În prezent, peste 400 de milioane de europeni beneficiază de posibilitatea de a călători fără pașaport în spațiul Schengen. În condițiile în care cetățenii europeni efectuează peste 1,25 de miliarde de călătorii anual, sunt necesare măsuri de vigilență pentru a apăra dreptul la liberă circulație al acestora. Comisia a adoptat ieri (16 mai 2012) primul său „bilanț de sănătate”, o imagine de ansamblu efectuată bianual privind funcționarea spațiului Schengen, care va contribui la consolidarea orientării și cooperării politice dintre țările participante. Raportul este însoțit de orientări care urmăresc să asigure o interpretare și o punere în aplicare coerente a aspectelor selectate, în spirit de solidaritate.

„Schengen este una dintre realizările considerate a fi cele mai valoroase ale integrării europene. Sistemul este apreciat pe scară largă de cetățenii europeni și are o contribuție importantă la prosperitatea noastră economică. Pentru ca spațiul Schengen să se mențină, este nevoie ca fiecare să își îndeplinească rolul său. Acesta începe cu o dezbatere periodică, constructivă în Parlamentul European și Consiliu, iar raportul de azi asigură o bază bună de pornire”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne.

Primul raport acoperă perioada 1 noiembrie 2011 – 30 aprilie 2012 și evaluează în special:

Situația la frontierele externe ale spațiului Schengen și în interiorul acestuia

Presiunea existentă la frontierele externe ale spațiului Schengen este concentrată într-un număr limitat de puncte fierbinți, în special pe ruta est-mediteraneeană, prin Turcia către Grecia. În ultimele trei luni ale anului 2011, au fost detectate aproape 30 000 de treceri ilegale la frontierele externe, iar aproximativ 75 % dintre acestea au fost pe ruta est-mediteraneeană.

Ca urmare a deficiențelor grave identificate în Grecia, Comisia consideră că eforturile, în special cele legate de controlul frontierelor externe terestre și maritime, trebuie să rămână o prioritate. De aceea, UE trebuie să sprijine în continuare eforturile acestei țări de a-și gestiona frontierele externe, mai ales prin acordarea de asistență Greciei în vederea unei utilizări mai eficiente a fondurilor UE relevante, destinate gestionării migrației.

Aplicarea normelor Schengen

Pe parcursul celor șase luni acoperite de raport, au fost reintroduse controale la frontierele interne doar de două ori: de către Franța, la frontiera sa cu Italia (pentru summitul G20 din 3-4 noiembrie 2011) și de către Spania, la frontiera sa cu Franța și la aeroporturile din Barcelona și Girona (cu ocazia reuniunii Băncii Centrale Europene din 2-4 mai 2012). Comisia va continua să asigure aplicarea integrală a normelor UE, în special în ceea ce privește controalele poliției și restricțiile impuse de aceasta la frontierele interne.

În mai multe state participante, au fost efectuate verificări (prin intermediul mecanismului de evaluare Schengen) ale aplicării corecte a normelor în ceea ce privește: frontierele aeriene în Ungaria, Malta și Slovenia, vizele în Republica Cehă, Ungaria, Malta și Slovenia, SIS/Sirene în Finlanda și Suedia, cooperarea polițienească în Malta, Slovenia, Suedia, Islanda și Norvegia și protecția datelor în Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia și Islanda. Deși raportul indică faptul că, în unele cazuri, mai sunt încă aspecte care pot fi ameliorate, niciuna dintre evaluări nu a precizat tipul de deficiențe care ar necesita o acțiune imediată din partea Comisiei.

Procedurile de acordare a vizelor și regimurile fără viză

Lansarea Sistemului de Informații privind Vizele (VIS) la 11 octombrie 2011 a fost încununată de succes în prima regiune în care acesta a fost aplicat (Algeria, Egipt, Libia, Mauritania, Maroc și Tunisia). Toate oficiile consulare ale statelor Schengen din întreaga lume ar trebui să fie conectate la Sistemul de Informații privind Vizele în termen de doi ani.

Orientările privind eliberarea permiselor de ședere (temporară) și a documentelor de călătorie

Comisia Europeană subliniază necesitatea ca statele membre să informeze în timp util celelalte state membre și Comisia cu privire la deciziile pe care intenționează să le ia în ceea ce privește eliberarea unor permise de ședere. Dacă un migrant nu îndeplinește condițiile necesare pentru a putea călători în spațiul Schengen, statul membru care eliberează un permis de ședere (temporar) ar trebui să opteze pentru eliberarea unui permis de ședere (provizoriu) care nu este echivalentul unei vize Schengen de scurtă ședere. Statele membre ar trebui să aducă la cunoștința deținătorilor unor astfel de documente, într-un mod adecvat și eficient, condițiile în care pot (sau nu pot) să călătorească în spațiul Schengen.

Orientările privind măsurile polițienești în zonele de frontieră internă

Statele membre își pot exercita competențele polițienești în zonele de frontieră internă, cu scopul de a verifica dreptul de ședere al unei persoane pe teritoriul respectiv. Cu toate acestea, verificările pot fi efectuate doar prin sondaj, în conformitate cu evaluarea riscurilor.

Atunci când se evaluează compatibilitatea cu normele Schengen a controalelor polițienești în zonele de frontieră internă, este necesar să se analizeze modul în care aceste verificări sunt realizate în practică. Comisia are nevoie de informații statistice concrete din partea statelor membre. Prin urmare, aceasta poate cere statului membru în cauză să prezinte informații referitoare la controalele efectuate la frontieră în timpul unei perioade date, precum și referitoare la modul în care acestea au contribuit la atingerea obiectivelor stabilite în legislația sau în strategiile naționale, de exemplu, combaterea criminalității transfrontaliere.

Context

În septembrie 2011, Comisia a prezentat propuneri pentru a consolida eficacitatea și legitimitatea sistemului Schengen (IP/11/1036 și MEMO/11/606).

În comunicarea sa „Guvernanța Schengen – consolidarea spațiului fără controale la frontierele interne”, Comisia și-a anunțat intenția de a prezenta instituțiilor UE, de două ori pe an, o imagine de ansamblu a funcționării sistemului Schengen.

Primul raport adoptat astăzi constituie baza pentru o dezbatere în Parlamentul European și în Consiliu și contribuie la consolidarea orientării și cooperării politice între cele 26 de țări care fac parte din spațiul Schengen (toate statele membre ale UE, cu excepția Regatului Unit, a Irlandei, României, Bulgariei și Ciprului, precum și țările care nu sunt membre ale UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).

Pentru informații suplimentare

Pagina de internet a dnei Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/malmstrom/welcome/default_en.htm

Pagina de internet a DG Afaceri Interne:

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/index_en.htm

Comisia Europeană a publicat astăzi (14 mai 2012) orientări care avertizează că, potrivit legislației din UE, taxele de drum trebuie să nu fie discriminatorii pentru șoferii din străinătate. Orientările sunt menite să vină în ajutor statelor membre care analizează posibilitatea introducerii unor sisteme tarifare noi pentru autoturismele private.

Vicepreședintele Siim Kallas a declarat: „A nu fi discriminat este un drept fundamental conform legislației UE. Un cetățean francez sau britanic trebuie să poată traversa Slovenia sau Belgia cu mașina la fel de ușor ca un localnic. Sistemele de percepere a taxelor de drum trebuie să fie transparente și echitabile pentru toți.”

Situația actuală

Șapte state membre – Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia și Slovenia – utilizează sisteme cu tarifare în funcție de timp, de tip vinietă, pentru autoturismele private. Belgia se pregătește să introducă un astfel de sistem. Țările de Jos și Danemarca au luat în discuție introducerea unor taxe de drum, inclusiv pentru autoturismele private.

Directiva „Eurovinieta” a UE stabilește o listă transparentă a costurilor care pot face obiectul unor tarife pentru vehiculele grele de marfă, precum costul infrastructurii și externalități cum ar fi poluarea atmosferică și zgomotul. În cazul autoturismelor private, astfel de norme nu există. Cu toate acestea, se aplică dispozițiile de bază din tratat care interzic orice discriminare pe criterii de naționalitate.

De-a lungul anilor, taxele de drum pentru autoturisme private au dat naștere la numeroase plângeri adresate Comisiei, iar o parte dintre aceste taxe au fost declarate neconforme cu normele UE. În 1996, Austria a fost nevoită să își modifice planurile privind un sistem de viniete după ce Comisia Europeană a stabilit că oferirea exclusiv de permise anuale ar fi inechitabilă față de conducătorii auto din străinătate. În 2008, Comisia a lansat o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Sloveniei, deoarece aceasta oferea numai viniete pentru o perioadă de jumătate de an. Drept urmare, autoritățile au introdus permise săptămânale.

Orientările Comisiei

Comisia dorește să îndrume statele membre în privința a ceea ce înseamnă un sistem de tarifare nediscriminatoriu.

1. Comisia își exprimă o preferință clară pentru sistemele de tarifare bazate pe distanță, considerându-le ca fiind inerent mai echitabile și mai eficace pentru trimiterea de semnale privind prețul decât metoda care recurge la viniete autocolante a căror valoare este calculată în funcție de timp. Dacă nu sunt concepute cu grijă, sistemele cu viniete au șanse mari să provoace probleme nejustificate șoferilor din străinătate care nu fac decât să traverseze o țară.

2. Dacă se recurge la un sistem cu viniete bazate pe timp, trebuie îndeplinite anumite condiții.

Trebuie să existe următoarele elemente:

(a) O ofertă minimă de viniete pe termen scurt. La dispoziția localnicilor și a șoferilor din străinătate trebuie să existe cel puțin viniete săptămânale, lunare și anuale. În mod evident, vinietele cu durata cea mai mică vor fi cel mai probabil utilizate de șoferii nerezidenți.

(b) Un raport acceptabil între prețurile medii pe zi. Raportul prețurilor medii pe zi exprimă prețul mediu, exprimat ca preț zilnic echivalent, pe care îl plătește un nerezident (utilizând vinieta cu durata cea mai mică, de exemplu pe cea săptămânală) comparativ cu un rezident care utilizează vinieta cu durata cea mai mare (de exemplu pe cea anuală). A se vedea tabelul 1 de mai jos.

Pe baza sistemelor utilizate în prezent, raportul dintre prețul mediu pe zi plătit de un nerezident și cel plătit de un rezident poate varia între 2,5 și 8,2. Aceasta ar fi considerată limita superioară acceptabilă. Pentru comparație, raportul maxim permis de Directiva „Eurovinieta” a UE în cazul vehiculelor grele de marfă este de 7,3.

Tabelul 1. Prețul mediu pe zi

Pot exista motive obiective pentru tarifele mai mari în cazul vinietelor pe termen scurt, cum ar fi costurile administrative mai ridicate, dar aceste costuri trebuie să fie justificabile și proporționale.

(c) Informații clare privind tarifele care trebuie plătite de utilizator, care trebuie să fie ușor accesibile pentru nerezidenți. Acestora trebuie să li se ofere ogamă de modalități de plată, inclusiv puncte de plată ușor accesibile situate la frontieră, plata prin telefon și plata online. Aplicarea legii trebuie să nu se concentreze exclusiv pe zonele de frontieră.

Context – Taxele de drum

Fiecare stat membru are libertatea de a decide dacă dorește să introducă taxe de drum, pentru ce vehicule și cum vor fi colectate aceste taxe. Până în prezent, anumite state membre au ales să utilizeze un sistem de tarifare în funcție de distanță, altele recurg la un sistem în funcție de timp, iar altele nu percep niciun fel de taxe de acest tip.

Este anexat un tabel cu tarifele aplicate în prezent conducătorilor de vehicule motorizate din 7 state membre care utilizează viniete.

http://ec.europa.eu/transport/road/road_charging/charging_private_vehicles_en.htm

Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați MEMO/12/322

Anexă

Taxe de drum actuale (viniete) pentru vehicule de pasageri ≤ 3,5 t în UE¹

2012

Rate de schimb valutar din 27 februarie 2012

¹ :

Tabelul nu conține prețurile vinietelor pentru motociclete și remorci ușoare.

După scăderea producției la sfârșitul anului 2011, se estimează că economia UE trece, în prezent, printr-o ușoară recesiune. Deși incertitudinea cu privire la perspectivele economice și financiare rămâne ridicată, măsurile strategice ferme și progresele majore înregistrate în cadrul instituțional al UE au determinat o scădere a tensiunilor de pe piețele financiare la începutul anului 2012 și o oarecare stabilizare a nivelului de încredere care, potrivit estimărilor, se va consolida și mai mult pe parcursul perioadei de prognozare. Estimările indică, pe lângă o accelerare a creșterii globale, o redresare lentă începând cu a doua jumătate a anului. Imaginea de ansamblu prezentată în cadrul previziunilor intermediare din februarie este confirmată în mare parte pentru 2012, întrucât, potrivit estimărilor, PIB-ul real va stagna în UE și se va reduce cu -0,3% în zona euro. Pentru 2013, se preconizează o creștere de 1,3% în UE și de 1,0% în zona euro. Se preconizează că, în cursul perioadei de prognozare, rata șomajului va rămâne ridicată: 10% în UE și 11% în zona euro. Se estimează că rata inflației va scădea treptat odată cu estomparea impactului prețurilor ridicate ale petrolului și al creșterii fiscalității. Se prevede un progres al consolidării fiscale, cu deficite publice reduse în 2013 până la 3,3% în UE și la puțin sub 3% în zona euro. Situația economică diferă considerabil de la un stat membru la altul, având în vedere și actuala ajustare a diferențelor foarte mari dintre pozițiile externe și condițiile structurale, care au ieșit în evidență de-a lungul ultimilor ani.

Olli Rehn, vicepreședintele Comisiei responsabil cu afaceri economice și monetare și cu moneda euro, a declarat: ”Se prevede o redresare, însă situația economică rămâne fragilă, cu diferențe încă mari între statele membre. În prezent, asistăm la o ajustare continuă a dezechilibrelor fiscale și structurale apărute înainte și după declanșarea crizei, agravate de situația economică încă fragilă. Cu toate acestea, în absența unor măsuri suplimentare ferme, ritmul creșterii ar putea rămâne lent în UE. Finanțele publice solide reprezintă o condiție a creșterii durabile și, pe baza noului cadru puternic de guvernanță economică, trebuie să sprijinim ajustarea prin accelerarea politicilor favorabile stabilității și creșterii economice.”

Redresare moderată în decursul acestui an

Activitatea economică din UE a scăzut în ultimul trimestru al anului 2011 și, potrivit estimărilor, această situație s-a prelungit și în primul trimestru al anului 2012. Se preconizează că în a doua jumătate a anului va avea loc o redresare progresivă, care se va accelera în 2013. Se estimează totuși că aceasta va rămâne scăzută din cauza mai multor factori care continuă să influențeze cererea internă. Având în vedere eforturile pe care trebuie să le depună băncile pentru a-și ameliora bilanțurile, condițiile de creditare vor rămâne dure, cu toate că, în ansamblu, și cererea de credite rămâne deocamdată scăzută. Consumul privat va fi diminuat atât din cauza ratei ridicate a șomajului, a creșterilor salariale lente și a inflației, cât și din cauza gradului ridicat de îndatorare al gospodăriilor din mai multe state membre. În fine, investițiile private sunt deocamdată în continuă scădere, dar ar trebui ca, în perioada de prognozare, să înceapă să beneficieze de restabilirea preconizată a climatului de încredere, de ratele scăzute ale dobânzilor și de creșterea viguroasă a producției la nivel mondial. Contribuția pozitivă a exporturilor nete reprezintă principalul motor preconizat al creșterii PIB-ului în 2012. Cu toate acestea, se preconizează că în 2013 acest rol va fi preluat de cererea internă, aflată în curs de consolidare progresivă. Această proiecție se bazează pe ipoteza consolidării în timp a climatului de încredere, pe măsură ce provocările legate de criză sunt soluționate cu succes, inclusiv prin implementarea riguroasă a măsurilor strategice ferme convenite.

În general, se confirmă în mare parte imaginea de ansamblu pentru 2012 prezentată în cadrul previziunilor intermediare din februarie. Anul acesta, potrivit estimărilor, creșterea anuală a PIB-ului va fi egală cu zero (0,0%) în UE și -0,3% în zona euro. Pentru 2013, se prevede o creștere modestă de 1,3% în UE și de 1% în zona euro. Deși încetinirea creșterii economice a afectat toate statele membre, se preconizează că, în ceea ce privește creșterea, vor persista diferențe din cauza necesităților diferite în materie de ajustare structurală și a discrepanțelor în ceea ce privește costurile de finanțare și sustenabilitatea finanțelor publice. Ajustarea dezechilibrelor externe la nivelul statelor membre este în curs și se așteaptă să continue pe parcursul perioadei de prognozare.

În paralel cu încetinirea activității economice, se prevede că ocuparea forței de muncă va scădea, în 2012, cu 0,2% în UE (0,5% în zona euro). Relansarea previzionată a creșterii ar trebui să ducă, în 2013, la îmbunătățirea treptată a pieței muncii, care, la rândul său, va contribui la o redresare mai susținută. Se estimează că rata șomajului se va stabiliza la un nivel de 10,3% în UE în perioada de prognozare și la un nivel de 11% în zona euro în 2013.

Îmbunătățirea finanțelor publice

În pofida încetinirii ritmului producției în cursul anului 2011, finanțele publice din UE s-au îmbunătățit semnificativ în anul respectiv. Dincolo de consolidarea deja decisă, combinată cu o redresare economică treptată, care va avea loc mai târziu în perioada de prognozare, se așteaptă ca deficitele bugetare să scadă în continuare de la 4,5% din PIB în UE (4,1% în zona euro) în 2011 la 3,6% în UE (3,2% zona euro) în 2012 și, ulterior, la 3,3% (2,9%) în 2013, cu diferențe mari între statele membre. Totuși, ipoteza că politicile vor rămâne neschimbate implică faptul că, pentru UE, aproape nicio îmbunătățire structurală nu ar putea fi inclusă în previziunile pentru 2013. Potrivit previziunilor, creșterea ponderii datoriilor în PIB își va încetini ritmul și va ajunge la 87,2% din PIB în UE (92,6% în zona euro) până în 2013.

Creșterea prețurilor energiei și a impozitelor indirecte au fost principalii factori determinanți ai inflației prețurilor de consum din ultimele trimestre, în timp ce presiunile exercitate asupra prețurilor de pe piața internă au fost reduse de încetinirea creșterii economice. În perioada de prognozare, se previzionează că inflația va scădea treptat, atingând un nivel de sub 1,8% în 2013.

Ca și în februarie, continuă să prevaleze riscurile care afectează prognoza referitoare la PIB. Riscul principal rămâne o agravare a crizei datoriilor suverane, ale cărei consecințe sunt contagiunea financiară și o scădere drastică a disponibilității creditelor. Un alt risc important este determinat de incertitudinea geopolitică, aceasta putând duce la creșterea prețurilor petrolului. Pe de altă parte, restabilirea mai rapidă a climatului de încredere ar putea duce la o redresare mai timpurie și mai fermă. În plus, economia mondială s-ar putea dovedi mult mai dinamică decât se prevede în prezent.

Riscurile legate de evoluția inflației sunt în mare parte echilibrate.

Raportul detaliat este disponibil la adresa:

http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2012_spring_forecast_en.htm

Costurile utilizării telefoanelor mobile, a celor de tip smartphone și a tabletelor în timpul călătoriilor în UE vor scădea drastic de la 1 iulie, conform unui acord între deputații europeni și guvernele naționale votat de Parlament azi (10 mai 2012). Noile reguli vor permite clienților, pentru serviciile de roaming, să opteze pentru un operator diferit față de operatorii interni, precum și deschiderea pieței pentru alți operatori, întărind astfel concurența și determinând scăderea prețurilor.

Noul text va intra în vigoare la 1 iulie 2012, înlocuind astfel regulamentul din 2007, care expiră la 30 iunie 2012.

“Utilizarea dispozitivelor mobile în străinătate rămâne scumpă. Pe durata vacanțelor de vară, cetățenii europeni vor putea profita de tarife mult mai favorabile. Parlamentul a reușit să obțină prețuri mai mici pentru serviciile de roaming pentru consumatori și, în special, pentru serviciile de date în regim de roaming. În plus, din iulie 2014, consumatorii vor putea să își aleagă un alt operator decât cel național. Noul regulament va permite de asemenea deschiderea pieței pentru noi operatori și creșterea concurenței”, a declarat raportoarea Angelika Niebler (PPE, DE), în dezbaterea din plen de miercuri.

Acordul a fost adoptat cu 578 voturi pentru, 10 împotrivă și 10 abțineri.

Noi plafoane pentru prețurile convorbirilor în roaming

Ca urmare a presiunilor făcute de deputații europeni, costul utilizării serviciilor de date va fi limitat la un plafon de 70 de eurocenți per megabit de la 1 iulie 2012 și va fi redus până la 45 de eurocenți în 2013 și la 20 de eurocenți de la 1 iulie 2014. În prezent nu există limite fixate pentru prețurile pe care operatorii le pot factura pentru serviciile de date mobile (a se vedea tabelul de mai jos).

Noile încadrări de tarife pentru apelurile vocale vor reduce costul unui minut de apel până la 29 de eurocenți de la 1 iulie 2012 și la 19 eurocenți începând cu iulie 2014, de la prețul maxim de 35 de eurocenți existent în prezent. Costul mesajelor scrise va scădea de asemenea de la 11 cenți (prețul maxim actual) la 9 cenți începând cu 1 iulie a acestui an și până la 9 eurocenți începând cu 1 iulie 2014.

Prevenirea “șocului facturii”

Alertele în UE pentru evitarea așa-numitului “șoc al facturii” vor fi extinse, adresându-se și consumatorilor care călătoresc în afara UE. Începând cu 1 iulie 2012, consumatorii vor primi un mesaj de avertizare atunci când suma convorbirilor se apropie de 50 de euro într-o lună (fără TVA), dacă rețeaua operatorului străin este compatibilă.

Creșterea competitivității pe piața de roaming

Noul acord propune pentru prima dată măsuri pentru creșterea concurenței.

Începând cu 1 iulie 2014, consumatori vor avea dreptul de a alege, dacă doresc, servicii interne și servicii de roaming separat, de la operatori diferiți, păstrându-și același număr de telefon. Aceștia nu vor putea fi facturați în plus pentru schimbarea operatorului, iar operatorul național va fi obligat să își informeze clienții cu privire la aceste drepturi.

De asemenea, de la 1 iulie 2012, operatorii de rețele mobile virtuale, de exemplu cei care nu au propriile rețele, vor avea dreptul de a accesa rețelele altor operatori la prețuri en gros pentru a oferi servicii de roaming. Aceasta va încuraja cât mai mulți operatori să concureze pe piața de roaming.

Ce urmează

Noile reglementări vor fi adoptate de Consiliu în iunie și se vor aplica cu efect direct în toate statele membre de la 1 iulie 2012. Comisia Europeană trebuie să revizuiască funcționarea acestor reguli până la 30 iunie 2016.

Tarifele cu amănuntul (facturate consumatorilor) fără TVA

Plafoane en gros (facturare între operatori) fără TVA

În discursul de deschidere a sesiunii plenare de la Bruxelles, Președintele Schulz a condamnat intimidările din ce în ce mai grave la adresa activiștilor pentru drepturile omului din Bahrain și Egipt și a adus un omagiu postmortem jurnalistului și deputatului european Miguel Portas.

Bahrain

Presiunile asupra activiștilor din domeniul drepturilor omului din Bahrain au crescut foarte mult în ultimele zile, în ciuda anunțului privind reformele și măsurile de deschidere a țării, a arătat domnul Schulz.

În numele Parlamentului European, Președintele a reamintit că statul Bahrain trebuie să respecte reglementările privind drepturile omului, în concordanță cu tratatele internaționale la care această țară e parte și a solicitat organizarea unui dialog imediat la nivel național cu reprezentanți ai tuturor forțelor politice din țară.

Egipt

Și în Egipt, activiștii din domeniul drepturilor omului, jurnaliști sau blogg-eri și scriitori trebuie încă să facă față intimidărilor, la mai mult de un an de la căderea lui Hosni Mubarak, a arătat Martin Schulz, remarcând faptul că procesul laureatei Premiului Saharov, Asmaa Mahfouz, este doar unul din numeroasele exemple.

“Trebuie să îi apărăm întotdeauna pe cei care, în țările vecine sau mai îndepărtate, luptă pentru o societate deschisă, pluralistă și democrată”, a declarat Președintele Schulz, adăugând că, în același context, gândurile sale se îndreaptă și spre .Wenceslao Mansogo din Guineea Ecuatorială.

Miguel Portas

Președintele Martin Schulz a prezentat un omagiu jurnalistului și deputatului european Miguel de Sacadura Cabral Portas, care a decedat la 24 aprilie, la vârsta de 53 de ani.

Domnul Portas a fost arestat la vârsta de 15 ani de poliția secretă pentru implicarea sa în protestele studențești și participarea la Revoluția Garoafelor, care a dus la căderea dictaturii în Portugalia. El a fost ales pentru prima dată în Parlamentul European în 2004.

Amintind campania de o viață a domnului Portas pentru democrație și justiție socială, Martin Schulz a declarat că “acesta și-a prezentat întotdeauna în mod sincer părerile, a acționat întotdeauna corect și nu s-a ascuns niciodată în spatele procedurilor, respectând întotdeauna opinia majorității democratice. Și-a ținut întotdeauna cuvântul și a fost un om cu simțul umorului, capabil să facă haz de el însuși”.

Deputații europeni au respectat un minut de tăcere în memoria domnului Miguel Portas.

Noi deputați / încheierea mandatului unor deputați

Birgit Collen-Langen (EPP, DE) devine deputată europeană începând cu 25 aprilie 2012. Mandatul doamnei Rovana Plumb (S&D, RO) în Parlamentul European s-a încheiat, având în vedere că începând cu 7 mai 2012 devine membru al guvernului României.

Comisia Europeană a propus astăzi (10 mai 2012) actualizarea normelor UE în materie de TVA pentru a asigura uniformizarea, în toate statele membre, a tratamentului fiscal aplicat tuturor tipurilor de cupoane valorice. Cupoanele valorice reprezintă o piață de peste 52 de miliarde EUR pe an în Uniunea Europeană. Telecomunicațiile preplătite reprezintă aproape 70% din piața cupoanelor valorice, fiind urmate de cupoanele-cadou și de cupoanele de reducere. Cu toate acestea, diferențele dintre normele naționale în materie de TVA duc la apariția unor deficiențe grave ale pieței. În loc să poată beneficia cu adevărat de piața unică, societățile se confruntă cu probleme legate de dubla impunere și cu dificultăți în ceea ce privește extinderea activității lor comerciale în străinătate.Noile norme vizează remedierea acestei situații.

Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare și uniune vamală, audit și antifraudă, a declarat: „În fiecare săptămână se vând și se cumpără milioane de cupoane valorice, ceea ce reprezintă o activitate în plină expansiune în Europa. Nu există niciun motiv ca această piață în continuă expansiune să nu poată funcționa din cauza incertitudinii și a complexității normelor fiscale. Noile norme în materie de TVA propuse astăzi ne permit să progresăm către o piață unică autentică a cupoanelor valorice, în beneficiul întreprinderilor, al cetățenilor și al administrațiilor fiscale.”

În temeiul noilor norme propuse, diferitele categorii de cupoane valorice și tratamentul TVA aplicabil acestora ar fi definite în mod clar. Acest lucru ar permite tratamentul uniform, în întreaga Europă, al operațiunilor care implică cupoane valorice. Propunerea include dispoziții privind definirea cupoanelor valorice în scopuri de TVA și stabilirea momentului în care se percepe TVA-ul aferent cupoanelor respective (adică la vânzare sau la preschimbare). De asemenea, propunerea cuprinde norme aplicabile cupoanelor valorice care trec prin lanțuri de distribuție și mijloacelor de plată generale. Noile norme vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2015.

Context

În prezent, nu există norme UE în materie de TVA cu privire la tratamentul operațiunilor care implică cupoane valorice. În absența unor norme comune, statele membre și-au dezvoltat propriile lor practici, care nu sunt coordonate și generează frecvent probleme atât pentru întreprinderi, cât și în ceea ce privește colectarea TVA. Atunci când un cupon valoric este emis într-un stat membru și utilizat în altul, nu este întotdeauna clar în ce moment trebuie impozitate operațiunile legate de cuponul valoric respectiv, ca de exemplu în cazul hotelurilor internaționale care își promovează serviciile de cazare în mai multe state membre ale UE prin intermediul cupoanelor valorice.

Propunerea de astăzi are ca obiectiv clarificarea și armonizarea normelor UE referitoare la tratamentul TVA aplicabil cupoanelor valorice. Acest lucru va avea un efect pozitiv asupra întreprinderilor prin eliminarea situațiilor de dublă impunere și a incertitudinii în privința respectării obligațiilor fiscale și va contribui, de asemenea, la suprimarea lacunelor care facilitează evaziunea fiscală pentru anumite întreprinderi ce exploatează neconcordanțele existente între statele membre. Noile norme se încadrează bine și în strategia mai amplă a Agendei digitale pentru Europa, în special în ceea ce privește obiectivul acesteia de a crea o piață unică digitală.

În primul rând, Comisia își propune să armonizeze definiția cupoanelor valorice în scopuri de TVA și momentul impozitării operațiunilor care le implică, pentru a preveni neconcordanțele care conduc la dubla impunere sau la dubla neimpozitare. Momentul impozitării va fi stabilit în funcție de natura cuponului valoric și prin urmare se va clarifica dacă un cupon trebuie impozitat în momentul vânzării sau în momentul preschimbării în bunuri sau servicii.

În al doilea rând, noile norme fac o distincție clară între cupoanele valorice și alte mijloace de plată. Din cauza numărului tot mai mare al dispozitivelor mobile, este necesar să se facă distincția între creditele preplătite de telecomunicații (care sunt cupoane valorice) și serviciile mobile de plată (care se impozitează în mod diferit). Datorită modificării tehnologiilor de plată, în special datorită utilizării tot mai frecventă a dispozitivelor mobile pentru efectuarea plăților, este necesar să se elimine eventualele confuzii.

În al treilea rând, directiva stabilește norme comune pentru distribuirea cupoanelor valorice în cadrul unui lanț de intermediari, în special atunci când aceasta se extinde în două sau mai multe state membre. De exemplu, o cartelă telefonică poate fi tranzacționată de mai multe ori în cadrul unui lanț de distribuție înainte de a ajunge la consumator, iar întreprinderile în cauză au nevoie de certitudine cu privire la obligațiile lor fiscale.

În propunere sunt incluse și o serie de alte măsuri tehnice vizând dreptul de deducere, preschimbarea și procedurile de rambursare, persoana obligată la plata taxei și alte obligații pentru întreprinderi.

Propunerea Comisiei este însoțită de o evaluare a impactului, care concluzionează că singura modalitate eficientă de a face față deficiențelor constatate este de a include noile dispoziții privind cupoanele valorice în Directiva TVA. Directiva TVA a UE și evaluarea impactului pot fi găsite la:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/vat/key_documents/legislation_proposed/index_en.htm

La douăzeci și cinci de ani după lansarea acestuia, Erasmus a devenit cel mai cunoscut program european, iar sistemul de schimb de studenți cunoaște cel mai mare succes din lume. Peste 231 000 de studenți au primit burse „Erasmus” pentru a studia sau pentru a se forma în străinătate în anul universitar 2010-2011, ceea ce reprezintă un nou record și o creștere cu 8,5% față de cifra din anul precedent. Punând accentul pe învățarea limbilor străine, adaptabilitate, sensibilizarea interculturală și aptitudini de conducere, Erasmus oferă tinerilor competențe vitale pentru stimularea capacității acestora de inserție profesională, care vor favoriza dezvoltarea lor personală. De la lansarea sa în 1987, peste 2,5 milioane de studenți europeni au avut ocazia de a merge în străinătate la studii într-o instituție de învățământ superior sau de a efectua un stagiu într-o întreprindere datorită acestui program. Dacă tendințele actuale se confirmă, Uniunea Europeană își va atinge până în 2012 și 2013 obiectivul, și anume, acela de a susține 3 milioane de studenți Erasmus.

Cele mai populare destinații alese de studenți în 2010-2011 au fost Spania, Franța și Germania. Spania a trimis cel mai mare număr de studenți în străinătate, urmată de Franța și Germania. Luxemburg a trimis cel mai mare număr de studenți în străinătate, ca procentaj din populația studențească națională (a se vedeaMEMO/12/310 pentru cifrele detaliate). Bugetul consacrat de Erasmus mobilității studenților și personalului se ridica în 2010-2011 la aproximativ 460 milioane EUR.

„Programul Erasmus, a cărui aniversare de argint o sărbătorim anul acesta, este una dintre cele mai mari povești de succes ale Uniunii Europene. Cifrele vorbesc de la sine – și ar fi putut fi chiar mai semnificative dacă am fi avut resursele pentru a răspunde cererii. Studiile și stagiile Erasmus permit dobândirea unor competențe mai valoroase ca niciodată în aceste vremuri”, a declarat Androulla Vassiliou, comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret.

Din totalul studenților care au beneficiat de sprijinul Erasmus în 2010-2011, un număr de aproximativ 190 000 și-au petrecut până la 12 luni din programul de obținere a diplomei în străinătate în cadrul unei universități sau al unei alte instituții de învățământ superior dintr-una din cele 32 de țări care participau în perioada respectivă la inițiativa Erasmus (cele 27 de state membre, Croația, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Turcia. Elveția a devenit din 2011-2012 cea de-a 33-a țară participantă la Erasmus). Numărul de studenți care aleg opțiunea de studiu a crescut cu 7,2% față de 2009-2010.

Stagiile efectuate în întreprinderi din străinătate au fost sprijinite prin Erasmus începând din 2007 și sunt tot mai populare. În 2010-2011, unul din șase studenți Erasmus au ales această opțiune, totalizând 41 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 15% față de anul precedent.

Cererea depășește semnificativ numărul de burse Erasmus disponibile în majoritatea țărilor participante. Bursa acordată lunar de Erasmus, destinată să acopere o parte din costurile suplimentare legate de instalarea în străinătate și cheltuielile de călătorie a fost de 250 euro – o ușoară scădere în raport cu anul anterior (254 euro), ceea ce a permis mai multor studenți să beneficieze de program.

Mai mult, 40 000 de burse au fost acordate personalului universitar și profesorilor pentru a preda sau a se forma în străinătate, cu 13 % mai multe decât în anul precedent.

Context

Mobilitatea în scop educațional reprezintă unul dintre obiectivele-cheie ale strategiei Europa 2020 pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, precum și punctul focal al inițiativei Comisiei „Tineretul în mișcare”, care se bazează pe succesul programului Erasmus.

În septembrie anul trecut, în strategia sa privind modernizarea sistemului de învățământ superior (IP/11/1043), Comisia a subliniat necesitatea de a oferi studenților mai multe posibilități de a dobândi competențe prin studiu sau prin formare în străinătate. Obiectivul european pentru mobilitatea studenților este de cel puțin 20% până la sfârșitul acestui deceniu. În prezent, aproximativ 10% dintre studenți fac studii sau se formează în străinătate cu sprijinul Erasmus sau prin alte mijloace publice și private. Aproximativ 4,5% dintre aceștia primesc o bursă în cadrul programului Erasmus.

Erasmus nu oferă doar burse pentru studenți și personal din învățământul superior, dar, prin finanțare pentru proiecte și rețele transnaționale, programul permite, de asemenea, cooperarea instituțiilor de învățământ superior. Permițând acestor instituții să inoveze în materie de învățământ, Erasmus a îmbunătățit, de asemenea, sistemele de recunoaștere a perioadelor de studii efectuate în străinătate; programul a favorizat în plus dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru studenți, precum și cooperarea cu conducerea întreprinderilor și responsabilii din instituții.

În noiembrie anul trecut, Comisia și-a prezentat propunerea pentru „Erasmus pentru toți” ((IP/11/1398), un nou program-cadru Erasmus destinat să reunească, toate celelalte programe europene și internaționale pentru educație, formare, tineret și sport și care va înlocui cele șapte programe existente cu un singur program. Comisia a propus un buget în valoare de 19 miliarde de euro pentru „Erasmus pentru toți” în perioada 2014-2020, reprezentând o creștere de aproximativ 70% comparativ cu actualul buget pe șapte ani pentru programele existente. Două treimi din fondurile pentru „Erasmus pentru toți” vor finanța burse vizând dezvoltarea cunoștințelor și competențelor. Cealaltă parte va sprijini cooperarea între instituții, întreprinderi și alte organizații.

Pentru mai multe informații:

MEMO/12/310 programul Erasmus în 2010-11: explicația cifrelor

Erasmus programme

Erasmus statistics

Site-ul internet al comisarului Androulla Vassiliou

Twitter: @VassiliouEU

Anexa 1: Programul Erasmus 2010-2011 – Numărul de studenți plecați în străinătate după țara de origine

Anexa 2: Programul Erasmus 2010-2011 – Mobilitatea studenților Erasmus: țările de origine și de destinație

Anexa 3: Programul Erasmus 2010-2011 – Cele 100 de instituții de învățământ superior care primesc cei mai mulți studenți Erasmus

Anexa 4: Programul Erasmus 2009-2010 – Cele 100 de instituții de învățământ superior care primesc cei mai mulți studenți Erasmus

Comisia Europeană lansează o cerere de oferte, în valoare de 34,8 milioane EUR, pentru proiecte de ecoinovare. Întreprinderile și antreprenorii din întreaga Europă pot depune cereri de finanțare având ca scop să favorizeze aducerea pe piață a unor proiecte de mediu inovatoare. Cererea de oferte este deschisă produselor, tehnicilor, serviciilor și proceselor ecoinovatoare care au scopul de a preveni sau de a reduce impactul asupra mediului sau care contribuie la utilizarea optimă a resurselor. Cererea de candidaturi este deschisă până la 6 septembrie 2012, aproximativ 50 de proiecte urmând să fie selectate pentru finanțare.

Janez Potočnik, Comisarul european pentru mediu, a declarat: „În ultimii patru ani, componenta de ecoinovare a CIP a ajutat peste o sută de produse ecologice inovatoare să ajungă pe piață. Programul arată modul în care întreprinderile pot contribui la dezvoltarea în mod durabil, din punctul de vedere al mediului, a economiilor noastre, atunci când beneficiază de un sprijin adecvat. Aș încuraja în mod deosebit IMM-urile să depună cereri de finanțare, întrucât ele joacă un rol esențial în impulsionarea economiei UE iar anul trecut au reprezentat mai mult de 65 % din cereri.”

Cererea de oferte de anul acesta cuprinde cinci domenii prioritare:

• reciclarea materialelor
• apa
• materialele de construcții durabile
• afacerile ecologice
• sectorul alimentelor și băuturilor

Cererea se adresează în special IMM-urilor care au dezvoltat un produs, proces sau serviciu ecologic inovator care nu reușește să se poziționeze pe piață.Cererea oferă cofinanțare pentru acoperirea a maximum 50 % din costul proiectului și se preconizează că va putea sprijini aproximativ 50 de proiecte noi în acest an.

Acum urmează să fie lansate aproximativ 50 de proiecte din cadrul cererii de anul trecut și peste 140 de proiecte sunt deja în curs de desfășurare. Printre proiectele actuale se numără, de exemplu, transformarea în plăci de ceramică a aparatelor TV uzate, noi mecanisme de sortare a deșeurilor, ambalaje ecologice inovatoare pentru lapte și o nouă tehnică de reciclare a materialelor textile.

Context

Ecoinovarea este finanțată prin Programul pentru competitivitate și inovare (CIP) și dispune de un buget de aproximativ 200 milioane EUR pentru perioada 2008‑2013. Ea sprijină produsele demonstrate din punct de vedere tehnologic care ajută la o mai bună utilizare a resurselor naturale ale Europei. Ecoinovarea reprezintă una dintre componentele ecologice ale CIP și contribuie la Planul de acțiune privind ecoinovarea (EcoAP). Programul este gestionat de Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare (EACI).

Cererea de propuneri pentru 2012 este prezentată astăzi (8 mai), cu ocazia Zilei de informare privind ecoinovarea, care are loc în clădirea Charlemagne.

Pentru informații suplimentare:

Pentru mai multe informații cu privire la componenta de ecoinovare a CIP, vizitați: http://ec.europa.eu/ecoinnovation

Pentru exemple de proiecte realizate cu succes în trecut, consultați:

• Transformarea aparatelor TV în plăci de ceramică: proiectul „Glass Plus” - http://www.glassplus.eu/eco-innovation-en.aspx
• Noi mecanisme de sortare a deșeurilor: proiectul „SATURN”: http://www.saturn.rwth-aachen.de/
• Ambalaje ecologice pentru lapte: proiectul „Greenbottle” - http://cip.greenbottle.com/
• O nouă tehnică de reciclare a textilelor: proiectul „Textiles for Textiles (T4T)” - http://www.textiles4textiles.eu/

  

9 Mai este ziua Europei. Această zi ar trebui să fie mai mult decât un prilej de sărbătoare pentru cetățeni. Comisia Europeană invită cetățenii din toată Uniunea Europeană să contribuie, începând de azi (9 mai 2012), la stabilirea priorităților politice pentru următorii ani și să modeleze viitorul Europei în cadrul celei mai ample consultări publice din istoria UE pe tema drepturilor cetățenilor. Consultarea va fi deschisă timp de patru luni, până la 9 septembrie, perioadă în care cetățenii vor fi invitați să se exprime cu privire la obstacolele cu care se confruntă în exercitarea drepturilor conferite de statutul de cetățean european, atunci când călătoresc în Europa, votează, candidează la alegeri sau fac cumpărături online. Acest exercițiu vine în întâmpinarea Anului european al cetățenilor, 2013 (IP/11/959). Răspunsurile primite din partea publicului vor contribui direct la stabilirea priorităților politice ale Comisiei și vor sta la baza raportului din 2013 privind cetățenia Uniunii, care va fi prezentat exact peste un an, și anume la 9 mai 2013.

„La douăzeci de ani de la crearea cetățeniei Uniunii în orășelul de frontieră Maastricht, trebuie să dăm un nou impuls proiectului european. Și vom face acest lucru cu sprijinul direct al cetățenilor noștri”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, primul comisar pentru cetățenie al UE. „Uniunea Europeană există datorită cetățenilor săi, iar obiectivul său este de a servi interesele acestora. Oamenii așteaptă din partea Europei rezultate concrete, iar Europa le oferă aceste rezultate prin reducerea tarifelor de roaming, îmbunătățirea drepturilor victimelor infracționalității și facilitarea cumpărăturilor online pentru consumatori. Contribuțiile directe ale cetățenilor ne vor ajuta să ne facem datoria în continuare și să ne îndeplinim misiunea chiar și mai bine în viitor. Vă lansez tuturor invitația de a ne acorda câteva minute și de a ne împărtăși opinia dumneavoastră: este vorba de drepturile și viitorul dumneavoastră.”

Comisia Europeană a adoptat, în 2010, primul raport privind cetățenia Uniunii, care cuprindea o listă cu 25 de acțiuni concrete menite să soluționeze problemele cu care se confruntă cetățenii europeni în exercitarea drepturilor lor. De atunci, Comisia a depus eforturi pentru a-și respecta promisiunile, prin:

• consolidarea drepturilor de care beneficiază aproximativ 75 de milioane de victime ale infracționalității pe an pe teritoriul UE (IP/11/585);
• reducerea birocrației pentru 3,5 milioane de persoane care își înmatriculează, în fiecare an, automobilul într-o altă țară a Uniunii Europene, cu economii de 1,5 miliarde EUR (IP/12/349);
• interzicerea comisioanelor suplimentare pentru plățile efectuate cu cărți de credit și a opțiunilor predefinite pentru a proteja persoanele care efectuează cumpărături online (MEMO/11/675);
• consolidarea dreptului la un proces echitabil pentru toți cetățenii UE, măsură care se aplică unui număr de aproximativ 8 milioane de proceduri pe an (IP/12/430, IP/10/1305);
• clarificarea drepturilor de proprietate pentru 16 milioane de cupluri internaționale aflate în Europa (IP/11/320).

Informații suplimentare cu privire la progresele înregistrate până în prezent pot fi găsite la adresa următoare:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/reding/factsheets/index_en.htm.

Cu toate acestea, mulți cetățeni se confruntă în continuare cu obstacole atunci când își exercită drepturile de care beneficiază ca cetățeni europeni. Prin urmare, Comisia dorește să afle detalii legate de aceste probleme cu care cetățenii se pot confrunta atunci când se deplasează în Uniunea Europeană pentru a desfășura activități profesionale, a efectua studii, a-și petrece vacanțele, a-și exercita drepturile electorale sau drepturile de care beneficiază în calitate de consumatori. De asemenea, Comisia dorește să afle care este imaginea Uniunii Europene pe care cetățenii ar dori să o vadă până în 2020.

În următoarele patru luni (9 mai – 9 septembrie 2012), un scurt chestionar ușor de completat va fi disponibil online: http://ec.europa.eu/your-rights-your-future.

Context

Datorită cetățeniei Uniunii – care nu înlocuiește cetățenia națională, ci o completează – toți resortisanții celor 27 de state membre ale UE beneficiază de un set de drepturi suplimentare în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene. Printre acestea se numără dreptul de a vota și de a candida la alegerile locale și europene în țara din UE în care locuiesc, dreptul la protecție consulară în străinătate în aceleași condiții ca și cele aplicate resortisanților țării în cauză, precum și dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, de a înainta o plângere Ombudsmanului European sau de a lua parte, începând din 2012, la o inițiativă cetățenească europeană.

Libera circulație este cel mai prețuit drept conferit de cetățenia Uniunii (a se vedea comunicatul de presă nr. 14/2011). Într-adevăr, cetățenii europeni efectuează în fiecare an peste un miliard de călătorii în interiorul UE, din ce în ce mai mulți europeni exercitându-și dreptul de a locui într-un alt stat membru: în 2009, conform estimărilor, 11,9 milioane de cetățeni locuiau într-un alt stat membru decât cel de origine; în 2010, numărul acestora a crescut la 12,3 milioane (STAT/11/105). Aceste cifre sunt mult mai mari atunci când se iau în calcul cetățenii UE care se deplasează peste granițe în mod liber în interiorul Uniunii pentru perioade scurte de timp. În plus, aproximativ 40 de milioane de cetățeni cumpără online produse și servicii oferite de alte țări europene.

Raportul din 2010 privind cetățenia Uniunii (a se vedea IP/10/1390 și MEMO/10/525) a evidențiat 25 de măsuri concrete pentru eliminarea obstacolelor care împiedică în continuare cetățenii europeni să își exercite dreptul la libera circulație în UE. Una dintre acestea vizează creșterea gradului de informare a persoanelor în ceea ce privește statutul lor de cetățeni ai UE, drepturile de care beneficiază și modul în care aceste drepturi se concretizează în viața lor de zi cu zi. Prin urmare, Comisia a propus desemnarea anului 2013 drept Anul european al cetățenilor și organizarea, pe parcursul întregului an, a unor evenimente specifice privind cetățenia Uniunii și politicile de consolidare a drepturilor cetățenilor.

Pe durata Anului european al cetățenilor, în 2013, Comisia va publica un al doilea raport privind cetățenia Uniunii, care va servi drept plan de acțiune pentru eliminarea obstacolelor încă prezente care împiedică cetățenii să beneficieze pe deplin de drepturile lor care derivă din calitatea de cetățeni ai UE.

Pentru mai multe informații

Pagina de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisar UE pentru justiție:

http://ec.europa.eu/reding

Consultarea publică:

http://ec.europa.eu/your-rights-your-future

Cetățenia Uniunii:

http://ec.europa.eu/justice/citizen

Sala de presă a Direcției Generale Justiție:

http://ec.europa.eu/justice/news/intro/news_intro_en.htm

Ce film ați văzut ultima dată: o producție Hollywood sau una europeană? Comisia Europeană dorește difuzarea mai multor filme europene în UE. Această propunere face parte din viitorul program UE pentru cultură și media, care a fost dezbătut în comisia pentru cultură pe 26 aprilie. Propunerea a fost salutată de deputaţii europeni și experți, dar toți au fost de acord că aceasta trebuie să fie mai clară și mai specifică.

Noul program se numește Europa Creativă. Ar putea contribui la crearea de locuri de muncă și creștere economică (activitățile culturale reprezintă 4,5% din PIB-ul UE și 3,8% din forța de muncă). Programul reunește programe existente: Culture, MEDIA 2007 și MEDIA Mundus și ar sprijini sectorul cu 1,8 miliarde de euro.

Conform propunerii Comisiei Europene, 2.500 de cinematografe europene ar primi sprijin pentru a difuza cel puțin 50% filme europene. Peste 5.500 de cărți ar primi sprijin pentru a fi traduse și aproximativ 300.000 de artiști ar primi fonduri pentru a-și desfășura activitatea peste granițe.

Raportoarea Silvia Costa (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, Italia) a spus: „Este un semn bun că educația, cercetarea și cultura vor primi mai mulți bani și că Comisia Europeană vede valoarea industriilor culturale și creative. Dar textul este vag și reunirea programelor existente aduce mai multă confuzie decât rezultate pozitive. Ar trebui să propunem programe separate pentru industriile culturale, industriile media și sectorul dintre cele două“.

„Avem o experiență largă și bună din programele anterioare. Dar avem nevoie de informații specifice și detaliate despre bugetul programului“, a arătat președinta comisiei pentru cultură de la Parlamentul European, Doris Pack (Germania), de la Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat).

Radu Mihăileanu, regizor franco-român și președinte onorific al juriului pentru Premiul LUX în 2012, a spus că „trebuie să creștem bugetul pentru cultură“. „Cultura ajută la abordarea complexității lumii și este benefică și pentru viitoarele generații. Nu trebuie să uităm că încă suntem un lider mondial în cultură“, a adăugat dumnealui.

Europa Creativă a fost propusă de Comisia Europeană în noiembrie 2011. Raportul parlamentar va fi prezentat în octombrie 2012.