TITLUL V

ACORDURILE INTERNATIONALE

Articolul 216

(1) Uniunea poate încheia acorduri cu una sau mai multe tari terte sau organizatii internationale, în cazul în care se prevede astfel în tratate sau în cazul în care încheierea unui acord fie este necesara pentru realizarea, în cadrul politicilor Uniunii, a unuia dintre obiectivele stabilite prin tratate, fie este prevazuta printr-un act juridic obligatoriu al Uniunii, fie poate influenta normele comune ori poate modifica domeniul de aplicare a acestora.

(2) Acordurile încheiate de Uniune sunt obligatorii pentru institutiile Uniunii si pentru statele membre.

Articolul 217

(ex-articolul 310 TCE)

Uniunea poate încheia acorduri cu una sau mai multe ?ari ter?e sau organizatii internationale, pentru a crea o asociere caracterizata de drepturi si obligatii reciproce, de actiuni comune si proceduri speciale.

Articolul 218

(ex-articolul 300 TCE)

(1) Fara a aduce atingere dispozitiilor speciale ale articolului 207, acordurile dintre Uniune si tari terte sau organizatii internationale sunt negociate si încheiate în conformitate cu procedura de mai jos.

(2) Consiliul autorizeaza începerea negocierilor, adopta directivele de negociere, autorizeaza semnarea si încheie acordurile.

(3) Comisia sau Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, în cazul în care acordul în cauza priveste exclusiv sau în principal politica externa si de securitate comuna, prezinta recomandari Consiliului care adopta o decizie de autorizare a începerii negocierilor si desemneaza, în functie de domeniul acordului în cauza, negociatorul sau seful echipei de negociatori a Uniunii.

(4) Consiliul poate adresa directive negociatorului si poate desemna un comitet special, negocierile trebuind sa fie conduse în consultare cu acest comitet.

(5) Consiliul, la propunerea negociatorului, adopta o decizie care autorizeaza semnarea acordului si, dupa caz, de aplicare a sa cu titlu provizoriu înainte de intrarea în vigoare.

(6) Consiliul, la propunerea negociatorului, adopta o decizie privind încheierea acordului.

Cu exceptia cazului în care acordul se refera exclusiv la politica externa si de securitate comuna, Consiliul adopta decizia privind încheierea acordului:

(a) dupa aprobarea Parlamentului European în urmatoarele cazuri:

i) acorduri de asociere;

ii) acord privind aderarea Uniunii la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale;

iii) acorduri de instituire a unui cadru institutional specific prin organizarea procedurilor de cooperare;

iv) acorduri care au implicatii bugetare importante pentru Uniune;

v) acorduri în domeniile în care se aplica procedura legislativa ordinara sau procedura legislativa speciala în cazul în care este necesara aprobarea Parlamentului European.

În caz de urgenta, Parlamentul European si Consiliul pot conveni un termen pentru aprobare;

(b) dupa consultarea Parlamentului European, în celelalte cazuri. Parlamentul European emite avizul într-un termen pe care Consiliul îl poate stabili în functie de urgenta problemei. În absenta unui aviz emis în acest termen, Consiliul poate decide.

(7) Prin derogare de la dispozitiile alineatelor (5), (6) si (9), la încheierea unui acord, Consiliul poate împuternici negociatorul sa aprobe, în numele Uniunii, modificarea acordului, în cazul în care acesta prevede ca aceste modificari trebuie adoptate conform unei proceduri simplificate sau de catre un organism creat prin respectivul acord. Consiliul poate însoti aceasta împuternicire de conditii speciale.

 

(8) Pe parcursul întregii proceduri, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata.

Cu toate acestea, Consiliul hotaraste în unanimitate în cazul în care acordul se refera la un domeniu pentru care este necesara unanimitatea în vederea adoptarii unui act al Uniunii, precum si în cazul acordurilor de asociere si al acordurilor prevazute la articolul 212 cu statele candidate la aderare. Consiliul hotaraste de asemenea în unanimitate în ceea ce priveste acordul privind aderarea Uniunii la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; decizia privind încheierea acestui acord intra în vigoare dupa aprobarea sa de catre statele membre, în conformitate cu normele lor constitutionale.

(9) Consiliul, la propunerea Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, adopta o decizie privind suspendarea aplicarii unui acord si de stabilire a pozitiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie sa adopte acte cu efecte juridice, cu exceptia actelor care modifica sau completeaza cadrul institutional al acordului.

(10) Parlamentul European este informat de îndata si pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii.

(11) Un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia poate ob?ine avizul Curtii de Justitie cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispozitiile tratatelor. În cazul unui aviz negativ al Curtii, acordul respectiv poate intra în vigoare numai dupa modificarea acestuia sau revizuirea tratatelor.

Articolul 219

(ex-articolul 111 alineatele (1)-(3) si (5) TCE)

(1) Prin derogare de la articolul 218, Consiliul, fie la recomandarea Bancii Centrale Europene, fie la recomandarea Comisiei si dupa consultarea Bancii Centrale Europene în vederea realizarii unui consens compatibil cu obiectivul stabilitatii preturilor, poate încheia acorduri formale privind un sistem al cursului de schimb al monedei euro în raport cu monedele statelor terte. Consiliul hotaraste în unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European si în conformitate cu procedura prevazuta la alineatul (3).

Consiliul, fie la recomandarea Bancii Centrale Europene, fie la recomandarea Comisiei ?i dupa consultarea Bancii Centrale Europene în vederea ajungerii la un consens compatibil cu obiectivul stabilitatii preturilor, poate adopta, modifica sau renunta la cursurile centrale ale euro în sistemul cursurilor de schimb. Presedintele Consiliului informeaza Parlamentul European cu privire la adoptarea, modificarea sau renuntarea la cursurile centrale ale euro.

(2) În absenta unui sistem al cursului de schimb în raport cu una sau mai multe monede ale statelor ter?e în întelesul alineatului (1), Consiliul, la recomandarea Comisiei si dupa consultarea Bancii Centrale Europene, sau la recomandarea Bancii Centrale Europene, poate formula orientarile generale ale politicii de schimb în raport cu aceste monede. Aceste orientari generale nu aduc atingere obiectivului principal al SEBC, si anume mentinerea stabilitatii preturilor.

(3) Prin derogare de la articolul 218, în cazul în care acordurile asupra unor chestiuni referitoare la regimul monetar sau de schimb trebuie sa faca obiectul negocierilor între Uniune si unul sau mai multe state ter?e sau organizatii internationale, Consiliul, la recomandarea Comisiei si dupa consultarea Bancii Centrale Europene, decide asupra modalitatilor de negociere si încheiere a acestor acorduri. Aceste modalitati trebuie sa asigure exprimarea de catre Uniune a unei pozitii unice. Comisia este asociata pe deplin în negocieri.

(4) Fara a aduce atingere competentelor si acordurilor Uniunii în domeniul uniunii economice si monetare, statele membre pot negocia în cadrul organismelor internationale si pot încheia acorduri internationale.