Abrevierea Numele complet
UE Uniunea Europeana
PAS Planul de actiune Schengen
SIS Sistemul informatic Schengen
CS-SIS II Sistemul central SIS de generatia a Il-a
SINS Sistemul informatic national de semnalari
VIS Sistemul informatic privind vizele
MIRA Ministerul Internelor si Reformei Administrative
DGAERI Directia generala afaceri europene si relatii internationale din cadrul MIRA
GIRMIFS Grupul interministerial român pentru managementul integrat al frontierei de stat
SIRENE Supplementary Information Request at the National Entries
PKI Autentificare prin chei publice
*ST*
PREFATA
Integrarea europeana a reprezentat în decursul ultimilor ani preocuparea primordiala a tuturor ministerelor si celorlalte institutii ale administratiei din România.
La 13 aprilie 2005, România a primit avizul conform al Parlamentului European, iar semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeana a avut loc la 25 aprilie 2005, la Luxemburg. Conform calendarului stabilit, România a aderat la UE la l ianuarie 2007.
Odata cu dobândirea calitatii de membru cu drepturi depline al UE, la l ianuarie 2007, România a intrat într-o noua etapa, care presupune pregatirea si adoptarea masurilor necesare eliminarii controalelor la frontierele interne, în vederea aderarii ulterioare la spatiul Schengen.
România s-a pregatit sistematic pentru aderarea la spatiul Schengen în paralel cu derularea activitatilor care au vizat integrarea în UE. Actiunile în acest domeniu au urmat cursul stabilit de PAS, document revizuit anual si aprobat de Guvernul României.
începând cu l ianuarie 2007, data aderarii la UE, România aplica prevederile acquis-ului Schengen din categoria I. Categoria a Il-a a acquis-ului Schengen va fi implementata din momentul eliminarii controalelor la frontierele interne, pe baza unei decizii a Consiliului UE.
în acest context se impune stabilirea unor coordonate clare cu privire la obiectivele si masurile avute în vedere de tara noastra pentru îndeplinirea acestui deziderat.
Strategia nationala privind aderarea la spatiul Schengen, denumita în continuare Strategia nationala, contine directiile de actiune pentru ducerea la îndeplinire a masurilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderarii la spatiul Schengen, în calendarul propus.
Scopul prezentului document este realizarea cadrului general necesar abordarii unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen, precum si conjugarea eforturilor institutiilor cu atributii în domeniu.
Strategia nationala urmareste identificarea, programarea si realizarea corelata a actiunilor la nivel national, pentru asigurarea masurilor premergatoare aderarii la spatiul Schengen, precum si crearea premiselor unei armonizari consecvente si coerente prin utilizarea unitara a resurselor avute la dispozitie pentru acest demers.
Strategia nationala prezinta, într-o prima etapa, elementele procedurale si mecanismele care stau la baza procesului de evaluare Schengen, proces care are ca finalitate decizia Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne, în continuare sunt prezentati pasii facuti de România pentru pregatirea aderarii la spatiul Schengen si etapele pe care trebuie sa le parcurga România pentru aderarea la spatiul Schengen (anexa nr. 1).
Un alt capitol al Strategiei nationale este dedicat masurilor avute în vedere de România pentru aderarea la spatiul Schengen. Obiectivele circumscrise fiecarui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezinta instrumentul de implementare a Strategiei nationale.
Resursele financiare disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite sunt de asemenea evidentiate.
Coordonarea actiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor Strategiei nationale se realizeaza de catre Comisia nationala de autoevaluare Schengen, denumita în continuare Comisia nationala, organism care are rolul de a coordona, a promova si a reprezenta politicile si actiunile de analiza, dezvoltare în domeniul implementarii acquis-ului Schengen.
Evaluarea si monitorizarea stadiului îndeplinirii masurilor asumate de autoritatile române în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen se realizeaza de catre DGAERI din cadrul MIRA si implica evaluarea si monitorizarea implementarii acquis-ului Schengen, a obiectivelor asumate în PAS, precum si îndeplinirea recomandarilor si a celor mai bune practici din Catalogul Schengen.

DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor asumate, care vor fi prezentate spre analiza si decizie Comisiei nationale.
Schema relationala a institutiilor implicate în procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen este prezentata în anexa nr. 2.
în ceea ce priveste perioada de implementare a Strategiei nationale, autoritatile române au în vedere termenele stabilite în PAS. Conform angajamentelor asumate de autoritatile responsabile prin PAS, implementarea masurilor tehnice, administrative si legislative necesare îndeplinirii complete a acquis-ului Schengen se va realiza pâna în anul 2010.
CAP. I
Dispozitii generale
SECTIUNEA l
Obiectivul Strategiei nationale
(1) Obiectivul Strategiei nationale este stabilirea directiilor de actiune pentru ducerea la îndeplinire a masurilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului român în vederea aderarii la spatiul Schengen.
(2) Strategia nationala contine directiile de actiune si programele generale pentru ducerea la îndeplinire a masurilor, activitatilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderarii la spatiul Schengen, în calendarul propus.
(3) Scopul prezentului document este realizarea cadrului general necesar abordarii unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen, precum si conjugarea eforturilor institutiilor cu atributii în domeniu. Strategia nationala urmareste identificarea, programarea si realizarea corelata a actiunilor avute în vedere la nivel national, pentru asigurarea masurilor premergatoare aderarii la spatiul Schengen, precum si crearea premiselor unei armonizari consecvente si coerente sporite în utilizarea unitara a resurselor avute la dispozitie pentru acest demers.
(4) Strategia nationala creeaza cadrul general necesar abordarii unitare si coerente a obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen si identifica actiunile avute în vedere la nivel national pentru asigurarea masurilor premergatoare aderarii la spatiul Schengen.
(5) Pregatirile pentru aderarea la spatiul Schengen reprezinta un complex de masuri care trebuie sa fie adoptate si implementate în mod coordonat, unitar si planificat de catre institutiile/structurile cu responsabilitati în domeniu.
SECTIUNEA A 2-A
Contextul actual
2.1. Procesul de evaluare Schengen
(6) Potrivit art. 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul
privind Uniunea Europeana si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, România trebuie sa accepte în totalitate acquis-ul Schengen.
(7) Exista doua categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:
1. prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria I, etapa preaderare la spatiul
Schengen;
2. prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria a Il-a, etapa postaderare la
spatiul Schengen.
(8) Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate si aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne si sunt supuse procesului de evaluare Schengen. în acest context România trebuie sa îsi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerintele relevante din acquis-ul Schengen într-o maniera corecta, uniforma si eficienta, fiind supusa apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.
2.2. Implementarea si aplicarea prevederilor din categoria I
(9) România implementeaza prevederile din prima categorie începând cu data aderarii la UE, în procesul de preaderare la spatiul Schengen. Implementarea si monitorizarea prevederilor din aceasta categorie au facut parte din procesul de pregatire pentru aderarea la UE.
2.3. Procesul de evaluare anterior implementarii si aplicarii prevederilor din categoria a Il-a
(10) Implementarea si aplicarea prevederilor din categoria a Il-a presupun ca toate preconditiile legislative, operative si tehnice sa fie îndeplinite, în special cerintele referitoare la accesul la Sistemul informatic Schengen de generatia a Il-a si la un control eficient la frontierele externe, în acest context România trebuie sa tina cont inclusiv de recomandarile si de cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluarilor Schengen care se deruleaza în alte state membre ale UE.
(11) Procesul de evaluare consta în verificarea îndeplinirii tuturor conditiilor necesare implementarii depline a acquis-ului
Schengen. Acest lucru presupune ca România trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a îndeplini cerintele acquis-ului
Schengen într-o maniera uniforma, corecta, consistenta si eficienta. Evaluarea Schengen este în responsabilitatea Grupului de evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.
(12) Prima parte a procesului de evaluare consta în completarea unui chestionar extins, care va fi remis României. Acest chestionar va contine întrebari detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor categoriei a Il-a. Raspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de catre echipa de evaluare, pentru a permite Consiliului UE sa analizeze capacitatea României de a aplica prevederile categoriei a Il-a.
(13) în momentul în care au fost obtinute suficiente informatii, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea în teren a pregatirilor.
(14) Dupa finalizarea acestor vizite va fi redactat un raport care va analiza stadiul de pregatire a României pentru aplicarea
prevederilor categoriei a Il-a. Acest raport poate include recomandari pentru corectarea sau îmbunatatirea aspectelor mai putin satisfacatoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, dupa trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.
(15) Raportul final al Grupului de evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului UE, care va adopta decizia necesara prin
care va autoriza aplicarea prevederilor categoriei a Il-a la data/datele pe care o/le considera adecvata/adecvate.
2.4. Dispozitiile tratatului de aderare
(16) Art. 4 alin. (1) si (2) din Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a României si adaptarile tratatelor pe care se întemeiaza Uniunea Europeana, ce constituie parte integranta a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005 , face distinctia dintre prevederile care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, aplicabile în România de la data aderarii, si prevederile direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, care se aplica numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliul UE în
acest sens.
(17) De asemenea, Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a României si adaptarile tratatelor pe care se întemeiaza Uniunea Europeana face referire la procesul de evaluare Schengen, care va verifica, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, îndeplinirea conditiilor necesare aplicarii tuturor partilor în cauza din acquis:
"(1) Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene [...] si actele care se întemeiaza pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum si orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderarii, sunt obligatorii si se aplica în Bulgaria si România de la data aderarii.
(2) Dispozitiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene si actele care se întemeiaza pe acestea sau care sunt conexe acestuia si care nu sunt prevazute la alin. (1), desi sunt obligatorii pentru România de la data aderarii, se aplica pe teritoriul fiecaruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, dupa verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a conditiilor necesare aplicarii tuturor partilor în cauza din acquis."
CAP. II
Pregatirile României pentru aderarea la spatiul Schengen
(18) Pregatirile pentru atingerea acestui deziderat au demarat, sub coordonarea MIRA, în paralel cu lansarea procesului de negociere pe Capitolul 24 - "Justitie si afaceri interne" si au inclus activitati de redactare a unor documente strategice, de constructie institutionala, de implementare a prevederilor din categoria I si de monitorizare a angajamentelor asumate.
SECTIUNEA l
Documente strategice
(19) în contextul negocierilor privind Capitolul 24 - "Justitie si afaceri interne", statele membre ale UE au solicitat tarilor candidate, inclusiv România, prezentarea unui plan de actiune pentru aplicarea criteriilor preliminare participarii la spatiul Schengen.
(20) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Conferintei pentru aderare "România - Uniunea Europeana" Documentul de pozitie pe Capitolul 24 - Justitie si afaceri interne, care a avut ca anexa PAS. Documentul de pozitie a prezentat stadiul la acea data si masurile avute în vedere a fi adoptate, precum si pozitia fata de acquis-ul comunitar, în
urmatoarele domenii: supravegherea si controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea politieneasca, droguri, cooperarea judiciara în materie penala, extradare, arme de foc si munitii, SIS, protectia datelor cu caracter personal. Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate si nu au fost solicitate perioade de tranzitie sau derogari.
(21) Scopul PAS este identificarea si prioritizarea actiunilor care urmeaza sa fie adoptate pentru îndeplinirea preconditiilor pentru implementarea completa a acquis-ului Schengen, cât de curând posibil, precum si implementarea graduala
a acestuia, în functie de calendarul de aderare la spatiul Schengen. PAS va fi monitorizat si actualizat anual, astfel încât România sa îndeplineasca criteriile pentru aplicarea Conventiei de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, adoptata la Schengen la 19 iunie 1990, denumita în continuare Conventia Schengen.
(22) Structura PAS urmareste modelul recomandat de Comisia Europeana. Fiecare sectiune indica acquis-ul Schengen relevant, descrie situatia actuala, precum si masurile legislative, institutionale, administrative si tehnice prevazute pentru adoptarea si implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru masurile avute în vedere. De asemenea, sunt indicate institutii responsabile pentru implementarea acestor masuri.
(23) PAS marcheaza distinctia clara dintre momentul aderarii României la UE si momentul aderarii la Conventia Schengen. Planificarea procesului de implementare a Conventiei Schengen este realizata printr-o abordare în doua etape, care acopera atât perioada de preaderare la UE, cât si perioada care urmeaza aderarii la UE si se situeaza înaintea momentului ridicarii controalelor la frontierele interne, de la care România va avea calitatea de membru Schengen.
(24) Anual se prezinta Guvernului României si Comisiei Europene un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în PAS.
SECTIUNEA A 2-A
Institutii
(25) Coordonarea chestiunilor legate de cooperarea în context Schengen se realizeaza de Comisia nationala, organism înfiintat prin Hotarârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei nationale de autoevaluare Schengen.
(26) Acest organism creeaza conditii manageriale si de executie pentru ca institutiile românesti cu responsabilitati în domeniul Schengen sa defineasca si sa fundamenteze o actiune proactiva în raport cu cerintele aderarii la Acordul Schengen si la Conventia Schengen si, ulterior, în activitatea de sustinere a intereselor României la adoptarea deciziilor politice, legislative si financiare în cadrul UE.
(27) Comisia nationala informeaza periodic Guvernul si Consiliul interministerial pentru afaceri interne si justitie asupra activitatii desfasurate si a masurilor dispuse.
(28) Schema relationala a institutiilor implicate în procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen este prevazuta în anexa nr. 2.
CAP. III
Masurile avute în vedere pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite
(29) îndeplinirea obiectivului legat de eliminarea controalelor la frontierele interne si de aderarea la spatiul Schengen presupune implementarea unui complex de masuri care vizeaza:
a) adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen;
b) constructia institutionala;
c) componenta de investitii, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate, precum si pregatirea adecvata a personalului care va fi implicat în acest demers.
(30) De asemenea, se va avea în vedere asigurarea implementarii bunelor practici si recomandarilor elaborate la nivel european, asa cum sunt acestea prevazute în cataloagele Schengen.
(31) Masurile avute în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor circumscrise fiecarui domeniu legat de cooperarea Schengen sunt detaliate în PAS, document revizuit anual, care reprezinta planul de implementare a Strategiei nationale.
SECTIUNEA I
Adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen
(32) Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate si nu au fost solicitate perioade de tranzitie sau derogari.
(33) Documentele de referinta privind adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen de catre autoritatile române au avut în permanenta în vedere si au marcat clar distinctia dintre momentul aderarii României la UE si momentul aderarii la Conventia Schengen.
(34) Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizata printr-o abordare în doua etape, în functie de prevederile acquis-ului Schengen care apartin categoriei I si cele care apartin categoriei a Il-a. în continuare, eforturile autoritatilor române din punctul de vedere al adoptarii si implementarii acquis-ului Schengen se vor axa pe aceeasi abordare duala.
(35) Principalele masuri avute în vedere, în functie de fiecare domeniu al cooperarii Schengen, sunt:
A. Politica de vize
1. Modificarea legislatiei în sensul introducerii formatului uniform pe care se aplica viza emisa persoanelor detinatoare de documente de calatorie nerecunoscute de catre România
2. Amendarea legislatiei cu privire la regimul strainilor, în sensul introducerii conceptului de viza uniforma care este valabil pe teritoriul Schengen (aplicabil dupa aderarea la spatiul Schengen)
3. Implementarea deplina a prevederilor Instructiunilor consulare comune
4. Modificarea adecvata a legislatiei privind regimul strainilor în România, în vederea instituirii obligativitatii ca la solicitarea vizei strainii sa posede o asigurare medicala care sa acopere orice costuri legate de repatriere din motive medicale, asistenta medicala ori de urgenta si/sau tratament de urgenta în spital (Decizia Consiliului 2004/17/CE)
5. Introducerea în legislatia româna privind regimul strainilor a notiunii de viza uniforma cu valabilitate teritoriala limitata
6. Modificarea legislatiei privind regimul strainilor, în sensul în care România sa poata emite vize pentru un stat Schengen si, de asemenea, sa fie introduse prevederi care sa permita unui stat Schengen sa emita vize în numele României, în conditiile prevazute de acquis
7. Introducerea taxelor de viza conforme cu acquis-ul Schengen
8. Modificarea Ordonantei Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare si a taxelor percepute pentru prestarea acestora, aprobata cu modificari prin Legea nr. 89/1993, cu modificarile si completarile ulterioare
9. Amendarea acordurilor cu o serie de state de pe Lista negativa a UE, în care se prevede eliberarea de vize în conditii de gratuitate
B. Migratia
1. Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor în România, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, în vederea armonizarii sale cu art. 21 din Conventia Schengen si cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de catre persoane (Codul frontierelor Schengen)
2. Modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, în vederea introducerii prevederilor referitoare la consultarea partii contractante care a semnalat un strain ca inadmisibil, în situatia în care se intentioneaza eliberarea unui permis de sedere acestuia, potrivit art. 25 din Conventia Schengen
C. Cooperarea politieneasca
Elaborarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2006 privind unele masuri pentru facilitarea cooperarii politienesti internationale, aprobata prin Legea nr. 104/2007, pe componenta de cooperare în context Schengen
D. Lupta împotriva drogurilor
Adoptarea masurilor necesare pentru a permite participarea expertilor români la Grupul de lucru permanent, stabilit conform prevederilor art. 70 din Conventia Schengen
E. SIS
1. Elaborarea procedurilor nationale si internationale pentru operatiunile efectuate în SIS, în conformitate cu procedurile prevazute de Manualul SIRENE
2. Semnarea protocoalelor de colaborare cu Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii în vederea colaborarii operative cu aceste institutii
3. Demersuri privind semnarea de noi acorduri bilaterale privind cooperarea politieneasca internationala
F. Protectia datelor cu caracter personal
Armonizarea legislatiei, a reglementarilor si practicilor cu acquis-ul Schengen din domeniul protectiei datelor cu caracter personal
SECTIUNEA A 2-A
Constructia institutionala si investitii, achizitii de mijloace tehnice, echipamente si sisteme specializate
(36) Principalele masuri avute în vedere, în functie de fiecare domeniu al cooperarii Schengen, sunt:
A. Controlul frontierelor
1. Implementarea procedurilor de control al traficului în vederea asigurarii fluiditatii traficului la viitoarea frontiera interna si eliminarii obstacolelor care restrictioneaza traficul rutier în punctele de trecere la viitoarea frontiera interna
2. Monitorizarea si evaluarea permanenta a stadiului actiunilor prevazute în documentele de implementare a Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a României
în perioada 2007-2010, aprobata prin Hotarârea Guvernului nr. 324/2007 , Planul de actiune si Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei
3. Implementarea Sistemului integrat de supraveghere si control la Marea Neagra
4. Realizarea conditiilor tehnice necesare functionarii sistemului de informatii despre pasageri în aeroporturi
5. Separarea eficienta a fluxurilor de pasageri intra si extra Schengen în porturile si aeroporturile internationale
B. Politica de vize
1. Punerea în circulatie a colantului uniform de viza
2. Punerea în circulatie a colantului Schengen
3. Dotarea tuturor consulatelor clasificate de risc înalt cu echipamente de detectare a documentelor false si falsificate,
corespunzatoare diferitelor niveluri de risc, în conformitate cu acquis-ul în materie
4. Implementarea componentei nationale a VIS.
C. Migratia
1. Implementarea totala a Sistemului informatic integrat privind managementul migratiei, azilului si vizelor
2. Realizarea si integrarea în sistemul informatic al Oficiului Român pentru Imigrari a unei biblioteci virtuale care sa cuprinda specimene ale documentelor de identitate, calatorie si stare civila folosite de straini pe teritoriul României, inclusiv cu o descriere a elementelor de siguranta ale acestora
3. Implementarea unui proiect-pilot al sistemului pentru emiterea si gestionarea noilor pasapoarte cu date biometrice
4. Extinderea sistemului pentru emiterea si gestionarea pasapoartelor cu date biometrice, pentru întreaga tara
5. Realizarea suportului tehnic pentru producerea, eliberarea si utilizarea cartii electronice de identitate
D. Azilul
1. Introducerea datelor biometrice în documentele de calatorie eliberate beneficiarilor unei forme de protectie
2. Finalizarea modulelor de aplicatie ale Oficiului Român pentru Imigrari
E. Cooperarea politieneasca
1. înfiintarea si dezvoltarea componentei de cooperare politieneasca internationala, în contextul prevederilor art. 39-46 din Conventia Schengen, în cadrul Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala
F. Cooperare judiciara
1. Achizitionarea aparaturii necesare pentru Curtea de Apel Bucuresti, precum si dotarea celorlalte curti de apel cu aparatura necesara pentru aplicarea dispozitiilor referitoare la efectuarea audierilor prin videoconferinta, cuprinse în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala în materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare
2. Pregatirea magistratilor în cadrul seminariilor si cursurilor. Programa de pregatire continua pentru magistratii implicati în programul de pregatire indicat în sectiunea privind cooperare judiciara
G. Lupta împotriva drogurilor
1. înfiintarea unui registru central de investigatii si cercetare în domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe, în care vor fi incluse toate operatiunile derulate de orice institutie cu atributii de aplicare a legii si care sa permita evidentierea operatiunilor aflate în derulare astfel încât sa se stabileasca corect prioritatile si sa se asigure coerenta si eficienta în aplicarea legii
2. Modernizarea si/sau relocarea echipamentului operativ de control al birourilor vamale de la frontiera externa a UE, în conformitate cu evolutiile fenomenului traficului de droguri în termeni de calitate/cantitate/rute
3. înfiintarea laboratorului teritorial de analiza a drogurilor la Constanta
H. Arme de foc si munitii
1. Dezvoltarea institutionala a Registrului National al Armelor conform prevederilor Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 389/2004 privind organizarea si functionarea Registrului National al Armelor, în vederea implementarii sistemului de monitorizare a operatiunilor cu arme conform exigentelor Directivei Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achizitiei si detinerii de arme
2. Dezvoltarea unui sistem informatic si de comunicatii necesar functionarii Registrului National al Armelor
I. SIS
1. înfiintarea Centrului National SIS
2. Operationalizarea biroului SIRENE
3. Activitatile legate de realizarea din punct de vedere tehnic si administrativ a Biroului SIRENE - România
4. înfiintarea Centrului multifunctional de pregatire Schengen
5. Modernizarea sistemelor informatice existente în cadrul MIRA
6. Implementarea fazei-pilot a SINS compatibil cu Sistemul informatic Schengen de generatia a Il-a
7. Extinderea pilotului la nivel national
8. Interconectarea SINS la CS-SIS II; realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS-SIS II; realizarea solutiei de "Disaster Recovery" aferente SINS si a componentei nationale NS-SIS II
9. înfiintarea bazelor de date privind obiectele cautate pentru a fi confiscate sau utilizate ca probe în materie penala (art. 100 din Conventia Schengen), daca nu exista în sistemele informatice, compatibilizarea cu formatul Schengen si interconectarea acestora, precum si a celor referitoare la persoane si autovehicule, în vederea supravegherii discrete sau a controalelor specifice (art. 99 din Conventia Schengen). Conversia tuturor datelor care vor fi translatate în SINS
10. Dezvoltarea infrastructurii tehnice si de comunicatii pentru accesul autoritatilor competente la bazele de date mai sus mentionate (art. 101 din Conventia Schengen)
11. Extinderea implementarii sistemului "TETRA" la nivelul întregului teritoriu.
12. Modernizarea sistemului informatic al Oficiului Român pentru Imigrari corelat cu Sistemul informatic Schengen de
generatia a Il-a si VIS
13. Extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA
J. VIS
1. Elaborarea si aprobarea cadrului juridic pentru crearea si functionarea sistemului national de informare privind vizele
2. Elaborarea si adoptarea proiectului tehnic pentru componenta nationala a VIS
3. Realizarea aplicatiei informatice pentru componenta nationala a VIS, care sa permita conectarea, stocarea si transmiterea identificatorilor biometrici stabiliti prin normele europene (amprente digitale, imagine faciala)
4. Dotarea Centrului National de Vize si a Oficiului Român pentru Imigrari cu echipamentele hardware si aplicatiile
informatice necesare stocarii, prelucrarii si transmiterii de date în cadrul componentei nationale a VIS
5. Amenajarea si dotarea oficiilor consulare cu echipamentele necesare pentru functionarea în bune conditii a componentei
nationale a VIS
6. Conectarea la sistem si dotarea cu echipamente corespunzatoare a punctelor de frontiera de pe viitoarea frontiera externa
7. Conectarea la sistem si dotarea altor agentii cu echipamente, în functie de normele europene ce urmeaza a fi
adoptate
8. Interconectarea componentei nationale a VIS cu reteaua VIS a Comunitatii Europene
SECTIUNEA A 3-A
Pregatirea adecvata a personalului care va fi implicat în procesul de aderare (37) în cadrul masurilor de pregatire a aderarii la spatiul Schengen, solutionarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare si la formarea profesionala corespunzatoare a acestora reprezinta una dintre conditiile esentiale pentru succesul întregului proces. Mai mult decât atât, recomandarile si cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea si adoptarea unui concept clar si integrat al pregatirii în domeniul Schengen.
(38) Institutiile/structurile cu responsabilitati Schengen poseda în prezent sisteme proprii de formare profesionala, ceea ce rezolva însa numai în parte problematica pregatirii personalului.
(39) Necesitatea unui efort comun, la nivel national, privind pregatirea personalului, precum si posibilitatile institutiilor/structurilor implicate în activitatile de integrare în spatiul Schengen de a functiona în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin pun problema constituirii unui sistem integrat de formare profesionala.
(40) în vederea realizarii acestui deziderat si având în vedere recomandarile si cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia nationala a aprobat, în sedinta din data de 24 octombrie 2006, Conceptia integrata de pregatire a personalului institutiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spatiul Schengen.
(41) Scopul elaborarii Conceptiei integrate de pregatire a personalului institutiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spatiul Schengen îl reprezinta realizarea cadrului general comun pentru formarea profesionala initiala si continua a personalului care îsi desfasoara activitatea în domeniul Schengen. Obiectivele comune ale formarii profesionale integrate în domeniul Schengen sunt urmatoarele:
a) cunoasterea continutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;
b) asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitatii personalului de cooperare
în domeniul Schengen;
c) transmiterea informatiilor privitoare la acquis-ul Schengen;
d) cunoasterea procesului de evaluare Schengen;
e) pregatirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;
f) asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor de operare a tehnicii si a materialelor destinate îndeplinirii atributiilor si misiunilor în domeniul Schengen.
(42) Grupurile-tinta pentru pregatirea privind problematica Schengen includ personalul cu atributii în acest domeniu. Pregatirea trebuie sa includa atât demnitarii si personalul care ocupa functii de conducere, cât si personalul care ocupa functii
de executie.
(43) Domeniile avute în vedere pentru pregatirea în domeniul Schengen sunt cele care formeaza acquis-ul Schengen:
1. controlul frontierelor;
2. politica de vize;
3. migratie;
4. azil;
5. cooperare politieneasca;
6. cooperare judiciara;
7. lupta împotriva drogurilor;
8. arme de foc si munitii;
9. SIS;
10. protectia datelor.
CAP. IV
Resurse financiare
(44) Resursele financiare necesare pentru realizarea actiunilor necesare îndeplinirii masurilor legate de aderarea la spatiul Schengen se regasesc în Planul unic multianual de investitii, denumit în continuare Planul unic, document aprobat de GIRMIFS.
(45) Planul unic se actualizeaza anual si permite autoritatilor române sa monitorizeze progresele înregistrate pâna la integrarea în spatiul Schengen.
(46) Alte surse financiare disponibile se refera la Facilitatea Schengen si Programul general "Gestionarea fluxurilor migratorii".
SECTIUNEA l Facilitatea Schengen
(47) Facilitatea Schengen este un instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei si a României în perioada dintre data aderarii si sfârsitul anului 2009, în vederea finantarii actiunilor la noile frontiere externe ale UE, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen si a controlului la frontiere.
(48) în perioada 2007-2009, România va beneficia de o suma de 559,8 milioane euro pentru Facilitatea Schengen si pentru
fluxurile de numerar.
(49) Alocarile pentru România pentru Facilitatea Schengen sunt defalcate pe ani dupa cum urmeaza:
a) 297,2 milioane euro în 2007;
b) 131,8 milioane euro în 2008;
c) 130,8 milioane euro în 2009.
(50) Conform Actului privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a României si adaptarile tratatelor pe care se întemeiaza Uniunea Europeana, ce constituie parte integranta a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005 , cel putin 50% din sumele mentionate sunt destinate finantarii de actiuni la noile frontiere externe ale UE pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen si a controlului la frontiera externa.
(51) A douasprezecea parte din fiecare suma anuala se plateste Bulgariei si României în prima zi lucratoare a fiecarei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizeaza în termen de 3 ani de la efectuarea primei plati. România prezinta, în cel mult 6 luni de la data expirarii acestui termen de 3 ani, un raport cuprinzator privind utilizarea finala a sumelor globale în temeiul sectiunii Schengen a Facilitatii Schengen si pentru fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recupereaza de catre Comisie.
A. Cerinte minime privind managementul si controlul Facilitatii Schengen
(52) Pentru a fi eligibile actiunile trebuie sa derive în întregime sau în mod primar din acquis-ul Schengen si sa aiba ca obiectiv îmbunatatirea si întarirea viitoare a controlului la frontierele externe si trebuie:
a) sa fie localizate fizic la frontiera externa; sau
b) sa aiba o legatura cu protectia viitoarei frontiere externe în cazurile în care actiunile nu sunt fizic localizate la frontiera externa.
(53) Actiunile eligibile pot include stabilirea de diverse sisteme IT necesare implementarii acquis-ului Schengen.
(54) Totodata, urmatoarele conditii sunt obligatorii:
a) un Plan indicativ anual trebuie transmis la Comisia Europeana pâna la sfârsitul primaverii fiecarui an; Comisia nationala si ulterior Comisia Europeana pot sa aprobe sau sa respinga acest Plan indicativ, caz în care acesta va trebui refacut;
b) un sistem clar definit pentru gestionarea si controlul fondului cu proceduri interne care sa evidentieze o clara definire a responsabilitatilor;
c) respectarea principiilor separarii responsabilitatilor, astfel încât sa nu existe niciun risc de conflict de interes în realizarea achizitiilor si platilor;
d) existenta unor controale interne efective, inclusiv a functiei de audit independent, precum si a unui sistem contabil efectiv si de raportare financiara care sa raspunda standardelor internationale acceptate;
e) regulile de achizitie în conformitate cu reglementarile comunitare privind achizitiile;
f) prevederi antifrauda si mecanisme de corectie financiara;
g) raportare intermediara însotita de o declaratie anuala de gestiune a ofiterului responsabil din cadrul autoritatii competente cu coordonarea implementarii asistentei comunitare prin Facilitatea Schengen.
B. Sistemul propus de România pentru gestionarea si implementarea Facilitatii Schengen
(55) în cadrul sistemului de gestionare si control pentru implementarea asistentei financiare acordate prin Facilitatea Schengen sunt desemnate urmatoarele institutii:
1. MIRA - autoritate competenta pentru coordonarea implementarii asistentei financiare acordate prin Facilitatea Schengen;
2. Ministerul Economiei si Finantelor:
a) prin Oficiul pentru Plati si Contractare PHARE - autoritate de contractare si plata pentru asistenta financiara acordata prin Facilitatea Schengen;
b) prin Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale - autoritate de evaluare pentru Facilitatea Schengen;
3. Autoritatea de audit de pe lânga Curtea de Conturi - autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare de UE pentru Facilitatea Schengen.
(56) în realizarea atributiilor ce le revin, autoritatile implicate în gestionarea si implementarea Facilitatii Schengen pot sa încheie acorduri interinstitutionale de colaborare.
(57) Principalii beneficiari ai Facilitatii Schengen sunt MIRA, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicatiilor si
Tehnologiei Informatiei si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.
(58) Decizia Comisiei Europene nr. C (2007)1417 din 4 aprilie 2007 privind gestionarea si controlul partii consacrate acquisului Schengen din cadrul Facilitatii Schengen si pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009, denumita în continuare Decizia financiara, cuprinde prevederi referitoare la:
1. actiuni si cheltuieli eligibile;
2. coordonarea si compatibilitatea cu politicile comunitare;
3. documentatia necesara a fi întocmita si prezentata Comisiei Europene;
4. cadrul de monitorizare si control în domeniul raportarii, contractarii si platilor;
5. norme de buna practica administrativa si de buna gestiune financiara.
SECTIUNEA A 2-A
Programul general "Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii"
(59) Programul general "Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii" pentru perioada 2007-2013, care a fost aprobat la nivel european, stabileste mecanisme care acopera 4 domenii:
1. controlul si supravegherea frontierelor externe - managementul integrat al frontierei - politica de vize;
2. returnarea cetatenilor statelor terte care se afla ilegal pe teritoriul UE;
3. integrarea cetatenilor statelor terte care se afla legal pe teritoriul UE;
4. azilul.

(60) Suma propusa prin Programul general "Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii" este de 5.866 milioane euro, din care 1.184 milioane euro pentru azil, 759 milioane euro pentru fondul pentru returnare, 1.771 milioane euro pentru integrarea cetatenilor statelor terte si 2.152 milioane euro pentru managementul frontierelor externe.
(61) România nu poate beneficia de finantare din aceste fonduri atât timp cât beneficiaza de alta finantare pentru frontiera externa. Odata cu terminarea finantarii acordate prin Facilitatea Schengen, respectiv în anul 2009, România va deveni eligibila pentru aceste fonduri, adica în anul 2010.
CAP. V
Coordonare, implementare si monitorizare
(62) Coordonarea actiunilor întreprinse pentru realizarea obiectivului Strategiei nationale se realizeaza de Comisia nationala. Sarcina implementarii Strategiei nationale revine fiecareia dintre institutiile cu atributii în domeniu, în partile ce le privesc. Conducatorii institutiilor au obligatia de a întreprinde masurile ce se impun si raspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din Strategia nationala. La nivelul acestor institutii pot fi create si operationalizate structuri proprii de autoevaluare. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei nationale pot participa si alte institutii ale statului, precum si organizatii neguvernamentale, care coopereaza potrivit competentelor si în conditiile legii.
(63) Evaluarea si monitorizarea stadiului îndeplinirii masurilor asumate de autoritatile române în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la aderarea la spatiul Schengen se realizeaza permanent, prin intermediul DGAERI - MIRA.
(64) DGAERI va elabora rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor si va asigura transmiterea acestora catre autoritatile abilitate pentru îndeplinirea tuturor deciziilor si masurilor adoptate în acest sens în cadrul reuniunilor Comisiei nationale.
(65) Scopul evaluarii îl reprezinta evitarea suprapunerilor si paralelismelor între institutiile cu atributii la frontiera si eliminarea disfunctionalitatilor aparute în procesul de implementare a Strategiei nationale.
(66) Evaluarea si monitorizarea îndeplinirii masurilor stabilite se fac si prin organizarea unor vizite în teren de catre echipe mixte, formate din reprezentanti ai MIRA si ai institutiilor evaluate, pentru verificarea informatiilor furnizate în documentele prezentate de institutiile/ministerele implicate. Aceste misiuni se vor organiza ori de câte ori este nevoie, în urma acestor activitati, în cazul constatarii unor neconformitati, se vor solicita unitatii auditate planuri de actiuni corective.
CAP. VI Riscuri
(67) Riscurile identificate pentru îndeplinirea masurilor stabilite prin Strategia nationala se refera în primul rând la stabilirea unui calendar privind demararea si desfasurarea procesului de evaluare Schengen pentru România. Acest lucru depinde în mare masura de propriul calendar al UE în ceea ce priveste extinderea spatiului Schengen si de continuarea procesului de evaluare Schengen dupa încheierea acestui proces cu cele 10 state care au aderat la l mai 2004.
(68) De asemenea, riscurile identificate pentru Strategia nationala se refera la eventuala indisponibilitate a fondurilor necesare finantarii investitiilor, la termenele stabilite. De asemenea, un potential risc se refera la respectarea termenelor si sincronizarea proiectelor aflate în derulare, în vederea realizarii masurilor continute în PAS.
(69) Insuficienta cooperare între institutiile participante la implementarea Strategiei nationale este un alt risc care trebuie luat în considerare de autoritatile responsabile.
CAP. VII
Concluzii
(70) Implementarea masurilor stabilite prin Strategia nationala va permite realizarea obiectivului de eliminare a controalelor la frontierele interne odata cu aderarea ulterioara la spatiul Schengen.
(71) Acest demers se poate materializa numai printr-un efort interinstitutional care sa exprime capacitatea tuturor celor implicati de a gestiona coerent acest proces complex.
(72) Pregatirea pentru aderarea la spatiul Schengen trebuie sa aiba o asemenea calitate încât sa permita o evolutie pozitiva
a României pe parcursul procesului de evaluare Schengen si crearea conditiilor pentru o decizie favorabila a Consiliului UE privind eliminarea controalelor la frontierele interne.
(73) Strategia nationala se revizuieste anual, odata cu PAS.
LISTA ANEXELOR
1. Etapele privind aderarea României la spatiul Schengen
2. Schema relationala a institutiilor implicate în procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen
ANEXA l la Strategia nationala
ETAPELE privind aderarea României la spatiul Schengen
Nr. Etapa
1. Aderarea la Uniunea Europeana
2. Transmiterea de catre România a unei declaratii de pregatire - Declaration ofi readiness - privind pregatirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen (România trebuie sa propuna o data privind începerea procesului de evaluare)
3. Transmiterea de catre Secretariatul general al Consiliului UE a unui chestionar extins care va contine întrebari detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor Schengen din categoria a Il-a
4. Completarea de catre România a chestionarului si transmiterea acestuia catre Consiliul UE
5. Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de întrebari suplimentare, chestionare etc.
*ST*
ANEXA 2 la Strategia nationala
SCHEMA RELATIONALA
a institutiilor implicate în procesul de coordonare, implementare si evaluare a Strategiei nationale privind aderarea la spatiul Schengen
| Comisia nationala de autoevaluare Schengen
| (presedinte: ministrul internelor si reformei administrative) l
Secretariat:
Directia generala afaceri europene si relatii internationale
(Ministerul Internelor si Reformei Administrative)

K

Legenda
A = Ministerul Internelor si Reformei Administrative
B = Ministerul Afacerilor Externe
C = Departamentul pentru Afaceri Europene
D = Ministerul Economiei si Finantelor - Autoritatea Nationala a Vamilor
E = Ministerul Justitiei
F = Ministerul Transporturilor
G = Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
H = Secretariatul General al Guvernului
I = Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor
J = Autoritatea Nationala pentru Reglementare în Comunicatii Si Tehnologia Informatiei
K = Serviciul de Informatii Externe
L = Serviciul Român de Informatii
M = Serviciul de Telecomunicatii Speciale *ST*