Strategia Nationala de Management Integrat a Frontierei de Stat a Romaniei

HOTARÂRE nr. 324 din 28 martie 2007 pentru aprobarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a României in perioada 2007-2010
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 13 aprilie 2007 în temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, Guvernul României adopta prezenta hotarâre.
ART. l
Se aproba Strategia nationala de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, denumita în continuare Strategia nationala, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezenta hotarâre.
ART. 2 în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat va elabora si transmite Consiliului Interministerial pentru Afaceri Interne si Justitie si Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, spre avizare, documentele de implementare a Strategiei nationale, respectiv Planul de actiune si Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei.
ART. 3 Ministerul Administratiei si Internelor, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale implicate au obligatia de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate prevazute în Strategia nationala, în raport cu etapele de realizare a acesteia si cu resursele disponibile în bugetele proprii.
PRIM-MINISTRU CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga
Ministrul interimar al afacerilor externe, Anton Niculescu, secretar de stat
Ministrul apararii, Corneliu Dobritoiu, secretar de stat
Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, Radu Mircea Berceanu
Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, Dan Stefan Motreanu
Ministrul sanatatii publice, Ervin-Zoltan Szekely, secretar de stat
Ministrul finantelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
Bucuresti, 28 martie 2007. Nr. 324.

ANEXA
STRATEGIA NATIONALA de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010

l. Introducere
(1) Prin Programul Haga, Consiliul European reafirma prioritatea pe care o acorda dezvoltarii unui spatiu de libertate, securitate si justitie, cu garantarea respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale - aspect reiterat si de Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa, în cap. IV "Spatiul de libertate, securitate si justitie" -, scop în care dezvolta o politica unica în domeniul azilului, migratiei si al controlului la frontierele externe. Prezentul document se înscrie în orientarile strategice definite de Consiliul European în domeniul legislativ si operational ce guverneaza acest spatiu. (2) Ca urmare a dobândirii calitatii de stat membru al Uniunii Europene, începând cu l ianuarie 2007, România, pentru a deveni parte integranta a spatiului de libertate, securitate si justitie, are obligatia implementarii politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale. în ceea ce priveste aderarea la Acordul dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele lor comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, se poate considera ca anul 2012 reprezinta o tinta rezonabila, având în vedere prevederile Programului Haga, conform carora se estimeaza ca "în urmatorii 5 ani, statele membre care au aderat la Uniunea Europeana în anul 2004 vor fi pe deplin integrate în spatiul Schengen", si posibilitatea valorificarii experientei acestor state.
(3) Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, denumit în continuare GIRMIFS, stabileste conceptia de ansamblu si asigura coordonarea unitara, pe baza Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a României, denumita în continuare Strategia nationala, a actiunilor si masurilor pentru realizarea managementului frontierei de stat, desfasurate de autoritatile si institutiile publice cu atributii în domeniu. Scopul Strategiei nationale îl reprezinta stabilirea de politici, principii si obiective pentru realizarea unui management comun, coerent si eficace al frontierei de stat a României, aliniat la cerintele comunitare, care sa asigure cresterea gradului de securitate a cetatenilor, respectând drepturile si libertatile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor si marfurilor la frontiera si îndeplinirea, cat mai curând posibil, a conditiilor necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen si pentru accederea în acest spatiu.
(4) Obiectivul general stabilit prin prezentul document strategic este îmbunatatirea capacitatii statului roman de realizare esalonata a unui nivel înalt de control la frontiera externa a Uniunii Europene, prin adoptarea si implementarea politicilor comune ale acesteia în domeniul managementului integrat al frontierei, concomitent cu combaterea statutului României de tara de origine, tranzit si de destinatie a victimelor traficului de fiinte umane si cu lupta împotriva migratiei ilegale, în contextul preconizatei cresteri a presiunilor migrationiste la frontiera externa odata cu aderarea la Uniunea Europeana. Acesta se va realiza prin implementarea unui complex de masuri vizând adoptarea si implementarea acquis- ului comunitar relevant, constructia institutionala si investitii pentru lucrari de constructii civile, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate. Investitiile sunt destinate modernizarii si dezvoltarii infrastructurii la frontiera, precum si dezvoltarii si eficientizarii functiilor de supraveghere si control la frontiere, într-un concept integrat, asa cum este definit de prezenta strategie nationala.
(5) în vederea atingerii obiectivului general, GIRMIFS a stabilit un set de obiective specifice ce vizeaza, pe de o parte, aplicarea unui management performant al frontierei de stat, cap. 3, iar pe de alta parte, realizarea si implementarea Sistemului integrat pentru securitatea frontierei de stat, denumit în continuare SISF, cap. 4.
(6) Pentru realizarea obiectivelor Strategiei nationale se va adopta o politica unitara si coerenta în domeniul managementului integrat al frontierei, în spiritul politicii Uniunii Europene, enuntate în Comunicatul Comisiei din 7 mai 2002 "Spre un management integrat al frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene", ce include urmatoarele componente interdependente:
a) un mecanism comun de coordonare si cooperare operationala;
b) analiza de risc integrata comuna;
c) personal pregatit si echipament interoperational;
d) corp comun de legislatie;
e) efort comun al tuturor institutiilor.
(7) De asemenea, Strategia nationala se bazeaza pe urmatoarele principii generale:
a) principiul subsidiaritatii, conform caruia nivelul cel mai adecvat pentru implementarea Strategiei nationale este cel al fiecarei autoritati/institutii publice reprezentate în GIRMIFS.
Grupul interministerial intervine doar subsidiar, în probleme ce pot fi mai bine solutionate la nivelul sau;
b) principiul continuitatii si coordonarii - actiunile adoptate în vederea realizarii obiectivelor Strategiei nationale continua masurile întreprinse pentru implementarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS;
c) principiul cooperarii si coerentei - autoritatile/ institutiile publice cu atributii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat vor dovedi disponibilitate pentru cooperarea cu alte institutii publice, precum si cu alte organizatii ale societatii civile interesate sau afectate de o anumita actiune desfasurata în implementarea prezentei strategii nationale, asigurându-se astfel o conceptie coerenta asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite si a masurilor ce urmeaza a fi luate;
d) principiul responsabilitatii - raspunderea implementarii Strategiei nationale revine fiecareia dintre autoritatile/ institutiile cu atributii în domeniu, în partile ce le privesc.
2. Principalele tendinte ale infractionalitatii transfrontaliere
(8) Infractionalitatea transfrontaliera organizata reprezinta o amenintare globala, în evolutie, care a dobândit capacitatea de a influenta politica statelor si activitatea institutiilor democratice. Ea constituie atât o expresie a proliferarii unor fenomene negative care se amplifica în conditiile globalizarii, cat si o consecinta directa a gestionarii ineficiente a schimbarilor politice, economice si sociale profunde care s-au produs în Europa centrala, de est si de sud-est în procesul de disparitie a regimurilor comuniste.
(9) Pe fondul unei astfel de situatii, spatiul de interes strategic în care se afla România este sursa, zona de tranzit si destinatie a unor activitati infractionale constând în: migratie ilegala si trafic de fiinte umane; trafic ilegal de armament, munitie, materii explozive si radioactive; trafic de stupefiante si precursori; trafic de produse contrafacute; activitati de spalare a banilor; alte aspecte ale infractionalitatii economico-financiare. Prin natura si amploarea lor, astfel de activitati sunt favorizate de existenta conflictelor locale si, la rândul lor, pot favoriza terorismul si proliferarea armelor de distrugere în masa. Devine tot mai evident faptul ca aceasta noua extindere a faptelor ilicite a gasit un teren fertil în mediile infractionale autohtone, reprezentând noi amenintari la adresa ordinii, linistii si a sigurantei publice.
(10) Principalele tendinte care definesc evolutia fenomenului infractionalitatii transfrontaliere sunt:
a) adaptarea specificului operational al retelelor de migratie ilegala, în intentia de a eluda masurile de control adoptate de statele europene, prin diversificarea metodelor uzitate, prin perfectionarea organizarii interne, precum si prin conspirarea si disimularea actiunilor derulate;
b) diversificarea formelor de valorificare a produselor, valorilor si a avantajelor rezultate din savârsirea unor infractiuni, menite sa ascunda sursele venitului ilicit si sa îl amplifice, cum ar fi jocurile de noroc, reteaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de arta si din patrimoniul cultural national si altele asemenea;
c) extinderea fenomenului de conexare a infractiunilor aducatoare de mari venituri cu alte infractiuni violente, cu amploare si consecinte grave în rândul populatiei, cum ar fi actiuni teroriste, destabilizatoare si altele asemenea, în vederea asigurarii finantarii acestora din urma;
d) scaderea numarului de infractiuni comise cu violenta si cresterea ponderii infractiunilor a caror savârsire presupune organizare, pregatire minutioasa si dotari tehnice de vârf;
e) extinderea paletei infractionale si în domeniul tehnologiei informatiei (IT), prin accesarea frauduloasa si neautorizata a bazelor de date ale unor institutii publice, în vederea exploatarii informatiilor astfel obtinute;
f) schimbarea permamenta a rutelor utilizate si a marfurilor sau produselor traficate la "cerintele pietei". Astfel, este de asteptat o crestere a traficarii stupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. România, dintr-o tara, preponderent, de tranzit al stupefiantelor, a devenit si o piata de consum;
g) diversificarea mijloacelor si a modalitatilor de sustragere de la controlul legal si de specialitate al trecerilor peste frontiera a produselor periculoase, a marfurilor contrafacute, subevaluate sau nedeclarate, a speciilor periclitate de fauna si flora salbatica, a materialului lemnos si a celui genetic forestier;
h) amploarea fenomenului de trafic cu produse puternic taxate, produse accizabile;
i) cresterea cazurilor de implicare a retelelor de contrabanda în traficul cu produse contrafacute;
j) implicarea retelelor de crima organizata în traficul ilegal cu valuta si alte instrumente de plata la purtator, cum ar fi cârduri bancare, cecuri de calatorie, ordine de plata si altele asemenea;
k) specularea abila a legislatiei si atragerea unor persoane cu functii de decizie din institutii cu atributii în lupta împotriva fraudelor vamale si a coruptiei pentru asigurarea protectiei operatiunilor ilegale desfasurate;
1) transformarea României dintr-o sursa de forta de munca la negru într-un consumator pentru cetateni ai unor state din Asia, Africa si chiar din Europa, ceea ce va determina mutatii în volumul, sensul si în destinatia migratiei ilegale, precum si ale infractiunilor conexe.
(11) Pe lânga particularitatile de mai sus, trebuie subliniata si pozitia geostrategica a României, ale carei granite constituie o mare parte din frontierele externe ale Uniunii Europene, ceea ce determina luarea unor masuri speciale pentru asigurarea unui înalt nivel de control al frontierei. Aproximativ 2.000 km - frontiera cu Moldova, 681,3 km, Ucraina, 649,4 km, Marea Neagra, 193,5 km, si frontiera cu Serbia, 546,4 km - reprezinta frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierei si introducerea unor tehnologii performante pentru securitatea frontierei reprezinta aspecte de interes nu numai pentru România, dar si pentru Uniunea Europeana.
3. Conceptul de management integrat al frontierei de stat
(12) Strategia nationala se fundamenteaza pe analiza principalelor tendinte de evolutie a infractionalitatii transfrontaliere, precum si pe conceptul de management integrat al frontierei, dezvoltat pe baza prevederilor Catalogului Schengen "Controlul frontierelor externe, extradarea si readmisia: Cele mai bune practici si recomandari", adaptate la conditiile din România. Principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei este Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat.
3.1. Necesitatea abordarii integrate a managementului frontierei
(13) Securitatea integrata a frontierei vizeaza întarirea supravegherii si a controlului la frontiera, cu participarea tuturor institutiilor cu competente în acest domeniu, pe baza managementului participativ si a cooperarii interinstitutionale, nationale si internationale. Aceasta presupune participarea activa la functionarea SISF, prin folosirea judicioasa a pârghiilor juridice, organizationale, relationale, precum si a resurselor umane, tehnologice, informationale, logistice, financiare si a altora asemenea. Securitatea integrata are la baza forma consultativa si deliberativa de fundamentare si luare a deciziilor, în cadrul organismului special constituit în acest scop, GIRMIFS.
(14) Necesitatea securitatii integrate a frontierei României este determinata de cresterea în amploare si complexitate a infractionalitatii transfrontaliere, pe directia principala est-vest si directiile adiacente, dinspre sud si dinspre nord spre
vest, de extinderea la nivel international a fenomenului criminalitatii organizate, de existenta conditiilor favorizante ale acesteia, cum ar fi crize economice, conflicte sociale, etnice si religioase, precum si de proliferarea amenintarilor teroriste la adresa României. România, prin pozitia sa în zona central-sud-est europeana, are un rol major în mentinerea stabilitatii si securitatii în aceasta zona, necesar atât constructiei si dezvoltarii europene, cat si intereselor euroatlantice.
(15) Coordonarea unitara a sarcinilor ce revin autoritatilor cu atributii la frontiera reprezinta un element cheie al aplicarii corecte si coerente a modelului integrat de management al frontierei.
3.2. Situatia actuala si progresele realizate în procesul de realizare a securitatii frontierei
(16) Odata cu adoptarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat în perioada 2004-2006, România a decis realizarea si implementarea SISF, ca principal instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei. La Reuniunea informala a ministrilor justitiei si a afacerilor interne ai Uniunii Europene desfasurata în perioada 20-22 septembrie 2006 la Tampere, Finlanda, la care au participat 60 de ministri, precum si comisarul european pentru justitie, libertate si securitate, reprezentanti ai înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, ai Parlamentului European, ai Europol, ai Eurojust si ai Frontex, Sistemul romanesc integrat pentru securitatea frontierei a fost apreciat ca fiind unul dintre cele mai moderne din întreaga lume, corespunzând în totalitate definitiei si criteriilor aflate în dezbaterea Consiliului pentru Justitie si Afaceri Interne al Uniunii Europene. Presedintia finlandeza a propus adoptarea unei "strategii de management integrat al frontierei Uniunii Europene", care sa acopere urmatoarele aspecte: controlul frontierei în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, investigarea criminalitatii transfrontaliere, modelul celor patru filtre/nivele, cooperarea, la nivel national si international, între autoritati în domeniul managementului frontierei, asigurarea coordonarii si a coerentei actiunilor întreprinse de statele membre.
Pentru realizarea si implementarea SISF, respectiv a subsistemelor si subsistemelor integrate, Ministerul Administratiei si Internelor a încheiat un contract cu o societate specializata - integratorul de sistem -, care are ca obligatii elaborarea documentatiei de proiectare, asigurarea infrastructurii operative si de comunicatii adecvate, realizarea/modernizarea sistemelor informatice si de comunicatii, dotarea cu echipamente necesare activitatilor de supraveghere si control al trecerii frontierei, servicii suport pentru SISF. Integratorul de sistem are obligatia integrarii sistemelor si echipamentelor existente la nivelul autoritatilor românesti cu atributii în domeniul managementului frontierei precum si a celor ce vor fi achizitionate din fonduri publice, fonduri PHARE contractate sau în curs de contractare si din Facilitatea Schengen, urmarind evitarea oricaror suprapuneri de investitii.
3.3. Modelul celor patru filtre/niveluri
(17) Din perspectiva timpului si a locului de actiune pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere, în special a imigratiei ilegale, managementul integrat al frontierei cuprinde patru niveluri/filtre complementare:
a) activitati desfasurate în terte tari, în special în tarile
de origine si tranzit;
b) cooperarea internationala privind frontiera;
c) controlul si supravegherea frontierei de stat a României;
d) activitati desfasurate în interiorul teritoriului national.
3.3.1. Filtrul I - Activitati desfasurate în terte tari, în special în tarile de origine si de tranzit
(18) Filtrul I este proiectat pentru a asigura controlul la distanta al migratiei ilegale si al altor forme de infractionalitate transfrontaliera si prezinta activitatile ce se desfasoara în tari terte, mai ales în tarile de origine si tranzit pentru migratia ilegala.
(19) Principalele institutii cu competente în cadrul acestui filtru sunt:
a) Ministerul Afacerilor Externe - oficiile consulare ale României în strainatate si Directia generala pentru afaceri consulare;
b) Ministerul Administratiei si Internelor - atasatii de afaceri interne si ofiterii de legatura;
c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului agentii economici care desfasoara activitatea de transport international de marfuri si/sau de calatori;
d) Ministerul Apararii - atasatii apararii;
e) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei:
(i) Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca;
(ii) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca; (iii) Inspectia Muncii;
(iv) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului;
f) Serviciul de Informatii Externe.
(20) Pentru a preveni intrarea neautorizata pe teritoriul României si al statelor membre ale Uniunii Europene este foarte important ca documentele false sau falsificate sa fie detectate atât la emiterea vizelor, cat si atunci când pasagerii sunt îmbarcati în mijloacele de transport pe cale aeriana, terestra sau maritima. Aceasta înseamna ca se impune ca reprezentantele consulare sa efectueze o inspectie amanuntita a dosarelor cu solicitari de vize, iar transportatorii sa adopte masurile necesare pentru a se asigura ca persoanele transportate au documentele de calatorie adecvate. Acest proces include verificarea documentelor si interogarea bazelor de date conform art. 96 din Conventia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economica Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, adoptata la Schengen la 19 iunie 1990, denumita în continaure Conventia Schengen.
(21) Prin prezenta Strategie nationala sunt stabilite urmatoarele obiective în cadrul acestui filtru:
1. Adoptarea si implementarea procedurilor si politicii comune privind procesarea cererilor de viza în scopul facilitarii calatoriilor/migratiei legale, prin:
a) armonizarea legislatiei nationale cu procedurile Schengen;
b) adoptarea sistemului informatic national de procesare a cererilor de viza "Visa on-line", astfel încât acesta sa fie compatibil cu viitorul sistem european de informare privind vizele, Visa Information System. Conectarea la sistem a tuturor punctelor de control la trecerea frontierei;
c) amenajarea consulatelor la standarde Schengen;
d) asigurarea dotarilor necesare detectarii documentelor false
si falsificate;
e) pregatirea personalului cu atributii consulare pentru aplicarea procedurilor Uniunii Europene pentru procesarea cererilor de viza de scurta sedere;
f) confectionarea si punerea în circulatie a unui nou colant de viza care sa respecte pe deplin specificatiile tehnice ale celui folosit de statele Uniunii Europene;
g) introducerea unei taxe unice de procesare a vizelor de scurta sedere, armonizata cu acquis-ul Uniunii Europene în materie.
2. întarirea rolului atasatilor de afaceri interne, militari, pe probleme de munca/ofiterilor de legatura în prevenirea migratiei ilegale:
a) extinderea retelei atasatilor/ofiterilor de legatura în principalele tari de origine a migratiei ilegale si în cele de tranzit;
b) intensificarea actiunilor atasatilor/ofiterilor de legatura pe linia schimbului de date si informatii.
3. Cresterea rolului transportatorilor internationali în prevenirea migratiei ilegale.
4. Consolidarea procedurilor de reglementare a accesului lucratorilor straini, prin derularea de actiuni specifice pe teritoriul statelor terte.
5. Instituirea unui sistem care sa permita schimbul de date privind minorii cetateni straini ce ramân pe teritoriul statului de origine si/sau intra pe teritoriul României, pentru a se monitoriza fenomenul, si instituirea unui mecanism prin care sa se impuna obligatia întoarcerii (prin angajament) în statul de origine a strainilor din state terte care au executat un contract de munca pe teritoriul României.
6. Reglementarea cadrului institutional si normativ prin care se realizeaza recrutarea si plasarea fortei de munca straine în România (modul de autorizare/functionare a agentilor privati), inclusiv prin instituirea obligatiei de informare cu privire la conditiile de viata si de munca din România (similar obligatiei impuse prin art. 17 si 18 din Codul muncii) si de asigurare a unor conditii adecvate de cazare a strainilor pe teritoriul României.
7. Reglementarea modalitatii în care se realizeaza accesul cetatenilor din state terte pe piata muncii din România în interesul statului roman în baza vizei de lunga sedere pentru alte scopuri.
3.3.2. Filtrul II - Cooperarea internationala privind frontiera
(22) Filtrul II este proiectat sa asigure o cooperare eficienta la frontiera între statele vecine, precum si între statele membre ale Uniunii Europene si alte state din zona, luând în considerare faptul ca un control efectiv la frontiera nu poate fi realizat numai de catre un singur partener.
(23) Principalele institutii cu competente specifice acestui filtru sunt:
a) Ministerul Integrarii Europene;
b) Ministerul Afacerilor Externe;
c) Ministerul Administratiei si Internelor:
(i) Directia generala afaceri europene si relatii internationale;
(ii) Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, Unitatea Nationala Europol, Biroul National Interpol si Biroul SIRENE;
d) Autoritatea Nationala a Vamilor;
e) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei:
(i) Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca;
(ii) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca;
(iii) Inspectia Muncii;
(iv) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului;
f) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
(24) în ceea ce priveste cooperarea internationala privind frontiera, acordurile cu statele vecine privind cooperarea în domeniul managementului frontierei sunt un instrument eficient pentru sporirea securitatii frontierei. Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea unor mecanisme adecvate de lucru, ca, de exemplu, schimbul de informatii, stabilirea unor canale de comunicare adecvate, puncte locale de contact, proceduri în caz de urgenta si unui mod de actiune obiectiv în cazul incidentelor, pentru a evita disputele politice si altele asemenea. Structuri de cooperare regionala de-a lungul frontierelor externe sunt stabilite si în zona maritima. Aceste initiative reunesc toate tarile din regiune.
(25) Obiectivele propuse în cadrul acestui filtru sunt:
1. Intensificarea cooperarii bilaterale cu structurile similare din statele vecine în domeniul managementului frontierei comune.
2. Dezvoltarea cooperarii regionale cu statele riverane la Marea Neagra.
3. Dezvoltarea cooperarii regionale în bazinul fluviului Dunarea.
4. Dezvoltarea parteneriatului cu tarile si regiunile de origine si tranzit.
5. Actualizarea/încheierea de noi acorduri de readmisie, pe baza consultarii permanente cu statele membre ale Uniunii Europene si cu statele de pe lista negativa a Uniunii Europene.
6. Consolidarea cooperarii regionale privind dezvoltarea pietei muncii transfrontaliere.
3.3.3. Filtrul III - Controlul si supravegherea frontierei de stat a României
(26) Activitatile desfasurate în acest filtru au în vedere asigurarea controlului frontierei, asa cum este acesta prevazut în Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere, Codul frontierelor Schengen. Filtrul III asigura o stare de fapt adecvata la frontiera, precum si respectarea prevederilor legale.
(27) Principalele institutii cu competente specifice acestui filtru sunt:
a) Ministerul Administratiei si Internelor:
(i) Politia de Frontiera Romana;
(ii) Oficiul National pentru Refugiati;
b) Autoritatea Nationala a Vamilor;
c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
d) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;
e) Ministerul Sanatatii Publice;
f) Ministerul Apararii;
g) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor;
h) Garda Nationala de Mediu.
(28) Controlul frontierei consta în:
1. controlul trecerii frontierei - reprezinta controalele efectuate la punctele de trecere a frontierei pentru a garanta ca persoanele si obiectele pe care acestea le poseda, precum si mijloacele de transport pot fi autorizate sa între pe teritoriul statelor membre sau pot fi autorizate sa le paraseasca;
2. supravegherea frontierei - reprezinta supravegherea frontierei între punctele de trecere a frontierei si supravegherea punctelor de trecere a frontierei în afara orarului de functionare, pentru a preveni ca persoanele sa evite controalele trecerii frontierei, si se bazeaza pe analiza riscurilor pentru securitatea interna si a amenintarilor care pot afecta securitatea frontierei.
(29) în aceasta privinta, autoritatile cu competente în acest filtru actioneaza consecvent pentru adoptarea si implementarea masurilor necesare pentru asigurarea securitatii interne si pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere, o importanta deosebita fiind acordata frontierei externe. Controlul trecerii frontierei si supravegherea frontierei vor fi desfasurate într-o maniera profesionala, astfel încât sa respecte în totalitate demnitatea umana, masurile adoptate fiind proportionale cu obiectivele urmarite.
(30) Obiective:

1. Armonizarea continua a cadrului legal si procedural, în concordanta cu acquis-ul Schengen.
2. Asigurarea cu personal suficient, cu un nivel ridicat de profesionalism, bazat pe pregatire de baza, competente tehnice, lingvistice, manageriale.
3. Perfectionarea cooperarii si colaborarii interinstitutionale în domeniul managementului functional al frontierei.
4. Dezvoltarea analizei de risc în vederea sprijinirii eficiente a luptei împotriva infractionalitatii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei.
5. Asigurarea infrastructurii, a sediilor, separarea fluxurilor de pasageri, facilitati portuare, infrastructura de comunicatii, conforme cerintelor Schengen, în punctele de trecere a frontierei.
6. Asigurarea echipamentului adecvat tipului de frontiera si situatiei operative, necesar desfasurarii actiunilor de supraveghere si control, conform cerintelor Schengen.
7. Realizarea sau modernizarea, dupa caz, a sistemelor de comunicatii si informatice compatibile si interoperabile cu sistemele existente la nivel european.
8. Realizarea Sistemului de supraveghere si observare la Marea Neagra - SCOMAR si asigurarea interconectarii si interoperabilitatii cu sistemele de supraveghere la Marea Neagra implementate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, VTS/AIS, Ministerul Apararii si de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit.
9. Realizarea Sistemului integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunare si în Delta Dunarii - SCOD si asigurarea
interconectarii si interoperabilitatii cu sistemul de supraveghere la Dunare RO-RIS, dezvoltat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
3.3.4. Filtrul IV - Activitati desfasurate în interiorul teritoriului national
(31) Filtrul IV asigura, pe de-o parte, suportul necesar pentru operatiunile de control si supraveghere realizate la frontiera si, pe de alta parte, masurile compensatorii necesar a fi adoptate în momentul în care se va renunta la controalele efectuate la frontierele interne ale Uniunii Europene.
(32) Principalele institutii cu competente specifice acestui filtru sunt:
a) Ministerul Administratiei si Internelor:
(i) Politia Romana;
(ii) Jandarmeria Romana;
(iii) Autoritatea pentru Straini;
(iv) Oficiul National pentru Refugiati;
(v) Directia generala de pasapoarte;
(vi) Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor;
(vii) Politia de Frontiera Romana;
(viii) Centrul National pentru Administrarea Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor;
(ix) Directia regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor;
(x) Unitatea Speciala de Aviatie;
b) Ministerul Justitiei;
c) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei:
(i) Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca;
(ii) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca; (iii) Inspectia Muncii;
(iv) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului;
d) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;
e) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
f) Ministerul Sanatatii Publice;
g) Serviciul de Telecomunicatii Speciale;
h) Serviciul Roman de Informatii;
i) Autoritatea Nationala a Vamilor;
j) Garda Nationala de Mediu;
k) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
(33) în cadrul masurilor pentru prevenirea migratiei ilegale si a infractionalitatii transfrontaliere un rol important îl are si Autoritatea pentru Straini, prin procesul de avizare a cererilor de viza de lunga sedere, precum si a celor de scurta sedere pentru cetatenii statelor cu potential migrator; aceste masuri se continua si pe teritoriul national, prin îmbunatatirea actiunilor de cautare, a controlului si a supravegherii bazate pe informatii, în conformitate cu legislatia nationala, iar acolo unde este posibil, pe baza acordurilor de cooperare politieneasca, conform art. 39 alin. (4) si (5) al Conventiei Schengen, sau în temeiul altor acorduri internationale la care România este parte.
De asemenea, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, prin activitatea sa, contribuie la realizarea masurilor pentru prevenirea migratiei ilegale, prin acordarea avizelor necesare obtinerii vizelor de lunga sedere pentru angajare în munca si, ulterior, a permiselor de munca pentru cetatenii statelor cu potential migrator, precum si prin sanctionarea angajatorilor care au încadrat straini fara respectarea legislatiei în materie.
(34) Pentru filtrul IV, Strategia nationala stabileste urmatoarele obiective:
1. Perfectionarea cadrului legal, în scopul prevenirii si combaterii migratiei ilegale si a infractionalitatii trans-frontaliere.
2. Realizarea, modernizarea si interconectarea, dupa caz, a sistemelor de comunicatii si informatice.
3. Asigurarea constructiei institutionale si a resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ si calitativ.
4. Integrarea datelor biometrice în documentele de calatorie, în scopul cresterii gradului de securitate al acestora, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
5. Asigurarea infrastructurii corespunzatoare si dotarea cu echipament adecvat desfasurarii activitatilor specifice acestui filtru.
6. Dezvoltarea cooperarii interinstitutionale pe teritoriul national prin:
a) îmbunatatirea schimbului de date si informatii între autoritatile cu atributii la frontiera;
b) sprijinul reciproc si desfasurarea de actiuni comune de catre autoritatile cu atributii la frontiera, precum si de catre cele cu atributii privind gestionarea si controlul încadrarii în munca a strainilor pe teritoriul României.
7. Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul national de prevenire si combatere a terorismului, pentru obtinerea complementaritatii si/sau a congruentei între masurile adoptate pe linia asigurarii securitatii frontierei si cele în materie de prevenire si combatere a terorismului.
8. Combaterea coruptiei în rândul personalului institutiilor nationale cu atributii în domeniul managementului frontierei.
9. Instituirea unui control specific la frontiera pentru cetatenii straini din tari terte care intra în scop de munca pe teritoriul României si/sau cu statut de detasat, precum si unul la reîntoarcerea în tara de origine.
10. Reglementarea modului de acces al cetatenilor din state terte care au obtinut un drept de sedere pe teritoriul statelor membre si care urmeaza sa aiba acces liber pe piata muncii din România.
11. Stabilirea unui cadru coercitiv aplicabil în cazul prezentarii de documente false în vederea obtinerii dreptului de sedere în scop de munca pe teritoriul României.
12. Cresterea rolului OMFM în activitatea de verificare a procedurilor care conduc la obtinerea dreptului de munca al strainilor din state terte si cooperare ulterioara mai ales în ceea ce priveste reglementarea statutului strainilor detasati pe teritoriul României.
13. Introducerea obligativitatilor întocmirii contractului de munca, alaturi de cel în limba romana, si în limba statului de origine, în vederea asigurarii unei informari complete a strainului cu privire la drepturile si obligatiile ce decurg din contractul de munca.
4. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat
4.1. Concept
(35) SISF reprezinta principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a României. Prin natura sa, SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - si are în componenta multiple subsisteme autonome complexe, aflate în strânsa interrelationare, diferite din punct de vedere tehnologic, contextual, operational, geografic si al cadrului conceptual. Realizarea acestuia constituie o prioritate a României, prin prisma asigurarii
securitatii propriilor frontiere si a frontierei externe a Uniunii Europene, în perspectiva integrarii în zona europeana de libertate, securitate si justitie. Prin prisma aderarii la Uniunea Europeana, realizarea SISF este un angajament asumat prin Planul de Actiune Schengen, revizuit 2006.
(36) Adecvat modelului integrat de securitate a frontierei dezvoltat de Catalogul Schengen "Controlul frontierelor externe, extradarea si readmisia: Cele mai bune practici si recomandari", SISF are în vedere, într-un concept unitar, toate cele 4 filtre complementare, ce reunesc activitatile desfasurate de toate institutiile nationale cu atributii în domeniul managementului integrat al frontierei.
(37) în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen, pentru implementarea recomandarilor Comisiei Europene si a masurilor cuprinse în Planul de Actiune Schengen, revizuit 2006, SISF presupune modernizarea infrastructurii si a echipamentelor la frontiera, la nivelul tuturor structurilor Politiei de Frontiera Romane, urmarind astfel asigurarea unui înalt nivel de securitate a frontierei externe a Uniunii Europene.
(38) SISF are urmatoarele componente si subsisteme, între care exista strânse legaturi de interdependenta si interconditionare:
a) componenta operativa: subsistemul legislativ; subsistemul resurselor umane; subsistemul procedurilor operationale;
b) componenta tehnica: subsistemul infrastructura: subsistemul supraveghere a frontierei; subsistemul control al trecerii frontierei; subsistemul IT, subsistemul de radiocomunicatii mobile, subsistemul comunicatii fixe, subsistemul comunicatii voce si date; subsistemul mobilitate; subsistemul suport logistic integrat.
Pentru succesul de ansamblu al misiunilor de supraveghere si control al trecerii frontierei se impune asigurarea armonizarii depline, conceptuale, actionale si temporale, a acestor componente.
4.2. Componenta operativa a SISF
(39) Componenta operativa cuprinde cadrul legislativ ce reglementeaza functionarea SISF, personalul suficient si adecvat pregatit pentru operarea si întretinerea SISF, precum si ansamblul procedurilor aplicate în cadrul activitatilor specifice asigurarii securitatii frontierei.
(40) Obiective:
1. Elaborarea proiectelor de acte normative care sa asigure cadrul legal pentru realizarea si functionarea SISF.
2. Asigurarea cu personal adecvat situatiei frontierei, special pregatit, capabil sa isi îndeplineasca sarcinile în toate conditiile.
3. Perfectionarea cadrului procedural în conformitate cu cerintele Schengen.
4.3. Componenta tehnica a SISF
(41) Obiectiv: Realizarea si implementarea subsistemelor SISF:
a) infrastructura;
b) supraveghere a frontierei;
c) control al trecerii frontierei;
d) IT;
e) radiocomunicatii mobile;
f) comunicatii fixe;
g) comunicatii voce si date;
h) mobilitate;
i) suport logistic integrat.
4.3.1. Subsistemul infrastructura
(42) Realizarea acestui subsistem vizeaza:
a) activitati investitionale în infrastructura operativa, cladirile structurilor Politiei de Frontiera Romane, ce constau în construirea de cladiri noi, precum si în reabilitarea si/sau extinderea cladirilor existente;
b) activitati de constructie a infrastructurii de comunicatii, cum ar fi turnuri, stâlpi si antene, în masura posibilului, echipamentele vor fi instalate pe amplasamentele existente, turnuri, cladiri înalte, iar daca nu este posibil, vor fi construite noi turnuri.
4.3.2. Subsistemul supraveghere a frontierei
(43) Subsistemul supraveghere a frontierei asigura observarea si actiunile specifice frontierei prin aplicarea unor tehnologii
bazate pe senzori, radare sau o combinatie a acestora. Informatiile de la senzori sunt transmise centrelor de control prin utilizarea subsistemelor de comunicatii si sunt procesate de subsistemul IT. Supravegherea la frontiera se bazeaza pe platforme mobile, precum si pe platforme fixe.
4.3.2.1. Frontiera verde
(44) Supravegherea fixa se bazeaza, în principal, pe un ansamblu de echipamente de vedere pe timp de zi si de noapte, inclusiv radare de detectie a persoanelor, montate pe piloni, în principal la sediile punctelor si sectoarelor Politiei de Frontiera Romane si pe alte directii de supravegheat.
(45) Supravegherea mobila se bazeaza pe vehicule cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt echipate cu echipamente fixe de vedere pe timp de noapte ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobila cu elicoptere este asigurata de structurile de aviatie ale Ministerului Administratiei si Internelor. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare, sisteme de vizualizare în infrarosu pe timp de noapte, camere video cu înregistrare si transmitere în timp real de imagini, tip FLIR, gigafoane si altele asemenea. Mijloacele rapide de comunicare de la bord asigura coordonarea actiunilor patrulelor de politie de frontiera, în conditii de reducere a riscului unor confruntari directe cu infractorii.
4.3.2.2. Frontiera albastra
(46) Se refera la:
a) Pentru supravegherea apelor maritime interioare, marii teritoriale, zonei contigue si zonei economice exclusive ale României va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere si control al traficului de nave de la Marea Neagra, denumit SCOMAR, ce va include:
(i) statiile de senzori de coasta;
(ii) infrastructura de comunicatii;
(iii) Centrul de comanda si control;
(iv) unitatile de interventie navale, terestre si aeriene.
SCOMAR schimba informatii de supraveghere si tactice prin interconectarea cu sistemele similare ale institutiilor de cooperare din cadrul Ministerului Tarnsporturilor, Constructiilor si Turismului, VTS/AIS, Ministerului Apararii si Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si cu sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit si asigura urmatoarele functii:
(i) detectarea si identificarea tintelor prin senzori radar si optoelectronici;
(ii) transportul si fuziunea informatiilor în Centrul de comanda si control;
(iii) transmiterea dispozitiilor catre unitatile proprii de interventie terestre, navale sau aeriene.
b) La frontiera fluviala va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunare si în Delta Dunarii, denumit SCOD, ce va fi format din urmatoarele componente:
(i) statii de senzori pe cursul fluviului; (ii) infrastructura de comunicatii; (iii) centre de comanda si control; (iv) unitati de interventie navale, terestre si aeriene.
SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului de nave pe Dunare RO-RIS, realizat de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, atât prin preluarea în timp real a datelor de trafic ale navelor comerciale procesate în acest sistem, cat si prin folosirea în comun a resurselor tehnice disponibile.
4.3.3. Subsistemul control al trecerii frontierei
(47) Asigura efectuarea controlului la trecerea frontierei asupra persoanelor si a bunurilor pe care acestea le poseda, precum si asupra mijloacelor de transport, inclusiv controlul mobil în punctele de trecere a frontierei portuare, feroviare si în zona de competenta a Politiei de Frontiera Romane. Integreaza cititoarele fixe si mobile de documente - sistemul LPR pentru captarea numerelor de pe placutele de înmatriculare, precum si echipamentele pentru detectarea drogurilor, a substantelor explozive si radioactive, echipamentele pentru detectarea documentelor falsificate ori contrafacute, sisteme pentru detectarea persoanelor si bunurilor de contrabanda ascunse în diverse vehicule de transport, cititor de amprente, sistemul de recunoastere faciala. Acest subsistem se va interfata cu componentele subsistemului IT.
4.3.4. Subsistemul IT
(48) Va fi un sistem on-line disponibil tuturor institutiilor cu atributii în domeniul managementului frontierei, bazat pe standardele sistemelor deschise, pentru realizarea interconexiunii cu sistemele IT folosite de aceste institutii, precum si cu sistemele IT internationale, de exemplu: VIS, SIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, sistemul de informatii despre pasageri în aeroporturi, în cadrul acestui subsistem al SISF, un rol important îl are Sistemul IT on-line al Politiei de Frontiera Romane, ce permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informatiilor necesare pentru un management corespunzator al frontierei, interconectarea si schimbul de date securizat cu sistemele informatice ale institutiilor implicate în asigurarea si mentinerea ordinii publice si sigurantei nationale. Sistemul IT al Politiei de Frontiera Romane sprijina institutiile în îndeplinirea atributiilor ce le revin, atunci când acest lucru este relevant pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere, a migratiei ilegale sau pentru descoperirea persoanelor si a bunurilor date în urmarire - de exemplu, permite accesul la informatiile existente în Sistemul Informatic National de Semnalari, compatibil SIS II, pentru verificari în cazul controalelor obisnuite, al controalelor de trecere a frontierei si al altora asemenea -, oferind atât nivelurilor de comanda, cat si celor de executie informatiile necesare pentru buna gestionare a evenimentelor privitoare la controlul si supravegherea frontierei de stat a României.
4.3.5. Subsistemul comunicatii voce si date
(49) Asigura infrastructura necesara pentru realizarea retelei de arie larga, WAN, si a retelelor locale, LAN, si faciliteaza derularea traficului de voce si date dintre utilizatorii SISF.
4.3.6. Subsistemul radiocomunicatii mobile
(50) Acest subsistem asigura suportul pentru realizarea schimbului de informatii (voce si date) dintre elementele operative mobile, precum si dintre acestea si centrele de comanda si control. Serviciile de comunicatii mobile sunt atât analogice, în gamele de frecventa VHF si HF, pentru unitatile de mobilitate navala, cat si digitale, de tip PMR, Professional Mobile Radio- comunications, în standard TETRA. Ca o particularitate, subsistemul PMR în standard TETRA va asigura nevoile de comunicatii pentru toate institutiile cu atributii la frontiera, zona de acoperire radioelectrica urmând sa fie asigurata în toata aria geografica a judetelor de frontiera si urmând a se asigura interoperabilitatea la nivel national în cadrul platformei unice de radiocomunicatii TETRA.
4.3.7. Subsistemul comunicatii fixe
(51) Subsistemul comunicatii fixe asigura infrastructura de transport de banda larga necesara pentru schimbul de informatii dintre locatiile fixe. Acesta reprezinta suportul pentru realizarea comunicatiilor de voce, pentru transferul de date necesare aplicatiilor informatice, precum si infrastructura necesara subsistemului radiocomunicatii mobile.
4.3.8. Subsistemul mobilitate
(52) Descrie platforma terestra-navala-aeriana ce va fi utilizata pentru sistemul de securitate a frontierei si include toate mijloacele de transport ce sunt destinate pentru operatiuni de supraveghere si interventie la frontiera de stat. Astfel, se asigura supravegherea si patrularea, transportul fortelor si al echipamentelor pentru interventie, transportul operational între diferitele structuri operationale si transporturile logistice pentru aprovizionare si mentenanta. Subsistemul are drept componente mobilitatea terestra, navala si aeriana.
4.3.9. Subsistemul suport logistic integrat
(53) Este compus din toate activitatile destinate suportului sistemului în întreaga perioada a ciclului de viata al acestuia. Include activitati de instruire, documentare, piese de schimb, mentenanta, precum si un suport centralizat ce permite operarea SISF 24 de ore din 24.
5. Finantare
(54) Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii nationale se planifica în bugetele proprii de catre fiecare dintre institutiile cu atributii în domeniu, în raport cu prioritatile, resursele disponibile si în mod corelat cu etapele de realizare a sistemului de management integrat, în conditiile legii.
(55) Sursele de finantare pentru implementarea Strategiei nationale pot fi:
a) fonduri de la bugetul de stat;
b) fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistenta financiara nerambursabila din partea Uniunii Europene;
c) fonduri rezultate din cofinantarea asigurata de statul roman, împreuna cu statele Uniunii Europene;
d) credite externe garantate de Guvernul României;
e) fonduri alocate prin Facilitatea Schengen;
f) credite externe care nu implica garantii guvernamentale;
g) donatii si sponsorizari oferite/acceptate în conditiile legii;
h) alte surse.
(56) în ceea ce priveste Facilitatea Schengen, conform documentelor încheiate în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeana, României îi va fi alocata suma de 559,8 milioane euro pentru punerea în aplicare a aquis-ului Schengen si a controlului frontierelor si pentru a sprijini îmbunatatirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetului national. Cel putin 50%, adica 279,9 milioane euro, din aceste fonduri vor fi utilizate pentru îndeplinirea obligatiei de a finanta actiuni la noile frontiere externe ale Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a aquis-ului Schengen si a controalelor la frontiera externa.
(57) SISF va fi realizat prin intermediul contractului încheiat cu integratorul de sistem, prin proiecte PHARE si proiecte cu finantare nationala, care sunt complementare, în ceea ce priveste contractul de realizare si implementare a SISF, livrarile sunt adaptate astfel încât sa nu existe nicio suprapunere cu proiectele PHARE. Echipamentele achizitionate prin finantare PHARE sunt integrate în sistem ca EFG (echipamente furnizate de Guvern), potrivit unei metodologii precise, prevazuta în documentele contractuale.
6. Implementare si evaluare
(58) Implementarea efectiva a Strategiei nationale revine fiecareia dintre institutiile cu atributii în domeniu, în partile ce le privesc. Sefii institutiilor au obligatia de a întreprinde masurile ce se impun si raspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din prezenta strategie. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei nationale pot participa si alte institutii ale statului, precum si organizatii neguvernamentale, care coopereaza potrivit competentelor si în conditiile legii. Monitorizarea implementarii Strategiei nationale revine GIRMIFS, prin secretariatul acestuia.
(59) Documentele de implementare a Strategiei nationale sunt Planul de actiune si Planul unic multianual de investitii pentru
securitatea frontierei, în baza prevederilor Planului de actiune si în scopul realizarii acestuia, ministerele/institutiile cu atributii la frontiera potrivit legii vor elabora programe sectoriale proprii. Resursele financiare necesare realizarii actiunilor privind investitiile pentru securitatea frontierei sunt cele prevazute în Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei.
(60) în procesul de implementare a Strategiei nationale se vor avea în vedere urmatoarele aspecte:
a) corelarea actiunilor cuprinse în planificarile sectoriale proprii fiecarei institutii cu cele prevazute de Strategia nationala;
b) stabilirea prioritatilor institutiilor cu atributii la frontiera în domeniul managementului frontierei si concordanta acestora cu obiectivele generale ale GIRMIFS;
c) alocarea fondurilor adecvate pentru finantarea programelor de dotare cu mijloace si echipamente performante destinate
securitatii frontierei, pentru încadrarea si pregatirea personalului, precum si pentru modernizarea infrastructurii;
d) monitorizarea si evaluarea permanenta a stadiului actiunilor prevazute în documentele de implementare a Strategiei nationale.
(61) Evaluarea într-o maniera unitara a implementarii Strategiei nationale este esentiala pentru asigurarea coerentei masurilor adoptate la nivelul tuturor institutiilor cu atributii în domeniu, evitarea suprapunerilor si paralelismelor între institutiile cu atributii la frontiera si pentru eliminarea disfunctionalitatilor aparute în procesul de implementare a Strategiei nationale.
(62) Evaluarea si analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei nationale se realizeaza în cadrul sedintelor de lucru ale GIRMIFS, dupa metodologia si la termenele prevazute în acest sens, pe baza de rapoarte periodice. Sarcina elaborarii
rapoartelor cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei nationale revine secretariatului GIRMIFS, care asigura
evidenta si comunicarea spre executare catre autoritatile abilitate a tuturor deciziilor si masurilor adoptate în cadrul acestor sedinte, precum si a modului de îndeplinire a acestora.
(63) Un instrument important de raportare îl constituie raportul anual de implementare al Strategiei nationale, document care sintetizeaza gradul de îndeplinire a obiectivelor asumate.
(64) Prezenta strategie nationala reflecta intentii si actiuni, proceduri si etape progresive ce vor fi urmarite cu consecventa, chiar daca, într-o lume dinamica, aflata în permanenta schimbare, pot sa apara evolutii care sa necesite reconsiderari temporare.
Pornind de la concluzia ca obiectivele Strategiei nationale sunt nu numai dezirabile, ci si sustenabile, precum si de la faptul ca institutiile care realizeaza managementul integrat al frontierei dispun de un capital uman apt de performanta, implementarea Strategiei nationale va asigura conditiile necesare pentru accederea României la spatiul Schengen.