Comisar european pentru rromi

Un eurodeputat a cerut ca rromii sa aiba si ei un reprezentant in cadrul Comisiei Europene.

Educatia si integrarea rromilor in societate sunt prioritati in abordarea problemei acestei minoritati, este concluzia la care au ajuns membrii Parlamentului European si activistii in domeniul drepturilor rromilor, in cadrul unei reuniuni care a avut loc la Bruxelles, in cadrul noului Forum Rrom al Parlamentului European, al carui rol este acela de a gasi solutii pentru a lupta impotriva rasismului si prejudiciilor cu care se confrunta rromii in Europa.
Atingand aproximativ cifra de 9 milioane, comunitatea europeana rroma este cea mai numeroasa minoritate in Uniunea Europeana si se confrunta cu cele mai multe discriminari. In unele din tarile Uniunii Europene, copiii rromi sunt considerati ca avand „dezabilitati” si ca atare sunt inscrisi in scoli speciale, separati de ceilalti copii si de sistemul normal de invatamant. Viktoria Mohacs, membra a Parlamentului European, a aratat ca un copil care este mai putin educat decat ceilalti are sanse mai mici ca atunci cand va deveni adult sa isi gaseasca un loc de munca. In Ungaria, a adaugat ea, 94% din parintii intrebati, au declarat ca nu isi doresc pentru copiii lor un coleg de banca rrom. In Germania, in unele regiuni, 80% dintre copiii rromi merg la o scoala speciala, sau nu urmeaza nici un tip de instruire institutionalizata.
O interventie interesanta a fost aceea a parlamentarului european austriac, Hannes Swoboda, care a declarat ca ar trebui sa se ia in considerare posibilitatea de a avea un coomisar european pentru rromi, in conditiile in care tari cu o populatie mai mica decat cea rroma au un reprezentant in Comisia Europeana.
Unul dintre expertii Comisiei Europene, Odile Quintin, a spus ca o problema importanta o reprezinta faptul ca politicile Uniunii Europene nu sunt insotite de politici adecvate nationale, regionale, locale. Tot ea a declarat ca Bruxelles-ul va realiza un program de instruire pentru 5 absolventi rromi din spatiul Uniunii Europene, care sa lucreze in Comisie, pentru a lucra la formularea politicilor publice, si a-i ajuta pe rromi sa „isi asume responsabilitatea pentru propria lor dezvoltare”. Quintin a mai afirmat ca s-a primit aprobarea de a accesa Fondul Social European, iar in prezent se lucreaza la definitivarea unei strategii comune pentru lupta impotriva discriminarii rromilor.
In acest an incepe si „Decada integrarii rromilor”, finantata de catre Banca Mondiala, proiect care isi doreste sa creasca atentia acordata problemelor cu care se confrunta minoritatea rroma si sa lupte impotriva saraciei acestei populatii.

Atestati pentru prima data in 1068, rromii au fost numiti in diferite feluri de popoarele cu care au intrat in contact, printre aceste denumiri figurand si acelea de « arami », « faraontseg », « bohemien », « tartares », « gypsy », « saracin », « athinganoi », « tigan ». In prezent, in majoritatea tarilor din Europa, organizatiile etnice au reusit sa impuna denumirea de « rom », in Romania s-a convenit asupra acestei formule, dupa ce mai intai Ministerul Afacerilor Externe a inaintat un Memorandum catre Guvern, in care solicita ca in evidentele oficiale sa se foloseasca termenul de tigan si nu de rrom, pentru a evita posibilele confundari ale romanilor cu membrii acestei etnii. Actiunea Ministerului Afacerilor Externe a atras protestul organizatiilor rromilor.
Locul de provenienta al acestora este un subiect de disputa intre mai multi cercetatori, unii considerandu-l Egiptul, altii il plaseaza in nord-vestul Indiei, in provincia Punjab.
Desi elitele intelectuale romanesti au fost putin preocupate de studiul populatiei rrome existente, existand putine comentarii autohtone legate de aceasta minoritate etnica, marturiile calatorilor straini se consituie in date privitoare la tipul de existenta al acestei comunitati. Rromii sunt atestati sub aspect juridic si social doar ca robi domnesti, manastiresti sau boieresti inca din primele documente ale cancelariilor din Tarile Romane (1385). Viata pe care o aveau rromii in acea perioada era asemanatoare cu sclavia din Imperiul Bizantin.
Regulamentul Organic incadra rromii in sfera obiectelor nemiscatoare, putand fi schimbati, vanduti, daruiti si uneori servind ca unitate de schimb. Comertul cu robi rromi se practica pe o scara larga la inceputul secolului al XIX-lea, ajungandu-se la vanzarea lor la cantar.
In cele din urma, mai mult ca urmare a presiunilor occidentale, va avea loc si in Romania abolirea « sclaviei tiganilor », incepand cu anul 1844 in Moldova. Dar acest fapt nu va duce la integrarea lor in societatea romaneasca, rromii find obligati sa traiasca la marginea comunitatilor. Un pas inainte il reprezinta perioada interbelica, in care Societatea Generala a Romilor a editat carti si reviste proprii si a militat pentru drepturile etniei. In cele din urma, in 1948, Societatea s-a autodizolvat.
Anii ’40 au fost cei in care populatia rroma a avut cel mai mult de suferit. Rromilor nomazi li s-au interzis mai intai deplasarile, motivul invocat fiind acela ca ar putea transmite tifos. Ulterior, un decret regal a desemnat criteriile de deportare pentru rromi. Primul pas a fost confiscarea averilor, apoi s-a trecut la rationalizarea alimentelor. In 1942, 84% din rromii nomazi fusesera deportati la munca fortata in Transnistria, ulterior procedandu-se si la deportarea rromilor sedentari. Comisia romana pentru victimele Holocaustului a estimat ca in Transilvania ar fi murit 36.000 de rromi.
Perioada comunista, in special anii ’60 au adus o oarecare libertate populatiei rrome, care a putut sa aiba carti in limba rromani si acces la resurse si servicii sociale. Dupa 1990 rromii au fost recunoscuti ca minoritate nationala si au creat mai multe formatiuni politice si organizatii civice.
Raportul privind imaginea romilor in presa scrisa romaneasca realizat in cadrul proiectului Roma News – Centrul Rromilor pentru comunicare si si Relatii cu Mass-Media derulat de Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii Romani CRISS a aratat ca exista in continuare o promovare a unor stereotipuri negative referitoare la aceasta populatie.

Surse:

- EUobserver
- EUPolitix
- WorldBank
- Lucian Cherata, Istoria tiganilor, Editura Z

Opinia dumneavoastra !!!

Alta stire:

- Deputat rrom in Parlamentul European 13 01 2005

A se vedea:

- Comisia Europeana - Drepturile fundamentale
- Comisia Europeana - Carta Drepturilor Fundamentale
- Comisia Europeana - Nediscriminarea si relatiile cu societatea civila
- Parlamentul European - Drepturile omului - Drepturile fundamentale
- Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei
- Drepturile fundamentale in Uniunea Europeana
- UE - Contributia la Conferinta Mondiala impotriva rasismului, Discriminarii Rasiale, Xenofobiei si Intoleranta
- Legislatia comunitara privind Spatiul de libertate, securitate si justitie
- UE - Combaterea rasismului in tarile candidate
- Deputatul Nicolae Paun - Partida Romilor Social Democrata din România
- Departamentul pentru Relatii Interetnice
- www.divers.ro
- www.romanicriss.org
- www.romanothan.ro
- www.romanews.ro