea integrala si succesul durabil al Uniunii.

2. Statele membre îsi reafirma convingerea ca fondurile cu finalitate structurala trebuie sa joace în continuare un rol considerabil în realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce priveste coeziunea.

3. Statele membre îsi reafirma convingerea ca Banca Europeana de Investitii trebuie sa consacre în continuare majoritatea resurselor sale promovarii coeziunii economice, sociale si teritoriale si se declara dispuse sa reexamineze capitalul de care are nevoie Banca Europeana de Investitii, de îndata ce va fi necesar în acest scop.

4. Statele membre convin ca Fondul de coeziune atribuie contributii financiare ale Uniunii unor proiecte de mediu si retelelor transeuropene în statele membre al caror PNB pe cap de locuitor este sub 90% raportat la media Uniunii si care au pus în aplicare un program care vizeaza încadrarea în conditiile de convergenta economica mentionate la articolul III-184 din Constitutie.

5. Statele membre îsi declara intentia de a permite o flexibilitate sporita în acordarea creditelor provenite din fondurile cu finalitate structurala pentru a tine seama de nevoile specifice care nu sunt satisfacute în cadrul reglementarii actuale privind fondurile cu finalitate structurala.

6. Statele membre se declara dispuse sa adapteze nivelul de participare al Uniunii în cadrul programelor si proiectelor fondurilor cu finalitate structurala, pentru a evita cresterile excesive în domeniul cheltuielilor bugetare în statele membre cel mai putin prospere.

7. Statele membre recunosc necesitatea urmaririi îndeaproape a progreselor realizate pe calea coeziunii economice, sociale si teritoriale si se declara dispuse sa analizeze toate masurile necesare în aceasta privinta.

8. Statele membre îsi afirma intentia de a tine mai mult seama de capacitatea contributiva a diferitelor state membre în cadrul sistemului de resurse proprii si de a studia modalitatile care ar permite corectarea elementelor regresive din actualul sistem de resurse proprii în statele membre cel mai putin prospere.

30. PROTOCOL
PRIVIND REGIMUL SPECIAL APLICABIL GROENLANDEI

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOL UNIC

1. Regimul la importul în Uniune pentru produsele care se încadreaza în organizarea comuna a pietei în domeniul pescuitului si sunt originare din Groenlanda se efectueaza, cu respectarea mecanismelor organizarii comune a pietelor, prin scutirea de taxe vamale si de taxele cu efect echivalent si prin lipsa restrictiilor cantitative sau a altor masuri cu caracter echivalent, în cazul în care posibilitatile de acces în zonele de pescuit groenlandeze deschise Uniunii în conformitate cu acordul dintre Uniune si autoritatea competenta pentru Groenlanda sunt satisfacatoare pentru Uniune.

2. Masurile privind regimul importurilor de produse mentionate la alineatul (1) se adopta în conformitate cu procedurile prevazute la articolul III-231 din Constitutie.

31. PROTOCOL
PRIVIND ARTICOLUL 40.3.3 DIN CONSTITUTIA IRLANDEI

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

ARTICOL UNIC

Nici o dispozitie din Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa sau din tratatele si actele care o modifica sau o completeaza nu aduc atingere punerii în aplicare, în Irlanda, a articolului 40.3.3 din Constitutia Irlandei.

32. PROTOCOL
PRIVIND ARTICOLUL I-9 ALINEATUL (2) DIN CONSTITUTIE
PRIVIND ADERAREA UNIUNII LA CONVENTIA EUROPEANA DE APARARE A DREPTURILOR OMULUI SI A LIBERTATILOR FUNDAMENTALE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

Acordul privind aderarea Uniunii la Conventia europeana de aparare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (denumita în continuare „Conventia europeana”), prevazuta la articolul I-9 alineatul (2) din Constitutie trebuie sa reflecte necesitatea de a conserva caracteristicile specifice ale Uniunii si ale legislatiei Uniunii, în special în ceea ce priveste:

(a) modalitatile speciale ale participarii eventuale a Uniunii la instantele de control ale Conventiei europene;

(b) mecanismele necesare pentru a garanta ca recursurile formulate de statele nemembre si recursurile individuale sunt îndreptate împotriva statelor membre si/sau Uniunii, dupa caz.

ARTICOLUL 2

Acordul mentionat la articolul 1 trebuie sa garanteze ca aderarea Uniunii nu aduce atingere nici competentelor Uniunii, nici atributiilor institutiilor acesteia. El trebuie sa garanteze ca nici una dintre dispozitiile sale nu aduce atingere situatiei speciale a statelor membre în ceea ce priveste Conventia europeana si, în special, protocoalele acesteia, masurile luate de statele membre prin derogare de la Conventia europeana, în conformitate cu articolul 15, precum si rezervele formulate de statele membre în legatura cu Conventia europeana, în conformitate cu articolul 57 din conventie.

ARTICOLUL 3

Nici o dispozitie a acordului mentionat la articolul 1 nu trebuie sa aduca atingere articolului III-375 alineatul (2) din Constitutie.

33. PROTOCOL
PRIVIND ACTELE SI TRATATELE DE COMPLETARE SAU DE MODIFICARE A TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITATII EUROPENE SI A TRATATULUI PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE ca articolul IV-437 alineatul (1) din Constitutie abroga Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si Tratatul privind Uniunea europeana, precum si actele de completare sau de modificare ale acestora;

AVÂND ÎN VEDERE ca trebuie stabilita lista actelor si tratatelor mentionate la articolul IV-437 alineatul (1);

AVÂND ÎN VEDERE ca trebuie reformulate dispozitiile articolului 9 alineatul (7) din Tratatul de la Amsterdam;

REAMINTIND ca Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea reprezentantilor în Parlamentul European prin sufragiu universal direct trebuie sa ramâna în vigoare,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

ARTICOLUL 1

1. Actele si tratatele urmatoare, de completare sau de modificare a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, se abroga:

(a) Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor europene, anexat la Tratatul de instituire a unui Consiliu unic si a unei Comisii unice (JO 152, 13.7.1967, p. 13);

(b) Tratatul din 22 aprilie 1970 de modificare a unor dispozitii bugetare din Tratatele de instituire a Comunitatilor europene si din Tratatul de instituire a unui Consiliu unic si a unei Comisii unice a Comunitatilor europene (JO L 2, 2.1.1971, p. 1);

(c) Tratatul din 22 iulie 1975 de modificare a unor dispozitii financiare din Tratatele de instituire a Comunitatilor europene si din Tratatul de instituire a unui Consiliu unic si a unei Comisii unice a Comunitatilor europene (JO L 359, 31.12.1977, p. 4);

(d) Tratatul din 10 iulie 1975 de modificare a unor dispozitii din Protocolul privind Statutul Bancii Europene de Investitii (JO L 91, 6.4.1978, p. 1);

(e) Tratatul din 13 martie 1984 de modificare a Tratatelor de instituire a Comunitatilor europene în ceea ce priveste Groenlanda (JO L 29, 1.2.1985, p. 1);

(f) Actul unic european din 17 februarie 1986 si 28 februarie 1986 (JO L 169, 29.6.1987, p. 1);

(g) Actul din 25 martie 1993 de modificare a Protocolului privind Statutul Bancii Europene de Investitii prin care Consiliul Guvernatorilor este abilitat sa înfiinteze Fondul european de investitii (JO L 173, 7.7.1994, p. 14);

(h) Decizia Consiliului nr. 2003/223/CE, reunit la nivel de sefi de stat sau de guvern, din 21 martie 2003, privind o modificare a articolului 10.2 din statutul Sistemului european al bancilor centrale si al Bancii Centrale Europene (JO L 83, 1.4.2003, p. 66);

2. Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 de modificare a Tratatului privind Uniunea europeana, a Tratatelor de instituire a Comunitatilor europene si a anumitor acte conexe se abroga (JO C 340, 10.11.1997, p. 1).

3. Tratatul de la Nisa din 26 februarie 2001 de modificare a Tratatului privind Uniunea europeana, Tratatele de instituire a Comunitatilor europene si anumite acte conexe se abroga (JO C 80, 10.3.2001, p. 1.)

ARTICOLUL 2

1. Fara sa aduca atingere punerii în aplicare a articolului III-432 din Constitutie si a articolului 189 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice, reprezentantii guvernelor statelor membre adopta de comun acord dispozitiile necesare pentru rezolvarea anumitor probleme speciale în Marele Ducat al Luxemburgului, rezultate în urma crearii unui Consiliu unic si a unei Comisii unice a Comunitatilor europene.

2. Actul privind alegerea reprezentantilor în Parlamentul European prin vot universal direct, anexat la Decizia Consiliului 76/787/CECA, CEE, Euratom (JO L 278, 8.10.1976, p. 1) se mentine în versiunea aflata în vigoare în momentul intrarii în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa. În vederea adaptarii la Constitutie, Actul se modifica dupa cum urmeaza:

(a) la articolul 1, alineatul (3) se elimina;

(b) la articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf, cuvântul „dispozitii” se elimina;

(c) la articolul 6 alineatul (2), cuvintele „din 8 aprilie 1965” se elimina; cuvintele „Comunitatilor europene” se înlocuiesc cu „Uniunii Europene”;

(d) la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuta, cuvintele „Comisia Comunitatilor Europene” se înlocuiesc cu „Comisia Europeana”;

(e) la articolul 7 alineatul (1) a treia liniuta, cuvintele „Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene sau a Tribunalului de prima instanta” se înlocuiesc cu „Curtea de Justitie a Uniunii Europene”;

(f) la articolul 7 alineatul (1) a cincea liniuta, cuvintele „Curtea de Conturi a Comunitatilor Europene” se înlocuiesc cu „Curtea de Conturi”;

(g) la articolul 7 alineatul (1) a sasea liniuta, cuvintele „Ombudsmanul Comunitatilor Europene” se înlocuiesc cu „Ombudsmanul European”;

(h) la articolul 7 alineatul (1) a saptea liniuta, expresia „Comunitatii Economice Europene si Comunitatii Europene a Energiei Atomice” se înlocuieste cu „Uniunii Europene”;

(i) la articolul 7 alineatul (1) a noua liniuta, expresia „în temeiul sau în conformitate cu Tratatele de instituire a Comunitatii Economice Europene si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice” se înlocuieste cu „în temeiul Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa si al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice”; cuvântul „comunitare” se înlocuieste cu „din Uniune”;

(j) la articolul 7 alineatul (1) a unsprezecea liniuta, expresia „institutiilor Comunitatilor Europene sau organelor specializate asociate acestora sau Bancii Centrale Europene” se înlocuieste cu „institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii Europene”;

(k) liniutele de la articolul 7 alineatul (1) devin literele (a) - (k);

(l) la articolul 7 alineatul (2) al doilea paragraf, cuvântul „dispozitii” se elimina; liniutele de la acest paragraf devin literele (a) si (b);

(m) la articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf, cuvântul „Comunitatea” se înlocuieste cu „Uniunea”; cuvântul „stabileste” se înlocuieste cu cuvintele „adopta o decizie europeana de stabilire”; cuvintele „din paragraful precedent” se înlocuiesc cu „din primul paragraf”;

(n) la articolul 11 alineatul (3), cuvintele „fara sa aduca atingere prevederilor articolului 139 din Tratatul de instituire a Comunitatii europene” se înlocuiesc cu „fara sa aduca atingere prevederilor articolului III-336 din Constitutie”;

(o) la articolul 14, cuvintele „de a lua” se înlocuiesc cu „de a adopta”; cuvintele „la propunerea” se înlocuiesc cu „la initiativa”; cuvintele „adopta aceste masuri” se înlocuiesc cu „adopta regulamentele sau deciziile europene necesare”.

34. PROTOCOL
PRIVIND DISPOZITIILE TRANZITORII REFERITOARE LA INSTITUTIILE SI ORGANELE UNIUNII

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

AVÂND ÎN VEDERE ca, pentru a organiza tranzitia de la Uniunea europeana instituita de Tratatul privind Uniunea Europeana si de la Comunitatea Europeana la Uniunea Europeana instituita prin Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, care le succeda, este necesar sa se prevada dispozitii tranzitorii aplicabile înainte de intrarea în vigoare a tuturor prevederilor Constitutiei si actele necesare pentru punerea în aplicare a acestora,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice:

TITLUL I

DISPOZITII PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEAN

ARTICOLUL 1

(1) Cu suficient de mult timp înainte de alegerile parlamentare europene din 2009, Consiliul European adopta, în conformitate cu articolul I-20 alineatul (2) al doilea paragraf din Constitutie, o decizie europeana de stabilire a componentei Parlamentului.

(2) În timpul legislaturii 2004-2009, componenta si numarul reprezentantilor în Parlamentul European alesi în fiecare stat membru ramân cele care exista la data intrarii în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa, numarul de reprezentanti fiind urmatorul:

Belgia 24
Republica Ceha 24
Danemarca 14
Germania 99
Estonia 6
Grecia 24
Spania 54
Franta 78
Irlanda 13
Italia 78
Cipru 6
Letonia 9
Lituania 13
Luxemburg 6
Ungaria 24
Malta 5
Tarile de Jos 27
Austria 18
Polonia 54
Portugalia 24
Slovenia 7
Slovacia 14
Finlanda 14
Suedia 19
Regatul Unit 78

TITLUL II

DISPOZITII PRIVIND CONSILIUL EUROPEAN SI CONSILIUL

ARTICOLUL 2

(1) Dispozitiile articolului I-25 alineatele (1), (2) si (3) din Constitutie, privind definirea majoritatii calificate în Consiliul European si Consiliu intra în vigoare la data de 1 noiembrie 2009, dupa încheierea alegerilor parlamentarilor europeni din 2009, în conformitate cu articolul I-20 alineatul (2) din Constitutie.

(2) Pâna la data de 31 octombrie 2009, dispozitiile urmatoare ramân în vigoare, fara sa aduca atingere articolului I-25 alineatul (4) din Constitutie.

Pentru deliberarile Consiliului European si ale Consiliului, care necesita majoritate calificata, voturile membrilor sunt afectate de ponderarea urmatoare:

Belgia 12
Republica Ceha 12
Danemarca 7
Germania 29
Estonia 4
Grecia 12
Spania 27
Franta 29
Irlanda 7
Italia 29
Cipru 4
Letonia 4
Lituania 7
Luxemburg 4
Ungaria 12
Malta 3
Tarile de Jos 13
Austria 10
Polonia 27
Portugalia 12
Slovenia 4
Slovacia 7
Finlanda 7
Suedia 10
Regatul Unit 29

Deliberarile se încheie în cazul în care întrunesc cel putin 232 de voturi favorabile exprimate de majoritatea membrilor, în cazul în care, în temeiul Constitutiei, trebuie organizate la propunerea Comisiei. În celelalte cazuri, deliberarile se încheie în cazul în care întrunesc cel putin 232 de voturi favorabile exprimate de cel putin doua treimi dintre membri.

Un membru al Consiliului European sau al Consiliului poate solicita, la adoptarea, cu majoritate calificata, a unui act de Consiliul European sau de Consiliu, sa se verifice daca statele membre care constituie majoritatea calificata reprezinta cel putin 62% din populatia totala a Uniunii. În cazul în care nu este îndeplinita aceasta conditie, actul în cauza nu se adopta.

(3) Pentru aderarile urmatoare, pragul mentionat la alineatul (2) se calculeaza astfel încât pragul majoritatii calificate exprimat în numar de voturi sa nu-l depaseasca pe cel care rezulta din tabelul care figureaza în declaratia privind extinderea Uniunii Europene, înscrisa în actul final al Conferintei care a adoptat Tratatul de la Nisa.

(4) Dispozitiile urmatoare privind definirea majoritatii calificate intra în vigoare la 1 noiembrie 2009:

– articolul I-44 alineatul (3) al treilea, al patrulea si al cincilea paragraf din Constitutie;

– articolul I-59 alineatul (5) al doilea si al treilea paragraf din Constitutie;

– articolul I-60 alineatul (4) al doilea paragraf din Constitutie;

– articolul III-179 alineatul (4) al treilea si al patrulea paragraf din Constitutie;

– articolul III-184 alineatul (6) al treilea si al patrulea paragraf din Constitutie;

– articolul III-184 alineatul (7) al treilea si al patrulea paragraf din Constitutie;

– articolul III-194 alineatul (2) al doilea si al treilea paragraf din Constitutie;

– articolul III-196 alineatul (3) al doilea si al treilea paragraf din Constitutie;

– articolul III-197 alineatul (4) al doilea si al treilea paragraf din Constitutie;

– articolul III-198 alineatul (2) al treilea paragraf din Constitutie;

– articolul III-312 alineatul (3) al treilea si al patrulea paragraf din Constitutie;

– articolul III-312 alineatul (4) al treilea si al patrulea paragraf din Constitutie;

– articolul 1 al doilea, al treilea si al patrulea paragraf si articolul 3 alineatul (1) al doilea, al treilea si al patrulea paragraf din Protocolul privind pozitia Regatului Unit si a Irlandei în ceea ce priveste politicile referitoare la controlul la frontiera, azil si imigratie, precum si cele referitoare la cooperarea juridica în domeniul civil si cooperarea politieneasca;

– articolul 1 al doilea, al treilea si al patrulea paragraf si articolul 5 al treilea, al patrulea si al cincilea paragraf din Protocolul privind pozitia Danemarcei.

Pâna la data de 31 octombrie 2009, în cazul în care nu toti membrii Consiliului participa la vot, respectiv în cazurile mentionate la articolele enumerate în primul paragraf, majoritatea calificata se defineste ca fiind aceeasi proportie de voturi ponderate si aceeasi proportie a numarului de membri ai Consiliului, precum si, daca este necesar, acelasi procentaj al populatiei statelor membre mentionate ca si cele stabilite în alineatul (2).

ARTICOLUL 3

Pâna la intrarea în vigoare a deciziei europene mentionata în articolul I-24 alineatul (4) din Constitutie, Consiliul se poate reuni în componentele prevazute la articolul I-24 alineatele (2) si (3), precum si în celelalte componente a caror lista se stabileste printr-o decizie europeana a Consiliului Afacerilor Generale hotarând cu majoritate simpla.

TITLUL III

DISPOZITIILE PRIVIND COMISIA, INCLUSIV MINISTRUL DE AFACERI EXTERNE AL UNIUNII

ARTICOLUL 4

Membrii Comisiei care sunt în functie la data intrarii în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa ramân în functie pâna la sfârsitul mandatului lor. Cu toate acestea, în ziua numirii ministrului de externe al Uniunii, mandatul membrului care are aceeasi cetatenie cu ministrul de externe al Uniunii se încheie.

TITLUL IV

DISPOZITII PRIVIND SECRETARUL GENERAL AL CONSILIULUI, ÎNALTUL REPREZENTANT PENTRU POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA SI SECRETARUL GENERAL ADJUNCT AL CONSILIULUI

ARTICOLUL 5

Mandatele secretarului general al Consiliului, al Înaltului Reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna si al Secretarului general adjunct al Consiliului se încheie la data intrarii în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa. Consiliul numeste un Secretar general în conformitate cu articolul III-344 alineatul (2) din Constitutie.

TITLUL V

DISPOZITII PRIVIND ORGANELE CONSULTATIVE

ARTICOLUL 6

Pâna la intrarea în vigoare a deciziei europene mentionate la articolul III-386 din Constitutie, repartizarea membrilor în Comitetul Regiunilor este urmatoarea:

Belgia 12
Republica Ceha 12
Danemarca 9
Germania 24
Estonia 7
Grecia 12
Spania 21
Franta 24
Irlanda 9
Italia 24
Cipru 6
Letonia 7
Lituania 9
Luxemburg 6
Ungaria 12
Malta 5
Tarile de Jos 12
Austria 12

Polonia 21
Portugalia 12
Slovenia 7
Slovacia 9
Finlanda 9
Suedia 12
Regatul Unit 24

ARTICOLUL 7

Pâna la intrarea în vigoare a deciziei europene mentionate la articolul III-389 din Constitutie, repartizarea membrilor în Comitetul Economic si Social este urmatoarea:

Belgia 12
Republica Ceha 12
Danemarca 9
Germania 24
Estonia 7
Grecia 12
Spania 21
Franta 24
Irlanda 9
Italia 24
Cipru 6
Letonia 7
Lituania 9

Luxemburg 6
Ungaria 12
Malta 5
Tarile de Jos 12
Austria 12
Polonia 21
Portugalia 12
Slovenia 7
Slovacia 9
Finlanda 9
Suedia 12
Regatul Unit 24

35. PROTOCOL
PRIVIND CONSECINTELE FINANCIARE ALE EXPIRARII TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITATII EUROPENE A CARBUNELUI SI OTELULUI SI FONDUL DE CERCETARE PENTRU CARBUNE SI OTEL

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND ca toate elementele din patrimoniul activ si pasiv al Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului existente la 23 iulie 2002 au fost transferate Comunitatii Europene începând cu 24 iulie 2002;

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul ca este de dorit ca aceste fonduri sa fie utilizate pentru cercetare în sectoarele conexe industriei carbunelui si otelului si, în consecinta, este necesar sa se stabileasca anumite norme în acest sens;

AU CONVENIT cu privire la urmatoarele dispozitii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa:

ARTICOLUL 1

(1) Sub rezerva oricarei majorari sau reduceri care poate interveni ca urmare a operatiunilor de lichidare, valoarea neta a elementelor din patrimoniul activ si pasiv al Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, prevazute de bilantul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului la 23 iulie 2002, este considerata ca patrimoniu al Uniunii destinat cercetarii în sectoarele conexe industriei carbunelui si otelului, denumit „Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului în lichidare”. Dupa finalizarea lichidarii, acest patrimoniu se numeste „Activul Fondului de cercetare pentru carbune si otel”.

(2) Veniturile generate de acest patrimoniu, denumite „Fondul de cercetare pentru carbune si otel” sunt alocate exclusiv activitatilor de cercetare desfasurate în sectoarele conexe industriei carbunelui si otelului din afara programului cadru de cercetare, în conformitate cu prezentul protocol si cu actele adoptate în temeiul acestuia.

ARTICOLUL 2

(1) O lege europeana a Consiliului stabileste toate dispozitiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului protocol, inclusiv principiile esentiale. Consiliul hotaraste dupa aprobarea Parlamentului European.

(2) La propunerea Comisiei, Consiliul adopta regulamentele si deciziile europene de stabilire a orientarilor financiare multianuale pentru gestionarea patrimoniului Fondului de cercetare pentru carbune si otel, precum si orientarile tehnice pentru programul de cercetare al fondului respectiv. Consiliul hotaraste dupa consultarea Parlamentului European.

ARTICOLUL 3

Constitutia se aplica, cu exceptia cazului în care prezentul protocol si actele adoptate în temeiul acestuia nu prevad altfel.

36. PROTOCOL
DE MODIFICARE A TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITATII EUROPENE A ENERGIEI ATOMICE

ÎNALTELE PARTI CONTRACTANTE,

REAMINTIND ca este important ca dispozitiile Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice sa produca în continuare efecte juridice depline,

DORIND sa adapteze tratatul în cauza la noile norme stabilite de Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, în special în domeniile institutional si financiar,

AU CONVENIT asupra urmatoarelor dispozitii, care se anexeaza la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si care modifica Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice dupa cum urmeaza:

ARTICOLUL 1

Prezentul protocol modifica Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (denumit în continuare „Tratatul CEEA”) în versiunea în vigoare în momentul intrarii în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa.

Sub rezerva dispozitiilor prevazute la articolul IV-437 din Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si fara sa aduca atingere altor dispozitii din prezentul protocol, efectele juridice ale modificarilor aduse Tratatului CEEA prin tratatele si actele abrogate în temeiul articolului IV-437 din Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, precum si efectele juridice ale actelor adoptate în temeiul Tratatului CEEA nu sunt afectate.

ARTICOLUL 2

Denumirea titlului III din Tratatul CEEA „Dispozitii institutionale” se înlocuieste cu „Dispozitii institutionale si financiare”.

ARTICOLUL 3

La începutul titlului III din Tratatul CEEA, se insereaza urmatorul capitol:

„CAPITOLUL I

APLICAREA ANUMITOR DISPOZITII DIN TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUTII PENTRU EUROPA

ARTICOLUL 106A

(1) Articolele I-19 – I-29, articolele I-31 – I-39, articolele I-49 si I-50, articolele I-53 – I-56, articolele I-58 – I-60, articolele III-330 – III-372, articolele III-374 si III-375, articolele III-378 – III-381, articolele III-384 si III-385, articolele III-389 – III-392, articolele III-395 – III-410, articolele III-412 – III-415 si articolele III-427, III-433, IV-439 si IV-443 din Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa se aplica prezentului tratat.

(2) În cadrul prezentului tratat, trimiterile la Uniune si Constitutie cuprinse în dispozitiile prevazute la alineatul (1), precum si cele din protocoalele anexate atât la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, cât si la prezentul tratat, se înteleg ca trimiteri la Comunitatea Europeana a Energiei Atomice, respectiv la prezentul tratat.

(3) Dispozitiile din Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa nu instituie derogari de la prezentul tratat.”

ARTICOLUL 4

În titlul III din Tratatul CEEA, capitolele I, II si III se renumeroteaza II, III si IV.

ARTICOLUL 5

(1) Articolul 3, articolele 107 – 132, articolele 136 – 143, articolele 146 – 156, articolele 158 – 163, articolele 165 – 170, articolele 173 si 173A, articolul 175, articolele 177 – 179a si articolele 180b, 181, 183, 183A, 190 si 204 din Tratatul CEEA se abroga.

(2) Protocoalele anexate anterior la Tratatul CEEA se abroga.

ARTICOLUL 6

Denumirea titlului IV din Tratatul CEEA „Dispozitii financiare” se înlocuieste cu „Dispozitii financiare speciale”.

ARTICOLUL 7

(1) La articolul 38 al treilea paragraf si la articolul 82 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, trimiterile la articolele 141 si 142 se înlocuiesc cu trimiterile la articolul III-360 si, respectiv, articolul III-361 din Constitutie.

(2) La articolul 171 alineatul (2) si la articolul 176 alineatul (3) din Tratatul CEEA, trimiterea la articolul 183 se înlocuieste cu trimiterea la articolul III-412 din Constitutie.

(3) La articolul 172 alineatul (4) din Tratatul CEEA, trimiterea la articolul 177 alineatul (5) se înlocuieste cu trimiterea la articolul III-404 din Constitutie.

(4) La articolele 38, 82, 96 si 98 din Tratatul CEEA, cuvântul „directiva” se înlocuieste cu cuvintele „regulament european”.

(5) În Tratatul CEEA, cuvântul „decizie” se înlocuieste cu cuvintele „decizie europeana”, cu exceptia articolelor 18, 20 si 23, a articolului 53 primul paragraf, precum si în toate cazurile în care decizia se adopta de Curtea de Justitiei a Uniunii Europene.

(6) În Tratatul CEEA, cuvintele „Curtea de Justitie” se înlocuiesc cu cuvintele „Curtea de Justitie a Uniunii Europene”.

ARTICOLUL 8

Articolul 191 din Tratatul CEEA se înlocuieste cu urmatorul text:

„ARTICOLUL 191

Comunitatea beneficiaza, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile si imunitatile necesare pentru îndeplinirea misiunii sale în conditiile prevazute de Protocolul privind privilegiile si imunitatile Uniunii Europene.”

ARTICOLUL 9

Articolul 198 din Tratatul CEEA se înlocuieste cu urmatorul text:

„ARTICOLUL 198

Cu exceptia cazului în care se prevede altfel, dispozitiile din prezentul tratat sunt aplicabile teritoriilor europene ale statelor membre si teritoriilor neeuropene supuse jurisdictiei lor.

Ele se aplica, de asemenea, teritoriilor europene ale caror relatii externe sunt gestionate de un stat membru.

Dispozitiile din prezentul tratat se aplica insulelor Åland cu derogarile care erau prevazute initial de tratatul mentionat la articolul IV-437 alineatul (2) litera (d) din Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si care au fost încorporate în Protocolul privind Tratatele si Actele de aderare a Regatului Danemarcei, Irlandei si a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei si a Republicii Portugheze si a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei.

Prin derogare de la primul, al doilea si al treilea paragraf:

(a) prezentul tratat nu se aplica Insulelor Feroe si Groenlandei;

(b) prezentul tratat nu se aplica zonelor de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord în Cipru;

(c) prezentul tratat nu se aplica tarilor si teritoriilor de peste mari care au relatii speciale cu Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si care nu sunt mentionate pe lista prevazuta la anexa II la Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa;

(d) prezentul tratat se aplica Insulelor Channel si Insulei Man numai în masura necesara pentru a asigura aplicarea regimului stabilit initial pentru aceste insule în tratatul mentionat la articolul III-437 alineatul (2) litera (a) din Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa si care este încorporat în Protocolul privind Tratatele si Actele de aderare a Regatului Danemarcei, Irlandei si a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei si a Republicii Portugheze si a Republicii Austria, a Republicii Finlanda si a Regatului Suediei.”

ARTICOLUL 10

Articolul 206 din Tratatul CEEA se înlocuieste cu urmatorul text:

„ARTICOLUL 206

Comunitatea poate încheia, cu unul sau mai multe state sau organizatii internationale, acorduri de instituire a unei asocieri caracterizate de drepturi si obligatii reciproce, de actiuni comune si proceduri specifice.

Acordurile în cauza sunt încheiate de Consiliu, hotarând în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

În cazul în care acordurile în cauza impun modificarea prezentului tratat, modificarile trebuie sa fie întâi adoptate în conformitate cu procedura prevazute la articolul III-443 din Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa.”

ARTICOLUL 11

La articolul 225 din Tratatul CEEA, al doilea paragraf se înlocuieste cu urmatorul text:

„Sunt autentice, de asemenea, versiunile tratatului în limbile ceha, daneza, engleza, estoniana, finlandeza, greaca, irlandeza, letona, lituaniana, maghiara, malteza, polona, portugheza, slovaca, slovena, spaniola si suedeza.”

ARTICOLUL 12

Veniturile si cheltuielile Comunitatii Europene a Energiei Atomice, cu exceptia celor ale Agentiei de aprovizionare si întreprinderilor comune, sunt prevazute de bugetul Uniunii.

B ANEXE
LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUTII PENTRU EUROPA

ANEXA I

LISTA PREVAZUTA LA ARTICOLUL III-226 DIN CONSTITUTIE

– 1 –
Numerele din Nomenclatura Combinata – 2 –
Denumirea produselor
CAPITOLUL 1 Animale vii
CAPITOLUL 2 Carne si organe comestibile
CAPITOLUL 3 Pesti, crustacee si moluste
CAPITOLUL 4 Lapte si produse lactate; oua de pasari; miere naturala
CAPITOLUL 5
05.04 Intestine, vezici si stomacuri de animale, întregi sau bucati, altele decât cele de peste
05.15 Produse de origine animala, nedenumite si necuprinse în alta parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii pentru consumul uman

– 1 –
Numerele din Nomenclatura Combinata – 2 –
Denumirea produselor
CAPITOLUL 6 Plante vii si produse de floricultura
CAPITOLUL 7 Legume, plante, radacini si tuberculi alimentari
CAPITOLUL 8 Fructe comestibile; coji de citrice si de pepeni
CAPITOLUL 9 Cafea, ceai si condimente, cu exceptia maté (nr. 0903)
CAPITOLUL 10 Cereale
CAPITOLUL 11 Produse ale industriei moraritului; malt; amidon si fecule; gluten; inulina
CAPITOLUL 12 Seminte si fructe oleaginoase; seminte si fructe diverse; plante industriale si medicinale; paie si furaje
CAPITOLUL 13
ex 13.03 Pectina

– 1 –
Numerele din Nomenclatura Combinata – 2 –
Denumirea produselor
CAPITOLUL 15
15.01 Untura si alte grasimi de porc presate sau topite; grasime de pasare presata sau topita
15.02 Seu (din speciile bovina, ovina sau caprina) brut sau topit, inclusiv seul numit „seu din prima topire”
15.03 Stearina din untura; oleo-stearina, ulei de untura si oleo-margarina neemulsionata, neamestecate si nici altfel preparate
15.04 Grasimi si uleiuri de peste si de mamifere marine, chiar rafinate
15.07 Uleiuri vegetale fixe, fluide sau solide, brute, epurate sau rafinate
15.12 Grasimi si uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar rafinate, dar nu preparate
15.13 Margarina, înlocuitori de grasimi si alte grasimi alimentare preparate
15.17 Reziduuri provenite de la tratarea grasimilor sau a cerii animale sau vegetale

– 1 –
Numerele din Nomenclatura Combinata – 2 –
Denumirea produselor
CAPITOLUL 16 Preparate din carne, din peste, din crustacee si din moluste
CAPITOLUL 17
17.01 Zahar din sfecla si din trestie, în stare solida
17.02 Alte zaharuri; siropuri; înlocuitori de miere, chiar amestecati cu miere naturala; zaharuri si melase caramelizate
17.03 Melase, chiar decolorate
17.05(*) Zaharuri, siropuri si melase aromatizate sau cu adaos de coloranti (inclusiv zahar vanilat sau vanilinat), cu exceptia sucurilor de fructe cu adaos de zahar în orice proportie
CAPITOLUL 18
18.01 Cacao boabe si brizuri de boabe, crude sau prajite
18.02 Coji, pielite, pelicule si resturi de cacao

– 1 –
Numerele din Nomenclatura Combinata – 2 –
Denumirea produselor
CAPITOLUL 20 Preparate din legume, din plante comestibile, din fructe sau din alte plante sau parti de plante
CAPITOLUL 22
22.04 Must de struguri partial fermentat, chiar daca fierberea a fost întrerupta altfel decât cu alcool
22.05 Vinuri din struguri proaspeti; musturi de struguri proaspeti a caror fierbere a fost întrerupta cu alcool (inclusiv must alcoolizat)
22.07 Cidru, rachiu de pere, hidromel si alte bauturi fermentate
ex 22.08 (*) Alcool etilic, denaturat sau nu, cu orice concentratie, obtinut din produsele agricole din prezenta anexa, cu exceptia rachiurilor, a lichiorurilor si a altor bauturi spirtoase, preparate alcoolice compuse (numite „extracte concentrate”) pentru fabricare bauturilor
ex 22.09 (*)
ex 22.10 (*) Otet comestibil si înlocuitori de otet comestibil

– 1 –
Numerele din Nomenclatura Combinata – 2 –
Denumirea produselor
CAPITOLUL 23 Reziduuri si deseuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale
CAPITOLUL 24
24.01 Tutunuri brute sau neprelucrate; deseuri de tutun
CAPITOLUL 45
45.01 Pluta naturala bruta si deseuri de pluta; pluta concasata, granulata sau pulverizata
CAPITOLUL 54
54.01 In, în stare bruta, topit, melitat, pieptanat sau prelucrat în alt mod, dar netors; câlti si deseuri de in (inclusiv deseuri de fire si material fibros garnetat)
CAPITOLUL 57
57.01 Cânepa (Cannabis sativa), în stare bruta, topita, melitata, pieptanata sau tratata în alt mod, dar netoarsa; câlti si deseuri de cânepa (inclusiv deseuri de fire si material fibros garnetat)
(*) Pozitie adaugata prin articolul 1 din Regulamentul Consiliului Comunitatii Economice Europene nr. 7 bis din 18 decembrie 1959 (JO 7 din 30.1.1961, p. 71/61.)

ANEXA II

TARI SI TERITORII DE PESTE MARI
CARORA LI SE APLICA PARTEA III TITLUL IV DIN CONSTITUTIE

– Groenlanda,
– Noua Caledonie si teritoriile dependente
– Polinezia Franceza
– Teritoriile Australe si Antarctice Franceze
– Insulele Wallis si Futuna
– Mayotte
– Saint Pierre si Miquelon
– Aruba
– Antilele Olandeze
– Bonaire
– Curaçao
– Saba
– Sint Eustatius
– Sint Maarten
– Anguilla
– Insulele Cayman
– Insulele Falkland
– Georgia de Sud si Insulele Sandwich de Sud
– Monteserrat
– Pitcairn
– Sfânta Elena si teritoriile dependente
– Teritoriul Antarcticii Britanice
– Teritoriile Britanice din Oceanul Indian

–
– Insulele Turks si Caicos
– Insulele Virgine Britanice
– Insulele Bermude

Tratat privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana - Editura C.H. Beck

Tratatele Uniunii Europene. Versiune consolidata - Editura Hamangiu