|
PARTEA A SASEA DISPOZITII INSTITUTIONALE SI FINANCIARE TITLUL I DISPOZITII INSTITUTIONALE CAPITOLUL 1 INSTITUTIILE SECTIUNEA 1 PARLAMENTUL EUROPEAN Articolul 223 (ex-articolul 190 alineatele (4) si (5) TCE) (1) Parlamentul European elaboreaza un proiect pentru a stabili dispozi?iile necesare care sa permita alegerea membrilor sai prin vot universal direct în conformitate cu o procedura uniforma în toate statele membre sau în conformitate cu principii comune tuturor statelor membre. Consiliul, hotarând în unanimitate, în conformitate cu o procedura legislativa speciala si dupa aprobarea Parlamentului European, care se pronunta cu majoritatea membrilor care îl compun, stabileste dispozitiile necesare. Respectivele dispozitii intra în vigoare dupa ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constitutionale. (2) Dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului, Parlamentul European, hotarând prin regulamente din proprie initiativa, în conformitate cu o procedura legislativa speciala, stabileste statutul si conditiile generale privind exercitarea functiilor membrilor sai. Consiliul hotaraste în unanimitate cu privire la orice regula si orice conditie referitoare la regimul fiscal al membrilor sau fostilor membri. Articolul 224 (ex-articolul 191 al doilea paragraf TCE) Parlamentul European ?i Consiliul, hotarând prin regulamente, în conformitate cu procedura legislativa ordinara, stabilesc statutul partidelor politice la nivel european, men?ionate la articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeana, în special regulile legate de finantarea acestora. Articolul 225 (ex-articolul 192 al doilea paragraf TCE) Parlamentul European, hotarând cu majoritatea membrilor care îl compun, poate cere Comisiei sa prezinte orice propunere corespunzatoare privind chestiunile despre care considera ca necesita elaborarea unui act al Uniunii pentru punerea în aplicare a tratatelor. În cazul în care nu prezinta propuneri, Comisia comunica Parlamentului European motivele sale. Articolul 226 (ex-articolul 193 TCE) În îndeplinirea misiunilor sale, Parlamentul European poate constitui, la cererea unei patrimi a membrilor care îl compun, o comisie temporara de ancheta pentru a examina, fara a aduce atingere atributiilor conferite prin prezentul tratat altor institutii, organe, oficii sau agentii, pretinsa încalcare a normelor de drept sau administrare defectuoasa în aplicarea dreptului Uniunii, cu exceptia cazului în care pretinsele fapte sunt examinate de o instanta judecatoreasca si atât timp cât procedura jurisdictionala nu este încheiata. Comisia temporara de ancheta îsi înceteaza existenta prin depunerea raportului sau. Modalitatile de exercitare a dreptului de ancheta se stabilesc de Parlamentul European, hotarând prin regulamente, din proprie initiativa, în conformitate cu o procedura legislativa speciala, dupa aprobarea de catre Consiliu si Comisie. Articolul 227 (ex-articolul 194 TCE) Orice cetatean al Uniunii, precum si orice persoana fizica sau juridica având resedinta sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa Parlamentului European, cu titlu individual sau în asociere cu alti cetateni sau cu alte persoane, o petitie privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale Uniunii si care îl priveste în mod direct. Articolul 228 (ex-articolul 195 TCE) (1) Ombudsmanul European, ales de Parlamentul European, este împuternicit sa primeasca plângeri din partea oricarui cetatean al Uniunii sau a oricarei persoane fizice sau juridice cu resedinta sau sediul social într-un stat membru, care privesc cazuri de administrare defectuoasa în activitatea institutiilor, organelor, oficiilor sau agen?iilor Uniunii, cu exceptia Curtii de Justitie a Uniunii Europene în exercitarea func?iilor acesteia. Acesta investigheaza aceste plângeri si întocmeste un raport cu privire la acestea. Potrivit misiunii sale, Ombudsmanul efectueaza investigatiile pe care le considera justificate, din proprie initiativa sau pe baza plângerilor care i-au fost adresate direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, cu exceptia cazului în care pretinsele fapte fac sau au facut obiectul unei proceduri judiciare. În cazul în care Ombudsmanul constata un caz de administrare defectuoasa, acesta sesizeaza institutia, organul, oficiul sau agen?ia în cauza, care dispune de un termen de trei luni pentru a-i comunica punctul sau de vedere. Ombudsmanul transmite apoi un raport Parlamentului European si institutiei în cauza. Persoana care a formulat plângerea este informata cu privire la rezultatul acestor investigatii. În fiecare an, Ombudsmanul prezinta un raport Parlamentului European cu privire la rezultatele investigatiilor sale. (2) Ombudsmanul este ales, dupa fiecare alegere a Parlamentului European, pe durata legislaturii. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justitie, la plângerea Parlamentului European, în cazul în care nu mai îndeplineste conditiile necesare exercitarii functiilor sale sau a comis o abatere grava. (3) Ombudsmanul îsi exercita functiile în deplina independenta. În îndeplinirea îndatoririlor sale, acesta nu solicita si nici nu accepta instructiuni din partea vreunui guvern, institu?ie, organ, oficiu sau agen?ie. Pe durata exercitarii functiilor sale, Ombudsmanul nu poate exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu. (4) Parlamentul European, hotarând prin regulamente din proprie initiativa, în conformitate cu o procedura legislativa speciala, stabileste statutul si conditiile generale de exercitare a functiilor Ombudsmanului, dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului. Articolul 229 (ex-articolul 196 TCE) Parlamentul European se întruneste în sesiune anuala. Parlamentul se întruneste de drept în a doua zi de marti a lunii martie. Parlamentul European se poate întruni în perioada de sesiune extraordinara, la cererea majoritatii membrilor care îl compun, a Consiliului sau a Comisiei. Articolul 230 (ex-articolul 197 al doilea, al treilea si al patrulea paragraf TCE) Comisia poate asista la toate sedintele si, la cererea sa, este audiata. Comisia raspunde oral sau în scris la întrebarile pe care i le adreseaza Parlamentul European sau membrii acestuia. Consiliul European si Consiliul sunt audiate de Parlamentul European în conditiile prevazute de regulamentul de procedura al Consiliului European si al Consiliului. Articolul 231 (ex-articolul 198 TCE) Cu exceptia cazului în care tratatele dispun altfel, Parlamentul European hotaraste cu majoritatea voturilor exprimate. Cvorumul se stabileste prin regulamentul de procedura. Articolul 232 (ex-articolul 199 TCE) Parlamentul European îsi adopta regulamentul de procedura cu majoritatea voturilor membrilor sai. Actele Parlamentului European se publica în conditiile prevazute în tratate ?i de acest regulament. Articolul 233 (ex-articolul 200 TCE) Parlamentul European dezbate, în sedinta publica, raportul general anual care îi este prezentat de catre Comisie. Articolul 234 (ex-articolul 201 TCE) Parlamentul European, sesizat printr-o motiune de cenzura privind activitatea Comisiei, se poate pronunta asupra acestei motiuni numai dupa cel putin trei zile de la depunerea acesteia si numai prin vot deschis. În cazul în care motiunea de cenzura se adopta cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate si de catre majoritatea membrilor care compun Parlamentul European, membrii Comisiei trebuie sa demisioneze colectiv din functiile lor, iar Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate trebuie sa demisioneze din functiile pe care le exercita în cadrul Comisiei. Acestia ramân în functie si continua sa gestioneze afacerile curente pâna la înlocuirea lor în conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeana. În acest caz, mandatul membrilor Comisiei numiti pentru a-i înlocui expira la data la care ar fi trebuit sa expire mandatul membrilor Comisiei obligati sa demisioneze colectiv din functiile lor.
SECTIUNEA 2 CONSILIUL EUROPEAN Articolul 235 (1) În caz de vot, fiecare membru al Consiliului European poate primi delegare din partea unui singur alt membru. În cazul în care hotaraste cu majoritate calificata, Consiliului European i se aplica articolul 16 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeana si articolul 238 alineatul (2) din prezentul tratat. În cazul în care Consiliul European se pronunta prin vot, presedintele acestuia si presedintele Comisiei nu participa la vot. Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentati nu împiedica adoptarea deliberarilor Consiliului European pentru care este necesara unanimitatea. (2) Presedintele Parlamentului European poate fi invitat de Consiliul European pentru a fi audiat. (3) Consiliul European hotaraste cu majoritate simpla în chestiuni de procedura, precum si pentru adoptarea regulamentului de procedura. (4) Consiliul European este asistat de Secretariatul General al Consiliului. Articolul 236 Consiliul European adopta cu majoritate calificata: (a) o decizie de stabilire a listei formatiunilor Consiliului, altele decât cea Afaceri Generale ?i cea Afaceri Externe, în conformitate cu articolul 16 alineatul (6) din Tratatul privind Uniunea Europeana; (b) o decizie referitoare la presedintia formatiunilor Consiliului, cu excep?ia celei Afaceri Externe, în conformitate cu articolul 16 alineatul (9) din Tratatul privind Uniunea Europeana. SECTIUNEA 3 CONSILIUL Articolul 237 (ex-articolul 204 TCE) Consiliul se întruneste la convocarea presedintelui sau, la initiativa acestuia, a unuia dintre membrii sai ori a Comisiei. Articolul 238 (ex-articolul 205 TCE) (1) În cazul deliberarilor pentru care este necesara majoritatea simpla, Consiliul hotaraste cu majoritatea membrilor care îl compun. (2) Prin derogare de la articolul 16 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeana, începând cu 1 noiembrie 2014 si sub rezerva dispozitiilor stabilite prin Protocolul privind dispozitiile tranzitorii, în cazul în care Consiliul nu hotaraste la propunerea Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 72 % din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care reunesc cel putin 65 % din populatia Uniunii. (3) Începând cu 1 noiembrie 2014 si sub rezerva dispozitiilor tranzitorii stabilite prin Protocolul privind dispozitiile tranzitorii, în cazul în care, în temeiul tratatelor, nu toti membrii Consiliului participa la vot, majoritatea calificata se defineste dupa cum urmeaza: (a) Majoritatea calificata este definita ca fiind egala cu cel putin 55 % din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care reunesc cel putin 65 % din populatia acestor state. Minoritatea de blocare trebuie sa includa cel putin numarul minim de membri din Consiliu, care reprezinta mai mult de 35 % din populatia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificata se considera a fi întrunita. (b) Prin derogare de la litera (a), în cazul în care Consiliul nu hotaraste la propunerea Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 72 % din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care reunesc cel putin 65 % din populatia respectivelor state. (4) Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentati nu împiedica adoptarea hotarârilor Consiliului pentru care este necesara unanimitatea. Articolul 239 (ex-articolul 206 TCE) În caz de vot, fiecare membru al Consiliului poate primi mandat din partea unui singur alt membru. Articolul 240 (ex-articolul 207 TCE) (1) Un comitet constituit din reprezentantii permanenti ai guvernelor statelor membre raspunde de pregatirea lucrarilor Consiliului si de executarea mandatelor care îi sunt încredintate de catre acesta. Comitetul poate adopta decizii de procedura în cazurile prevazute de regulamentul de procedura al Consiliului. (2) Consiliul este asistat de Secretariatul General, aflat sub autoritatea unui secretar general numit de Consiliu. Consiliul hotaraste cu majoritate simpla în privinta organizarii Secretariatului General. (3) Consiliul hotaraste cu majoritate simpla în chestiunile de procedura, precum si în privinta adoptarii regulamentului sau de procedura. Articolul 241 (ex-articolul 208 TCE) Consiliul hotarând cu majoritate simpla poate solicita Comisiei sa efectueze toate studiile pe care acesta le considera oportune pentru realizarea obiectivelor comune si sa îi prezinte orice propuneri corespunzatoare. În cazul în care Comisia nu prezinta nicio propunere, aceasta comunica motivele Consiliului. Articolul 242 (ex-articolul 209 TCE) Consiliul hotarând cu majoritate simpla adopta, dupa consultarea Comisiei, statutul comitetelor prevazute de tratate. Articolul 243 (ex-articolul 210 TCE) Consiliul stabileste salariile, indemnizatiile si pensiile presedintelui Consiliului European, ale presedintelui Comisiei, ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, ale membrilor Comisiei, ale presedintilor, membrilor si grefierilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene, precum si ale secretarului general al Consiliului. Consiliul stabileste, de asemenea, toate indemnizatiile care tin loc de remuneratie. SECTIUNEA 4 COMISIA Articolul 244 În conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeana, membrii Comisiei sunt alesi printr-un sistem de rotatie stabilit în unanimitate de catre Consiliul European, care se întemeiaza pe urmatoarele principii: (a) statele membre sunt tratate în mod absolut egal în ceea ce priveste stabilirea ordinii de rotatie si a duratei prezentei reprezentantilor lor în cadrul Comisiei; în consecinta, diferenta dintre numarul total de mandate detinute de resortisantii a doua state membre date nu poate fi niciodata mai mare de unu; (b) sub rezerva dispozitiilor de la litera (a), fiecare dintre Comisiile succesive este constituita astfel încât sa reflecte în mod satisfacator diversitatea demografica si geografica a statelor membre. Articolul 245 (ex-articolul 213 TCE) Membrii Comisiei se abtin de la orice act incompatibil cu natura functiilor lor. Statele membre respecta independenta acestora si nu încearca sa îi influenteze în îndeplinirea sarcinilor lor. Pe durata mandatului lor, membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu. La instalarea în functie, acestia se angajeaza solemn sa respecte, pe durata mandatului si dupa încetarea acestuia, obligatiile impuse de mandat si, în special, obligatia de onestitate si prudenta în a accepta, dupa încheierea mandatului, anumite functii sau avantaje. În cazul nerespectarii acestor obligatii, Curtea de Justitie, sesizata de Consiliu, hotarând cu majoritate simpla, sau de Comisie, poate hotarî, dupa caz, destituirea persoanei în cauza în conditiile articolului 247 sau decaderea din dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente. Articolul 246 (ex-articolul 215 TCE) În afara de înlocuirea ordinara si de deces, functiile membrilor Comisiei înceteaza în mod individual prin demisie sau prin destituire. Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este înlocuit pe perioada ramasa pâna la încheierea mandatului de un nou membru având aceeasi cetatenie, numit de Consiliu, de comun acord cu presedintele Comisiei, dupa consultarea Parlamentului European si în conformitate cu criteriile mentionate la articolul 17 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeana. Consiliul, hotarând în unanimitate, la propunerea presedintelui Comisiei, poate decide ca nu este necesara înlocuirea, în special în cazul în care durata ramasa pâna la încheierea mandatului membrului Comisiei este scurta. În caz de demisie, de destituire sau de deces, presedintele este înlocuit pentru restul mandatului. Pentru înlocuirea acestuia se aplica procedura prevazuta la articolul 17 alineatul (7) primul paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeana. În caz de demisie, de destituire sau de deces, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate este înlocuit, pâna la încheierea mandatului, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana. În cazul demisiei tuturor membrilor Comisiei, acestia ramân în functie si continua, în perioada ramasa pâna la încheierea mandatului, pâna la înlocuirea lor, sa gestioneze afacerile curente în conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeana. Articolul 247 (ex-articolul 216 TCE) În cazul în care nu mai îndeplineste conditiile necesare exercitarii functiilor sale sau în care a comis o abatere grava, orice membru al Comisiei poate fi destituit de Curtea de Justitie, la plângerea Consiliului hotarând cu majoritate simpla sau a Comisiei. Articolul 248 (ex-articolul 217 alineatul (2) TCE) Fara a aduce atingere articolului 18 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeana, responsabilitatile care îi revin Comisiei sunt structurate si repartizate între membrii sai de catre presedinte, în conformitate cu articolul 17 alineatul (6) din respectivul tratat. Presedintele poate modifica repartizarea acestor responsabilitati în cursul mandatului. Membrii Comisiei îsi exercita functiile atribuite de presedinte sub autoritatea acestuia. Articolul 249 (ex-articolul 218 alineatul (2) si ex-articolul 212 TCE) (1) Comisia îsi stabileste regulamentul de procedura pentru a asigura functionarea sa si a serviciilor sale. Comisia asigura publicarea acestui regulament. (2) Comisia publica în fiecare an, cu cel putin o luna înainte de deschiderea sesiunii Parlamentului European, un raport general privind activitatea Comunitatii. Articolul 250 (ex-articolul 219 TCE) Hotarârile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor sai. Cvorumul este stabilit prin regulamentul de procedura al acesteia. SECTIUNEA 5 CURTEA DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE Articolul 251 (ex-articolul 221 TCE) Curtea de Justitie se întruneste în camere sau în Marea Camera, în conformitate cu regulile prevazute în acest sens de Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Curtea de Justitie se poate întruni si în sedinta plenara atunci când Statutul prevede aceasta. Articolul 252 (ex-articolul 222 TCE) Curtea de Justitie este asistata de opt avocati generali. La cererea Curtii de Justitie, Consiliul, hotarând în unanimitate, poate mari numarul de avocati generali. Avocatul general are rolul de a prezenta în mod public, cu deplina impartialitate si în deplina independenta, concluzii motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, necesita interventia sa. Articolul 253 (ex-articolul 223 TCE) Judecatorii si avocatii generali ai Curtii de Justitie, alesi dintre personalitati care ofera toate garantiile de independenta si care întrunesc conditiile cerute pentru exercitarea, în tarile lor, a celor mai înalte functii jurisdictionale, sau care sunt jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute, sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani, dupa consultarea comitetului prevazut la articolul 255. La fiecare trei ani are loc o înlocuire partiala a judecatorilor si avocatilor generali, în conditiile prevazute de Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Judecatorii desemneaza dintre ei pe presedintele Curtii de Justitie, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. Judecatorii si avocatii generali care îsi încheie mandatul pot fi numiti din nou. Curtea de Justitie îsi numeste grefierul si îi stabileste statutul. Curtea de Justitie îsi stabileste regulamentul de procedura. Acest regulament se supune aprobarii Consiliului. Articolul 254 (ex-articolul 224 TCE) Numarul de judecatori ai Tribunalului se stabileste prin Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Statutul poate prevedea ca Tribunalul sa fie asistat de avocati generali. Membrii Tribunalului sunt alesi dintre persoane care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor înalte functii jurisdictionale. Acestia sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani, dupa consultarea comitetului prevazut la articolul 255. La fiecare trei ani are loc o înlocuire partiala. Membrii care si-au încheiat mandatul pot fi numiti din nou. Judecatorii desemneaza dintre ei pe presedintele Tribunalului, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. Tribunalul îsi numeste grefierul si îi stabileste statutul. Tribunalul îsi stabileste regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justitie. Acest regulament se supune aprobarii Consiliului, care hotaraste. Cu exceptia cazului în care Statutul Curtii de Justitie dispune altfel, dispozitiile prezentului tratat referitoare la Curtea de Justitie sunt aplicabile si Tribunalului. Articolul 255 Se instituie un comitet care emite un aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita functiile de judecator si avocat general în cadrul Curtii de Justitie si al Tribunalului, înainte ca guvernele statelor membre sa faca nominalizarile, în conformitate cu dispozitiile articolelor 253 si 254. Comitetul este format din sapte personalitati alese dintre fostii membri ai Curtii de Justitie si ai Tribunalului, dintre membrii instantelor nationale supreme si din juristi reputati, dintre care unul este propus de Parlamentul European. Consiliul adopta o decizie care stabileste regulamentul de functionare al acestui comitet, precum si o decizie prin care sunt desemnati membrii comitetului. Comitetul hotaraste la initiativa presedintelui Curtii de Justitie. Articolul 256 (ex-articolul 225 TCE) (1) Tribunalul are competenta sa judece în prima instanta actiunile mentionate la articolele 263, 265, 268, 270 si 272, cu exceptia celor care sunt atribuite unui tribunal specializat, instituit în conformitate cu articolul 257 si a celor rezervate prin statut Curtii de Justitie. Statutul poate sa prevada pentru Tribunalul competente în alte categorii de actiuni. Deciziile pronuntate de Tribunalul în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs la Curtea de Justitie, limitat la chestiuni de drept, în conditiile si limitele prevazute de statut. (2) Tribunalul are competenta sa judece actiunile formulate împotriva deciziilor tribunalelor specializate. Deciziile pronuntate de Tribunalul în temeiul prezentului alineat pot face, în mod exceptional, obiectul unei reexaminari de catre Curtea de Justitie, în conditiile si limitele prevazute de statut, în cazul în care exista un risc serios pentru unitatea sau coerenta dreptului Uniunii. (3) Tribunalul are competenta sa judece trimiteri preliminare adresate în temeiul articolului 267, în domenii specifice stabilite de statut. În cazul în care considera ca respectiva cauza necesita o decizie de principiu susceptibila de a aduce atingere unitatii sau coerentei dreptului Uniunii, Tribunalul poate trimite cauza spre solutionare Curtii de Justitie. Deciziile pronuntate de Tribunalul în trimiteri preliminare pot face, în mod exceptional, obiectul unei reexaminari de catre Curtea de Justitie, în conditiile si limitele prevazute de statut, în cazul în care exista un risc serios pentru unitatea sau coerenta dreptului Uniunii. Articolul 257 (ex-articolul 225 A TCE) Parlamentul European si Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura legislativa ordinara, pot înfiinta tribunale specializate pe lânga Tribunal, care sa aiba competenta de a judeca în prima instanta anumite categorii de actiuni în materii speciale. Parlamentul European si Consiliul hotarasc prin regulamente, fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea Curtii de Justitie, fie la solicitarea Curtii de Justitie si dupa consultarea Comisiei. Regulamentul de înfiintare a unui tribunal specializat stabileste normele referitoare la compunerea acestui tribunal si precizeaza întinderea competentelor care îi sunt atribuite. Deciziile tribunalelor specializate pot face obiectul unui recurs la Tribunal, limitat la chestiuni de drept sau, în cazul în care regulamentul privind înfiintarea tribunalului specializat prevede aceasta, si la chestiuni de fapt. Membrii tribunalului specializat sunt alesi dintre persoane care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor functii jurisdictionale. Acestia sunt numiti de Consiliu, care hotaraste în unanimitate. Tribunalele specializate îsi stabilesc regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justitie. Acest regulament se supune aprobarii Consiliului. Cu exceptia cazului în care regulamentul de înfiintare a tribunalului specializat dispune altfel, dispozitiile tratatelor referitoare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene si dispozitiile Statutului Curtii de Justitie a Uniunii Europene se aplica si tribunalelor specializate. Titlul I si articolul 64 din Statut se aplica în orice situatie tribunalelor specializate. Articolul 258 (ex-articolul 226 TCE) În cazul în care Comisia considera ca un stat membru a încalcat oricare dintre obligatiile care îi revin în temeiul tratatelor, aceasta emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, dupa ce a oferit statului în cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile. În cazul în care statul în cauza nu se conformeaza acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Articolul 259 (ex-articolul 227 TCE) Oricare dintre statele membre poate sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene în cazul în care considera ca un alt stat membru a încalcat oricare dintre obligatiile care îi revin în temeiul tratatelor. Înainte ca un stat membru sa introduca împotriva unui alt stat membru o actiune întemeiata pe o pretinsa încalcare a obligatiilor care îi revin în temeiul tratatelor, acesta trebuie sa sesizeze Comisia. Comisia emite un aviz motivat, dupa ce a oferit posibilitatea statelor în cauza sa îsi prezinte în contradictoriu observatiile scrise si orale. În cazul în care Comisia nu a emis avizul în termen de trei luni de la introducerea cererii, absenta avizului nu împiedica sesizarea Curtii. Articolul 260 (ex-articolul 228 TCE) (1) În cazul în care Curtea de Justitie a Uniunii Europene constata ca un stat membru a încalcat oricare dintre obligatiile care îi revin în temeiul tratatelor, acest stat este obligat sa ia masurile pe care le impune executarea hotarârii Curtii. (2) În cazul în care considera ca statul membru în cauza nu a luat masurile pe care le impune executarea hotarârii Curtii, Comisia poate sesiza Curtea, dupa ce a dat statului în cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile. Comisia indica cuantumul sumei forfetare sau al penalitatii cu titlu cominatoriu pe care statul membru în cauza trebuie sa le plateasca si pe care îl considera adecvat situa?iei. În cazul în care Curtea constata ca statul membru în cauza nu a respectat hotarârea sa, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalitati cu titlu cominatoriu. Aceasta procedura nu aduce atingere articolului 259. (3) În cazul în care sesizeaza Curtea printr-o actiune în temeiul articolului 258, considerând ca statul respectiv nu si-a îndeplinit obligatia de a comunica masurile de transpunere a unei directive adoptate în conformitate cu o procedura legislativa, Comisia poate indica, în cazul în care considera necesar, cuantumul sumei forfetare sau al penalitatii cu titlu cominatoriu care urmeaza a fi platita de statul respectiv si pe care îl considera adecvat situatiei. În cazul în care constata neîndeplinirea obligatiei, Curtea poate impune statului membru respectiv plata unei sume forfetare sau a unei penalitati cu titlu cominatoriu, în limita valorii indicate de Comisie. Obligatia de plata intra în vigoare la data stabilita de Curte prin hotarârea sa. Articolul 261 (ex-articolul 229 TCE) Regulamentele adoptate de Consiliu si cele adoptate în comun de Parlamentul European si de Consiliu în conformitate cu dispozitiile tratatelor pot sa confere Curtii de Justitie a Uniunii Europene competenta de fond în ceea ce priveste sanctiunile prevazute de aceste regulamente. Articolul 262 (ex-articolul 229 A TCE) Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale tratatelor, Consiliul, hotarând în unanimitate, în conformitate cu o procedura legislativa speciala si dupa consultarea Parlamentului European, poate adopta dispozitii prin care atribuie Curtii de Justitie a Uniunii Europene, în masura stabilita de Consiliu, competenta de a judeca litigii legate de aplicarea actelor adoptate în temeiul tratatelor care creeaza titluri comunitare de proprietate intelectuala. Respectivele dispozitii intra în vigoare dupa ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constitutionale. Articolul 263 (ex-articolul 230 TCE) Curtea de Justitie a Uniunii Europene controleaza legalitatea actelor legislative, a actelor Consiliului, ale Comisiei si ale Bancii Centrale Europene, altele decât recomandarile si avizele, si a actelor Parlamentului European ?i ale Consiliului European menite sa produca efecte juridice fata de terti. Aceasta controleaza, de asemenea, legalitatea actelor organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii destinate sa produca efecte juridice fata de terti. În acest scop, Curtea are competenta sa se pronunte cu privire la actiunile formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie, pentru motive de necompetenta, de încalcare a unor norme fundamentale de procedura, de încalcare a tratatelor sau a oricarei norme de drept privind aplicarea acestuia ori de abuz de putere. În aceleasi conditii, Curtea are competenta sa se pronunte cu privire la actiunile formulate de Curtea de Conturi, de Banca Centrala Europeana ?i de Comitetul Regiunilor, care urmaresc salvgardarea prerogativelor acestora. Orice persoana fizica sau juridica poate formula, în conditiile prevazute la primul si al doilea paragraf, o actiune împotriva actelor al caror destinatar este sau care o privesc direct si individual, precum si împotriva actelor normative care o privesc direct si care nu presupun masuri de executare. Actele de constituire a organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii pot sa prevada conditii si proceduri speciale privind actiunile formulate de persoanele fizice sau juridice împotriva actelor acestor organe, oficii sau agentii care sunt destinate sa produca efecte juridice fata de ele. Actiunile prevazute de prezentul articol trebuie formulate în termen de doua luni, dupa caz, de la publicarea actului, de la notificarea acestuia reclamantului sau, în lipsa, de la data la care reclamantul a luat cunostinta de actul respectiv. Articolul 264 (ex-articolul 231 TCE) În cazul în care actiunea este întemeiata, Curtea de Justitie a Uniunii Europene declara actul contestat nul si neavenit. Cu toate acestea, Curtea indica, în cazul în care considera ca este necesar, care sunt efectele actului anulat, care trebuie considerate ca fiind irevocabile. Articolul 265 (ex-articolul 232 TCE) În cazul în care, prin încalcarea prevederilor tratatelor, Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia sau Banca Centrala Europeana se abtin sa hotarasca, statele membre si celelalte institutii ale Uniunii pot sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene pentru a constata aceasta încalcare. Prezentul articol se aplica, în aceleasi conditii, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii care se abtin sa hotarasca. Aceasta actiune este admisibila numai în cazul în care institutia, organul, oficiul sau agen?ia respectiva a fost solicitata în prealabil sa actioneze. În cazul în care, la expirarea unui termen de doua luni de la data acestei solicitari, institutia, organul, oficiul sau agen?ia nu si-a precizat pozitia, actiunea poate fi formulata într-un nou termen de doua luni. Orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Curtea în conditiile stabilite la paragrafele precedente în legatura cu omisiunea unei institutii, organ, oficiu sau agen?ie a Uniunii de a-i adresa un act, altul decât o recomandare sau un aviz. Articolul 266 (ex-articolul 233 TCE) Institutia, organul, oficiul sau agen?ia emitenta a actului anulat sau a carei abtinere a fost declarata contrara tratatelor este obligata sa ia masurile impuse de executarea hotarârii Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Aceasta obligatie nu aduce atingere obligatiei care poate rezulta din aplicarea articolului 340 al doilea paragraf. Articolul 267 (ex-articolul 234 TCE) Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la: (a) interpretarea tratatelor; (b) validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agen?iile Uniunii; În cazul în care o asemenea chestiune se invoca în fata unei instante dintr-un stat membru, aceasta instanta poate, în cazul în care apreciaza ca o decizie în aceasta privinta îi este necesara pentru a pronunta o hotarâre, sa ceara Curtii sa se pronunte cu privire la aceasta chestiune. În cazul în care o asemenea chestiune se invoca într-o cauza pendinte în fata unei instante nationale ale carei decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac în dreptul intern, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea. În cazul în care o asemenea chestiune se invoca într-o cauza pendinte în fata unei instante judecatoresti nationale privind o persoana supusa unei masuri privative de libertate, Curtea hotaraste în cel mai scurt termen. Articolul 268 (ex-articolul 235 TCE) Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa judece litigiile care au ca obiect repararea prejudiciilor mentionate la articolul 340 al doilea paragraf ?i al treilea paragraf. Articolul 269 Curtea de Justitie este competenta sa se pronunte în privinta legalitatii unui act adoptat de Consiliul European sau de Consiliu în temeiul articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeana numai la solicitarea statului membru care face obiectul unei constatari a Consiliului European sau a Consiliului si numai în privinta respectarii dispozitiilor de procedura prevazute de respectivul articol. Aceasta cerere trebuie prezentata în termen de o luna de la data respectivei constatari. Curtea hotaraste în termen de o luna de la data cererii. Articolul 270 (ex-articolul 236 TCE) Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte asupra oricarui litigiu dintre Uniune si agentii acesteia, în limitele si conditiile stabilite prin Statutul functionarilor Uniunii si regimul aplicabil celorlalti agenti ai Uniunii. Articolul 271 (ex-articolul 237 TCE) Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta, în limitele prevazute în continuare, sa judece litigiile privind: (a) îndeplinirea obligatiilor statelor membre care rezulta din Statutul Bancii Europene de Investitii. Consiliul de administratie al Bancii dispune în aceasta privinta de atributiile recunoscute Comisiei prin articolul 258, (b) hotarârile Consiliului guvernatorilor Bancii Europene de Investitii. Fiecare stat membru, Comisia si Consiliul de administratie al Bancii pot formula o actiune în aceasta materie, în conditiile prevazute la articolul 263, (c) hotarârile Consiliului de administratie al Bancii Europene de Investitii. Actiunile împotriva acestor hotarâri pot fi formulate, în conditiile prevazute la articolul 263, numai de catre statele membre sau de catre Comisie si numai pentru nerespectarea procedurilor prevazute la articolul 19 alineatele (2) si (5)-(7) din statutul Bancii, (e) îndeplinirea de catre bancile centrale nationale a obligatiilor care rezulta din tratate si din Statutul SEBC ?i al BCE. În aceasta privinta, Consiliul guvernatorilor Bancii Centrale Europene dispune, fata de bancile centrale nationale, de competentele recunoscute Comisiei prin articolul 258 în raport cu statele membre. În cazul în care Curtea constata ca o banca centrala nationala nu si-a îndeplinit una dintre obligatiile care îi revin în temeiul tratatelor, aceasta banca este obligata sa adopte masurile impuse de executarea hotarârii Curtii. Articolul 272 (ex-articolul 238 TCE) Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte în temeiul unei clauze compromisorii cuprinsa într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Uniune sau în numele acesteia. Articolul 273 (ex-articolul 239 TCE) Curtea de Justitie este competenta sa se pronunte asupra oricarui diferend dintre statele membre în legatura cu obiectul tratatelor, în cazul în care este sesizata cu privire la acest diferend în temeiul unui compromis. Articolul 274 (ex-articolul 240 TCE) Calitatea de parte a Uniunii nu înlatura competenta instantelor nationale cu privire la litigiile respective, cu exceptia cazurilor în care prin tratate competenta este atribuita Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Articolul 275 Curtea de Justitie a Uniunii Europene nu este competenta în ceea ce priveste dispozitiile privind politica externa si de securitate comuna, nici în ceea ce priveste actele adoptate în temeiul acestora. Cu toate acestea, Curtea este competenta sa controleze respectarea dispozitiilor articolului 40 din Tratatul privind Uniunea Europeana si sa se pronunte în ceea ce priveste actiunile formulate în conditiile prevazute la articolul 263 al patrulea paragraf din prezentul tratat, privind controlul legalitatii deciziilor care prevad masuri restrictive împotriva persoanelor fizice sau juridice adoptate de Consiliu în temeiul titlului V capitolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana. Articolul 276 În exercitarea atributiilor sale privind dispozitiile par?ii a treia titlul V capitolele 4 si 5, referitoare la spatiul de libertate, securitate si justitie, Curtea de Justitie a Uniunii Europene nu este competenta sa verifice legalitatea sau proportionalitatea operatiunilor efectuate de politie sau de alte servicii de aplicare a legii într-un stat membru si nici sa hotarasca cu privire la exercitarea responsabilitatilor care le revin statelor membre în vederea mentinerii ordinii publice si a apararii securitatii interne. Articolul 277 (ex-articolul 241 TCE) Sub rezerva expirarii termenului prevazut la articolul 263 al saselea paragraf, în cazul unui litigiu privind un act cu caracter general adoptat de o institutie, un organ, un oficiu sau o agentie a Uniunii, orice parte se poate prevala de motivele de drept prevazute la articolul 263 al doilea paragraf pentru a invoca în fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene inaplicabilitatea acestui act. Articolul 278 (ex-articolul 242 TCE) Actiunile cu care este sesizata Curtea de Justitie a Uniunii Europene nu au efect suspensiv. Cu toate acestea, în masura în care considera ca împrejurarile o impun, Curtea poate ordona suspendarea executarii actului atacat. Articolul 279 (ex-articolul 243 TCE) În cauzele cu care este sesizata, Curtea de Justitie a Uniunii Europene poate dispune masurile provizorii necesare. Articolul 280 (ex-articolul 244 TCE) Hotarârile Curtii de Justitie a Uniunii Europene au forta executorie în conditiile stabilite la articolul 299. Articolul 281 (ex-articolul 245 TCE) Statutul Curtii de Justitie a Uniunii Europene se stabileste printr-un protocol separat. Parlamentul European si Consiliul, hotarând în conformitate cu procedura legislativa ordinara, pot modifica dispozitiile Statutului, cu exceptia titlului I si a articolului 64. Parlamentul European si Consiliul hotarasc fie la solicitarea Curtii de Justitie si dupa consultarea Comisiei, fie la propunerea Comisiei si dupa consultarea Curtii de Justitie. SECTIUNEA 6 BANCA CENTRALA EUROPEANA Articolul 282 (1) Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale constituie Sistemul European al Bancilor Centrale ("SEBC"). Banca Centrala Europeana si bancile centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro, care constituie Eurosistemul, conduc politica monetara a Uniunii. (2) SEBC este condus de organele de decizie ale Bancii Centrale Europene. Obiectivul principal al SEBC îl reprezinta mentinerea stabilitatii preturilor. Fara a aduce atingere acestui obiectiv, SEBC sprijina politicile economice generale în cadrul Uniunii pentru a contribui la realizarea obiectivelor acesteia. (3) Banca Centrala Europeana are personalitate juridica. Aceasta este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de moneda euro. Aceasta este independenta în exercitarea competen?elor si în administrarea finantelor sale. Institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si guvernele statelor membre, respecta aceasta independenta. (4) Banca Centrala Europeana adopta masurile necesare îndeplinirii misiunilor sale în conformitate cu articolele 127-133 si cu articolul 138 si în conditiile prevazute în Statutul SEBC si al BCE. Statele membre a caror moneda nu este euro, precum si bancile lor centrale, îsi pastreaza competentele în domeniul monetar, în conformitate cu articolele mentionate. (5) În domeniile în care are atributii, Banca Centrala Europeana este consultata asupra oricarui proiect de act al Uniunii, precum si asupra oricarui proiect de reglementare la nivel national si poate emite avize. Articolul 283 (ex-articolul 112 TCE) (1) Consiliul guvernatorilor Bancii Centrale Europene este constituit din membrii Comitetului executiv al Bancii Centrale Europene si din guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este euro. (2) Comitetul executiv este constituit din presedinte, un vicepresedinte si alti patru membri. Presedintele, vicepresedintele si ceilalti membri ai Comitetului executiv sunt numi?i de Consiliul European, hotarând cu majoritate calificata, la recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlamentului European si a Consiliului guvernatorilor Bancii Centrale Europene, dintre persoane a caror autoritate si experienta profesionala în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Mandatul acestora este pe termen de opt ani si nu poate fi reînnoit. Doar resortisantii statelor membre pot fi membri ai Comitetului executiv. Articolul 284 (ex-articolul 113 TCE) (1) Presedintele Consiliului si un membru al Comisiei pot sa participe fara drept de vot la reuniunile Consiliului guvernatorilor Bancii Centrale Europene. Presedintele Consiliului poate propune o motiune spre deliberare Consiliului guvernatorilor Bancii Centrale Europene. (2) Presedintele Bancii Centrale Europene este invitat sa participe la reuniunile Consiliului în cazul în care acesta delibereaza asupra problemelor referitoare la obiectivele si misiunile SEBC. (3) Banca Centrala Europeana prezinta Parlamentului European, Consiliului si Comisiei, precum si Consiliului European un raport anual privind activitatea SEBC si politica monetara din anul precedent si din anul în curs. Presedintele Bancii Centrale Europene prezinta acest raport Consiliului si Parlamentului European, care poate organiza o dezbatere generala pe acest temei. Presedintele Bancii Centrale Europene si ceilalti membri ai Comitetului executiv pot, la cererea Parlamentului European sau din proprie initiativa, sa fie audiati de comisiile competente ale Parlamentului European. SECTIUNEA 7 CURTEA DE CONTURI Articolul 285 (ex-articolul 246 TCE) Curtea de Conturi asigura controlul conturilor Uniunii. Curtea de Conturi este formata din câte un resortisant din fiecare stat membru. Membrii sai îsi exercita functiile în deplina independenta, în interesul general al Uniunii. Articolul 286 (ex-articolul 247 TCE) (1) Membrii Curtii de Conturi sunt alesi dintre personalitatile care fac parte ori au facut parte, în statul lor, din institutiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebita pentru aceasta functie. Acestia trebuie sa prezinte toate garantiile de independenta. (2) Membrii Curtii de Conturi se numesc pentru o perioada sase ani. Consiliul, dupa consultarea Parlamentului European, adopta lista membrilor stabilita în conformitate cu propunerile facute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor Curtii de Conturi poate fi reînnoit. Membrii Curtii de Conturi desemneaza dintre ei pe presedintele Curtii de Conturi, pentru o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. (3) În îndeplinirea îndatoririlor lor, membrii Cur?ii de Conturi nu solicita si nici nu accepta instructiuni de la nici un guvern si de la nici un alt organism. Acestia se abtin de la orice act incompatibil cu functiile lor. (4) Pe durata mandatului lor, membrii Curtii de Conturi nu pot exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu. La instalarea în functie, acestia se angajeaza solemn sa respecte, pe durata mandatului si dupa încetarea acestuia, obligatiile impuse de mandat si, în special, obligatia de onestitate si prudenta în a accepta, dupa încheierea mandatului, anumite functii sau avantaje. (5) În afara de schimbarea ordinara si de deces, functiile membrilor Curtii de Conturi înceteaza în mod individual prin demisie sau prin destituire, declarata de Curtea de Justitie în conformitate cu alineatul (6). Persoana în cauza este înlocuita pâna la încheierea mandatului. Cu exceptia destituirii, membrii Curtii de Conturi ramân în functie pâna la înlocuirea lor. (6) Membrii Curtii de Conturi pot fi destituiti din functiile lor sau pot fi declarati decazuti din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente numai în cazul în care Curtea de Justitie constata, la cererea Curtii de Conturi, ca au încetat sa corespunda conditiilor cerute sau sa îndeplineasca obligatiile care decurg din functia lor. (7) Consiliul stabileste conditiile de încadrare în munca si, în special, salariile, indemnizatiile si pensiile presedintelui si ale membrilor Curtii de Conturi. Consiliul stabileste, de asemenea, orice indemnizatie care tine loc de remuneratie. (8) Dispozitiile Protocolului privind privilegiile si imunitatile Comunitatilor Europene care se aplica judecatorilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene se aplica, de asemenea, membrilor Curtii de Conturi. Articolul 287 (ex-articolul 248 TCE) (1) Curtea de Conturi verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale Uniunii. De asemenea, aceasta verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale oricarui organ, oficiu sau agen?ie înfiin?ata de Uniune, în masura în care actul constitutiv nu exclude acest control. Curtea de Conturi prezinta Parlamentului European si Consiliului o declaratie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum si la legalitatea operatiunilor si înregistrarea acestora în conturi, declaratie care se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declaratia poate fi completata cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate a Uniunii. (2) Curtea de Conturi examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si cheltuielilor si asigura buna gestiune financiara. În acest context, Curtea de Conturi semnaleaza îndeosebi orice neregula. Controlul veniturilor se efectueaza pe baza veniturilor de realizat si a celor realizate efectiv de Uniune. Controlul cheltuielilor se efectueaza pe baza angajamentelor, precum si a platilor. Aceste controale pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exercitiului bugetar avut în vedere. (3) Controlul se efectueaza asupra actelor justificative si, daca este cazul, la fata locului, la celelalte institutii ale Uniunii, în sediile oricarui organ, oficiu sau agentie care administreaza venituri sau cheltuieli facute în numele Uniunii si în statele membre, inclusiv în imobilele oricarei persoane fizice sau juridice care beneficiaza de varsaminte provenite de la buget. În statele membre, controlul se efectueaza în colaborare cu institutiile nationale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, cu serviciile nationale competente. Curtea de Conturi si institutiile nationale de control ale statelor membre practica o cooperare bazata pe încredere si pe respectarea independentei acestora. Aceste institutii sau servicii informeaza Curtea de Conturi în cazul în care intentioneaza sa participe la control. Orice document sau informatie necesara îndeplinirii misiunii sale se comunica Curtii de Conturi, la cererea sa, de catre celelalte institutii ale Uniunii, de catre orice organ, oficiu sau agentie care gestioneaza venituri sau cheltuieli în numele Uniunii, de catre persoanele fizice sau juridice care beneficiaza de varsaminte de la buget si de catre institutiile nationale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, de catre serviciile nationale competente. În ceea ce priveste activitatea de gestionare a veniturilor si cheltuielilor Uniunii exercitata de Banca Europeana de Investitii, dreptul de acces al Curtii la informatiile detinute de Banca este reglementat printr-un acord încheiat între Curte, banca si Comisie. În lipsa acestui acord, Curtea are, cu toate acestea, acces la informatiile necesare pentru a efectua controlul veniturilor si cheltuielilor Uniunii administrate de banca. (4) Curtea de Conturi întocmeste un raport anual dupa încheierea fiecarui exercitiu financiar. Acest raport se transmite celorlalte institutii ale Uniunii si se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene împreuna cu raspunsurile formulate de aceste institutii la observatiile Curtii de Conturi. În plus, Curtea de Conturi îsi poate prezenta în orice moment observatiile, în special sub forma unor rapoarte speciale cu privire la chestiuni specifice si poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte institutii ale Uniunii. Curtea de Conturi adopta rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun. Cu toate acestea, în vederea adoptarii unor categorii de rapoarte sau de avize, aceasta îsi poate înfiinta camere interne, în conditiile prevazute de regulamentul sau de procedura. Aceasta sprijina Parlamentul European si Consiliul în exercitarea functiei lor de control al executiei bugetare. Curtea de Conturi îsi stabileste regulamentul de procedura. Acest regulament se aproba de catre Consiliu. CAPITOLUL 2 ACTELE JURIDICE ALE UNIUNII, PROCEDURILE DE ADOPTARE SI ALTE DISPOZITII SECTIUNEA 1 ACTELE JURIDICE ALE UNIUNII Articolul 288 (ex-articolul 249 TCE) Pentru exercitarea competentelor Uniunii, institutiile adopta regulamente, directive, decizii, recomandari si avize. Regulamentul are aplicabilitate generala. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale si se aplica direct în fiecare stat membru. Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lasând autoritatilor nationale competenta în ceea ce priveste forma si mijloacele. Decizia este obligatorie în toate elementele sale. În cazul în care se indica destinatarii, decizia este obligatorie numai pentru acestia. Recomandarile si avizele nu sunt obligatorii. Articolul 289 (1) Procedura legislativa ordinara consta în adoptarea în comun de catre Parlamentul European si Consiliu a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii, la propunerea Comisiei. Aceasta procedura este definita la articolul 294. (2) În cazurile specifice prevazute în tratate, adoptarea unui regulament, a unei directive sau a unei decizii de catre Parlamentul European cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu participarea Parlamentului European constituie o procedura legislativa speciala. (3) Actele juridice adoptate prin procedura legislativa constituie acte legislative. (4) În cazurile specifice prevazute în tratate, actele legislative se pot adopta la initiativa unui grup de state membre sau a Parlamentului European, la recomandarea Bancii Centrale Europene sau la solicitarea Curtii de Justitie sau a Bancii Europene de Investitii. Articolul 290 (1) Un act legislativ poate delega Comisiei competenta de a adopta acte fara caracter legislativ si cu domeniu de aplicare general, care completeaza sau modifica anumite elemente neesentiale ale actului legislativ. Actele legislative definesc în mod expres obiectivele, continutul, domeniul de aplicare si durata delegarii de competente. Elementele esentiale ale unui anumit domeniu sunt rezervate actului legislativ si nu pot face, prin urmare, obiectul delegarii de competente. (2) Actele legislative stabilesc în mod expres conditiile de aplicare a delegarii; aceste conditii pot fi urmatoarele: (a) Parlamentul European sau Consiliul pot decide revocarea delegarii; (b) actul delegat poate intra în vigoare numai în cazul în care, în termenul stabilit prin actul legislativ, Parlamentul European sau Consiliul nu formuleaza obiectiuni. În în?elesul literelor (a) si (b), Parlamentul European hotaraste cu majoritatea membrilor care îl compun, iar Consiliul hotaraste cu majoritate calificata. (3) În titlul actelor delegate se introduce adjectivul "delegat" sau "delegata". Articolul 291 (1) Statele membre iau toate masurile de drept intern necesare pentru a pune în aplicare actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii. (2) În cazul în care sunt necesare conditii unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii, aceste acte confera Comisiei competen?e de executare sau, în cazuri speciale si temeinic justificate, precum si în cazurile prevazute la articolele 24 si 26 din Tratatul privind Uniunea Europeana, Consiliului. (3) În în?elesul alineatului (2), Parlamentul European si Consiliul, hotarând prin regulamente, în conformitate cu procedura legislativa ordinara, stabilesc, în prealabil, normele si principiile generale privind mecanismele de control de catre statele membre al exercitarii competen?elor de executare de catre Comisie. (4) În titlul actelor de punere în aplicare se introduc cuvintele "de punere în aplicare". Articolul 292 Consiliul adopta recomandari. Acesta hotaraste, la propunerea Comisiei, în toate cazurile în care tratatele prevad ca adopta acte la propunerea Comisiei. Consiliul hotaraste în unanimitate în domeniile în care este necesara unanimitatea pentru adoptarea unui act al Uniunii. Comisia, precum si Banca Centrala Europeana în cazurile specifice prevazute în tratate, adopta recomandari. SECTIUNEA 2 PROCEDURI DE ADOPTARE A ACTELOR SI ALTE DISPOZITII Articolul 293 (ex-articolul 250 TCE) (1) În cazul în care, în temeiul tratatelor, Consiliul hotaraste la propunerea Comisiei, acesta poate modifica propunerea numai hotarând în unanimitate, cu exceptia cazurilor prevazute la articolul 294 alineatele (10) ?i (13), la articolele 310, 312, 314 si la articolul 315 al doilea paragraf. (2) Atât timp cât Consiliul nu a luat o hotarâre, Comisia îsi poate modifica propunerea pe tot parcursul procedurilor care duc la adoptarea unui act al Uniunii. Articolul 294 (ex-articolul 251 TCE) (1) În cazul în care, în tratate, se face trimitere la procedura legislativa ordinara pentru adoptarea unui act, se aplica procedura de mai jos. (2) Comisia prezinta o propunere Parlamentului European si Consiliului. Prima lectura (3) Parlamentul European adopta pozitia sa în prima lectura si o transmite Consiliului. (4) În cazul în care pozitia Parlamentului European este aprobata de Consiliu, actul respectiv se adopta cu formularea care corespunde pozitiei Parlamentului European. (5) În cazul în care pozitia Parlamentului European nu este aprobata de Consiliu, acesta adopta pozitia sa în prima lectura si o transmite Parlamentului European. (6) Consiliul informeaza pe deplin Parlamentul asupra motivelor care l-au condus la adoptarea pozitiei sale în prima lectura. Comisia informeaza pe deplin Parlamentul European cu privire la pozitia sa. A doua lectura (7) În cazul în care, în termen de trei luni de la data transmiterii, Parlamentul European: (a) aproba pozitia Consiliului din prima lectura sau nu s-a pronuntat, actul respectiv se considera adoptat cu formularea care corespunde pozitiei Consiliului; (b) respinge, cu majoritatea membrilor care îl compun, pozitia Consiliului din prima lectura, actul propus este considerat ca nefiind adoptat; (c) propune, cu majoritatea membrilor care îl compun, modificari la pozitia Consiliului din prima lectura, textul astfel modificat se transmite Consiliului si Comisiei, care emite un aviz cu privire la aceste modificari. (8) În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea modificarilor Parlamentului European, Consiliul, hotarând cu majoritate calificata: (a) aproba toate aceste modificari, actul respectiv este considerat aprobat; (b) nu aproba toate modificarile, presedintele Consiliului, în consens cu presedintele Parlamentului European, convoaca comitetul de conciliere, într-un termen de sase saptamâni. (9) Consiliul hotaraste în unanimitate cu privire la modificarile care au facut obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei. Concilierea (10) Comitetul de conciliere, care reuneste membrii Consiliului sau reprezentantii lor si tot atâtia membri care reprezinta Parlamentul European, are misiunea de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun, cu majoritatea calificata a membrilor Consiliului sau a reprezentantilor acestora si cu majoritatea membrilor care reprezinta Parlamentul European, în termen de sase saptamâni de la data convocarii, pe baza pozitiilor Parlamentului si ale Consiliului din a doua lectura. (11) Comisia participa la lucrarile comitetului de conciliere si ia toate initiativele necesare pentru promovarea unei apropieri între pozitiile Parlamentului European si ale Consiliului. (12) În cazul în care, în termen de sase saptamâni de la convocare, comitetul de conciliere nu aproba niciun proiect comun, actul propus este considerat neadoptat. A treia lectura (13) În cazul în care, în acest termen, comitetul de conciliere aproba un proiect comun, Parlamentul European si Consiliul dispun fiecare de un termen de sase saptamâni de la aceasta aprobare, pentru a adopta actul respectiv în conformitate cu acest proiect, Parlamentul European hotarând cu majoritatea voturilor exprimate iar Consiliul cu majoritate calificata. În caz contrar, actul propus este considerat neadoptat. (14) Termenele de trei luni si sase saptamâni prevazute la prezentul articol sunt prelungite cu cel mult o luna si, respectiv, doua saptamâni, la initiativa Parlamentului European sau a Consiliului. Dispozitii speciale (15) În cazul în care, în situatiile prevazute în tratate, un act legislativ face obiectul procedurii legislative ordinare la initiativa unui grup de state membre sau la recomandarea Bancii Centrale Europene ori la solicitarea Curtii de Justitie, alineatul (2), alineatul (6) a doua teza si alineatul (9) nu se aplica. În aceste cazuri, Parlamentul European si Consiliul transmit Comisiei proiectul de act, precum si pozitiile lor din prima si din a doua lectura. Parlamentul European sau Consiliul poate solicita avizul Comisiei în orice faza a procedurii, aviz pe care Comisia îl poate emite si din proprie initiativa. Comisia poate, de asemenea, în cazul în care considera necesar, sa participe la comitetul de conciliere în conditiile prevazute la alineatul (11). Articolul 295 Parlamentul European, Consiliul si Comisia se consulta reciproc si organizeaza, de comun acord, conditiile cooperarii lor. În acest scop, acestea pot, cu respectarea tratatelor, sa încheie acorduri interinstitutionale care pot avea un caracter obligatoriu. Articolul 296 (ex-articolul 253 TCE) În cazul în care tratatele nu prevad tipul actului care trebuie adoptat, institutiile îl aleg de la caz la caz, cu respectarea procedurilor aplicabile si a principiului proportionalitatii. Actele juridice se motiveaza si fac trimitere la propunerile, initiativele, recomandarile, cererile sau avizele prevazute în tratate. În cazul în care examineaza un proiect de act legislativ, Parlamentul European si Consiliul se abtin de la adoptarea de acte care nu au fost prevazute de procedura legislativa aplicabila domeniului respectiv. Articolul 297 (ex-articolul 254 TCE) (1) Actele legislative adoptate în conformitate cu procedura legislativa ordinara se semneaza de presedintele Parlamentului European si de presedintele Consiliului. Actele legislative adoptate în conformitate cu o procedura legislativa speciala se semneaza de presedintele institutiei care le-a adoptat. Actele legislative se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intra în vigoare la data prevazuta de textul lor sau, în absen?a acesteia, în a douazecea zi de la publicare. (2) Actele fara caracter legislativ, adoptate sub forma de regulamente, directive si decizii, în cazul în care acestea din urma nu indica destinatarii, se semneaza de presedintele institutiei care le-a adoptat. Regulamentele si directivele care se adreseaza tuturor statelor membre, precum si deciziile, în cazul în care acestea nu indica destinatarii, se publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intra în vigoare la data prevazuta de textul lor sau, în absen?a acesteia, în a douazecea zi de la data publicarii. Celelalte directive, precum si deciziile care se adreseaza unui destinatar se notifica destinatarilor lor si produc efecte prin aceasta notificare. Articolul 298 (1) În îndeplinirea misiunilor lor, institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii sunt sus?inute de o administratie europeana transparenta, eficienta si independenta. (2) În scopul respectarii Statutului si a regimului adoptate în temeiul articolului 336, Parlamentul European si Consiliul, hotarând prin regulamente, în conformitate cu procedura legislativa ordinara, stabilesc dispozitiile necesare. Articolul 299 (ex-articolul 256 TCE) Actele Consiliului, ale Comisiei sau ale Bancii Centrale Europene care impun o obligatie pecuniara în sarcina altor persoane decât statele membre constituie titlu executoriu. Executarea silita este reglementata de normele de procedura civila în vigoare în statul pe teritoriul caruia are loc aceasta procedura. Decizia este învestita cu formula executorie, fara îndeplinirea nici unei alte formalitati decât cea a verificarii autenticitatii acestui titlu de catre autoritatea nationala pe care guvernul fiecarui stat membru o desemneaza în acest scop si a carei desemnare este adusa la cunostinta Comisiei si Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Dupa îndeplinirea acestor formalitati, la cererea partii interesate, aceasta poate proceda la executarea silita, sesizând direct autoritatea competenta în conformitate cu legislatia interna. Executarea silita poate fi suspendata numai în temeiul unei decizii a Curtii. Cu toate acestea, controlul legalitatii masurilor de executare este de competenta instantelor nationale. CAPITOLUL 3 ORGANELE CONSULTATIVE ALE UNIUNII Articolul 300 (1) Parlamentul European, Consiliul si Comisia sunt asistate de un Comitet Economic si Social ?i de un Comitet al Regiunilor, care exercita functii consultative. (2) Comitetul Economic si Social este format din reprezentanti ai organizatiilor patronale, salariale si ai altor reprezentanti ai societatii civile, în special din domeniile socio-economic, civic, profesional si cultural. (3) Comitetul Regiunilor este format din reprezentanti ai colectivitatilor regionale si locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autoritati regionale sau locale, fie raspund din punct de vedere politic în fata unei adunari alese. (4) Mandatul membrilor Comitetului Economic si Social ?i ai Comitetului Regiunilor nu este imperativ. Acestia îsi exercita functiile în deplina independenta, în interesul general al Uniunii. (5) Normele mentionate la alineatele (2) si (3) referitoare la natura compunerii acestor Comitete sunt revizuite periodic de Consiliu, pentru a tine seama de evolutia economica, sociala si demografica a Uniunii. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta decizii în acest scop. SECTIUNEA 1 COMITETUL ECONOMIC SI SOCIAL Articolul 301 (ex-articolul 258 TCE) Numarul de membri ai Comitetului Economic si Social nu poate depasi trei sute cincizeci. Consiliul, hotarând în unanimitate, la propunerea Comisiei, adopta o decizie care stabileste componenta Comitetului. Consiliul stabileste indemnizatiile membrilor Comitetului. Articolul 302 (ex-articolul 259 TCE) (1) Membrii Comitetului sunt numiti pentru un mandat de cinci ani. Consiliul adopta lista membrilor stabilita potrivit propunerilor fiecarui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi reînnoit. (2) Consiliul hotaraste dupa consultarea Comisiei. Acesta poate obtine opinia organizatiilor europene reprezentative pentru diferitele sectoare economice si sociale si ale societatii civile, pe care activitatea Uniunii le priveste. Articolul 303 (ex-articolul 260 TCE) Comitetul îsi desemneaza, dintre membrii sai, presedintele si biroul pentru un mandat de doi ani ?i jumatate. Comitetul îsi adopta regulamentul de procedura. Comitetul este convocat de presedinte, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate întruni si din proprie initiativa. Articolul 304 (ex-articolul 262 TCE) Comitetul este consultat de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie în cazurile prevazute de tratate. Comitetul poate fi consultat de aceste institutii în toate cazurile în care acestea considera oportun. Acesta poate emite un aviz si din proprie initiativa, în toate cazurile în care considera oportun. În cazul în care considera necesar, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia acorda Comitetului un termen pentru ca acesta sa îsi prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de o luna de la data la care comunicarea este adresata presedintelui în acest scop. Dupa expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedica desfasurarea procedurilor. Avizul Comitetului, precum si procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului si Comisiei. SECTIUNEA 2 COMITETUL REGIUNILOR Articolul 305 (ex-articolul 263 al doilea, al treilea si al patrulea paragraf TCE) Numarul de membri ai Comitetului Regiunilor nu poate depasi trei sute cincizeci. Consiliul, hotarând în unanimitate, la propunerea Comisiei, adopta o decizie care stabileste componenta Comitetului. Membrii Comitetului, precum si un numar egal de supleanti se numesc pentru o perioada de cinci ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit. Consiliul adopta lista membrilor si a supleantilor stabilita în conformitate cu propunerile fiecarui stat membru. La încheierea mandatului mentionat la articolul 300 alineatul (3), în temeiul caruia au fost propusi, mandatul membrilor Comitetului înceteaza din oficiu si acestia sunt înlocuiti pentru restul mandatului respectiv în conformitate cu aceeasi procedura. Acestia nu pot fi în acelasi timp si membri ai Parlamentului European. Articolul 306 (ex-articolul 264 TCE) Comitetul Regiunilor îsi desemneaza dintre membrii sai presedintele si biroul, pentru un mandat de doi ani ?i jumatate. Comitetul îsi stabileste regulamentul de procedura. Comitetul este convocat de presedinte, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate întruni si din proprie initiativa. Articolul 307 (ex-articolul 265 TCE) Comitetul Regiunilor este consultat de catre Parlamentul European, Consiliu sau Comisie în cazurile prevazute de tratate si în toate celelalte cazuri si, în special, în care acestea privesc cooperarea transfrontaliera sau în cazul în care una dintre institutii considera oportun acest lucru. În cazul în care considera necesar, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia acorda Comitetului un termen pentru ca acesta sa îsi prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de o luna de la data la care comunicarea este adresata presedintelui în acest scop. Dupa expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedica desfasurarea procedurilor. În cazul în care Comitetul Economic si Social este consultat în conformitate cu articolul 304, Comitetul Regiunilor este informat de Parlamentul European, Consiliu sau de Comisie cu privire la cererea de aviz. În cazul în care considera ca sunt în joc interese regionale specifice, Comitetul Regiunilor poate emite un aviz în acest sens. Acesta poate emite un aviz din proprie initiativa, în cazurile în care considera util acest lucru. Avizul Comitetului, precum si procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului si Comisiei. CAPITOLUL 4 BANCA EUROPEANA DE INVESTITII Articolul 308 (ex-articolul 266 TCE) Banca Europeana de Investitii are personalitate juridica. Membrii Bancii Europene de Investitii sunt statele membre. Statutul Bancii Europene de Investitii face obiectul unui protocol anexat la tratate. Consiliul, hotarând în unanimitate în conformitate cu o procedura legislativa speciala, la cererea Bancii Europene de Investitii si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, sau la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European si a Bancii Europene de Investitii, poate modifica Statutul Bancii. Articolul 309 (ex-articolul 267 TCE) Banca Europeana de Investitii are misiunea de a contribui, recurgând la pietele de capital si la resursele proprii, la dezvoltarea echilibrata si neîntrerupta a pietei comune în interesul Uniunii. În acest scop, Banca faciliteaza, prin acordarea de împrumuturi si garantii si fara a urmari un scop lucrativ, finantarea proiectelor de mai jos în toate sectoarele economiei: (a) proiecte care urmaresc punerea în valoare a regiunilor mai putin dezvoltate; (b) proiecte care urmaresc modernizarea sau conversia întreprinderilor ori crearea de noi activitati care sunt rezultatul realizarii sau func?ionarii pietei interne si care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finantate în întregime prin diferitele mijloace de finantare existente în fiecare dintre statele membre; (c) proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finantate în întregime prin diferitele mijloace de finantare existente în fiecare dintre statele membre. În îndeplinirea misiunii sale, Banca faciliteaza finantarea programelor de investitii în legatura cu interventiile fondurilor structurale si ale altor instrumente financiare ale Uniunii.
|
Comisia Europeana - Monitorul Oficial Parlamentul European - Monitorul Oficial Curtea de Justitie Europeana. Jurisprudenta, hotarari comentate - Editura Wolters Kluwer Manualul Uniunii Europene - Editura Universul Juridic Drept comunitar al afacerilor - Editura Universul Juridic Legislatie comunitara privind proprietatea intelectuala - Editura CH Beck Drept comunitar - Editura C.H. Beck Dreptul Uniunii Europene-Tratat - Editura Lumina Lex Introducere in dreptul european - Editura Universul Juridic Integrarea Romaniei in structurile Uniunii Monetare Europene - Editura CH Beck Ajutoare de stat si politici publice europene - Editura C.H. Beck Drept penal al Uniunii Europene - Editura CH Beck Drept roman si comunitar al concurentei - Editura C. H. Beck Raspunderea pentru produse defectuoase in Uniunea Europeana - Editura C.H. Beck Integrarea Romaniei in structurile Uniunii Monetare Europene - Editura CH Beck Codul Vamal Comunitar - Editura Confisc
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||