Deputat rrom in Parlamentul European

Primul deputat de etnie rroma din Parlamentul European este o tanara de 29 de ani, Livia Jaroka, din Ungaria. Ea a declarat intr-un interviu acordat BBC ca isi propune sa lupte pentru imbunatatrea vietii comunitatilor de rromi din intreaga Europa.

Tanara membra a Parlamentului European afirma deoarece este « reprezentanta poporului Ungariei – din care un mare procent este alcatuit din cei de etnie rroma, fara a-i mai mentiona pe maghiarii din afara granitelor, cu sau fara acest background rrom » o face sa se simta responsabila pentru intreaga comunitate rroma europeana. Aceasta comunitate este cel mai mare grup minoritar din Europa, cifra estimata fiind de aproximativ 15 milioane de persoane, adica mai mult decat populatia Austriei sau Suediei.
Livia Jaroka vede ca fiind necesara interventia sa in favoarea comunitatilor rroma, pentru ca este vorba de o minoritate care traieste la marginea societatii, fiind discriminata si suferind de o scadere a nivelului de trai dupa caderea comunismului. Spre deosebire de perioada de dinainte 1989, cand aproximativ 89% din cei de etnie rroma aveau locuri de munca, in prezent sansele celor de varsta mijlocie de a fi angajati sunt foarte mici si nivelul somajului este foarte ridicat, in unele regiuni ajungandu-se pana la un procent de 100%.
Discriminarile de care vorbeste tanara euro-deputat sunt vizibile in special in educatie, unde copii rromi sunt de multe ori inscrisi in clase separate – 600 de astfel de clase existand in Ungaria, in sistemul sanitar – unde calitatea ingrijirii primite este mai scazuta, dar mai ales in conditiile in care locuiesc aceste minoritati. In Ungaria, aproape fiecare stat sau oras are o zona locuita numai de rromi, acestia fiind convinsi sa traiasca separat de restul comunitatii.
Jaroka isi propune ca in mandatul sau sa acorde o atentie deosebita schimbarii imaginii pe care o au rromii in societate in prezent, imagine mult distorsionata. De exemplu, spre deosebire de ceea ce cred multi, 80% din populatia rroma europeana este sedentara.
In momentul in care vom reusi sa vedem asemanarile care exista intre populatiile rrome si cele non-rrome, vom putea sa nu mai facem discriminari si sa privim aceasta minoritate ca pe un partener in dezvoltarea mostenirii culturale europene.
Populatia estimata a rromilor din Romania este de peste 400 000, adica 1,8% din populatia tarii. Si la noi au existat mai multe cazuri de discriminare mediatizate de presa si de organizatiile non-guvernamentale preocupate de lupta pentru drepturile omului. De exemplu, dupa ce in 2001, primarul de atunci al municipiului Piatra Neamt isi anunta intentia de a construi un « ghetou special pentru rromi », in septembrie 2004, organizatia Romani CRISS a semnalat ca Primaria intentioneaza sa transfere populatia de rromi din cartierele Gara Veche si Darmanesti, la marginea orasului, in zona Valeni, in apropierea groapei de gunoi si a poligonui de tragere.

Atestati pentru prima data in 1068, rromii au fost numiti in diferite feluri de popoarele cu care au intrat in contact, printre aceste denumiri figurand si acelea de « arami », « faraontseg », « bohemien », « tartares », « gypsy », « saracin », « athinganoi », « tigan ». In prezent, in majoritatea tarilor din Europa, organizatiile etnice au reusit sa impuna denumirea de « rom », in Romania s-a convenit asupra acestei formule, dupa ce mai intai Ministerul Afacerilor Externe a inaintat un Memorandum catre Guvern, in care solicita ca in evidentele oficiale sa se foloseasca termenul de tigan si nu de rrom, pentru a evita posibilele confundari ale romanilor cu membrii acestei etnii. Actiunea Ministerului Afacerilor Externe a atras protestul organizatiilor rromilor.
Locul de provenienta al acestora este un subiect de disputa intre mai multi cercetatori, unii considerandu-l Egiptul, altii il plaseaza in nord-vestul Indiei, in provincia Punjab.
Desi elitele intelectuale romanesti au fost putin preocupate de studiul populatiei rrome existente, existand putine comentarii autohtone legate de aceasta minoritate etnica, marturiile calatorilor straini se consituie in date privitoare la tipul de existenta al acestei comunitati. Rromii sunt atestati sub aspect juridic si social doar ca robi domnesti, manastiresti sau boieresti inca din primele documente ale cancelariilor din Tarile Romane (1385). Viata pe care o aveau rromii in acea perioada era asemanatoare cu sclavia din Imperiul Bizantin.
Regulamentul Organic incadra rromii in sfera obiectelor nemiscatoare, putand fi schimbati, vanduti, daruiti si uneori servind ca unitate de schimb. Comertul cu robi rromi se practica pe o scara larga la inceputul secolului al XIX-lea, ajungandu-se la vanzarea lor la cantar.
In cele din urma, mai mult ca urmare a presiunilor occidentale, va avea loc si in Romania abolirea « sclaviei tiganilor », incepand cu anul 1844 in Moldova. Dar acest fapt nu va duce la integrarea lor in societatea romaneasca, rromii find obligati sa traiasca la marginea comunitatilor. Un pas inainte il reprezinta perioada interbelica, in care Societatea Generala a Romilor a editat carti si reviste proprii si a militat pentru drepturile etniei. In cele din urma, in 1948, Societatea s-a autodizolvat.
Anii ’40 au fost cei in care populatia rroma a avut cel mai mult de suferit. Rromilor nomazi li s-au interzis mai intai deplasarile, motivul invocat fiind acela ca ar putea transmite tifos. Ulterior, un decret regal a desemnat criteriile de deportare pentru rromi. Primul pas a fost confiscarea averilor, apoi s-a trecut la rationalizarea alimentelor. In 1942, 84% din rromii nomazi fusesera deportati la munca fortata in Transnistria, ulterior procedandu-se si la deportarea rromilor sedentari. Comisia romana pentru victimele Holocaustului a estimat ca in Transilvania ar fi murit 36.000 de rromi.
Perioada comunista, in special anii ’60 au adus o oarecare libertate populatiei rrome, care a putut sa aiba carti in limba rromani si acces la resurse si servicii sociale. Dupa 1990 rromii au fost recunoscuti ca minoritate nationala si au creat mai multe formatiuni politice si organizatii civice.
Raportul privind imaginea romilor in presa scrisa romaneasca realizat in cadrul proiectului Roma News – Centrul Rromilor pentru comunicare si si Relatii cu Mass-Media derulat de Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii Romani CRISS a aratat ca exista in continuare o promovare a unor stereotipuri negative referitoare la aceasta populatie.

Surse:

- BBC
- Lucian Cherata, Istoria tiganilor, Editura Z

Opinia dumneavoastra !!!

A se vedea:

- Despre Livia Jaroka
- Comisia Europeana - Drepturile fundamentale
- Comisia Europeana - Carta Drepturilor Fundamentale
- Comisia Europeana - Nediscriminarea si relatiile cu societatea civila
- Parlamentul European - Drepturile omului - Drepturile fundamentale
- Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei
- Drepturile fundamentale in Uniunea Europeana
- UE - Contributia la Conferinta Mondiala impotriva rasismului, Discriminarii Rasiale, Xenofobiei si Intoleranta
- Legislatia comunitara privind Spatiul de libertate, securitate si justitie
- UE - Combaterea rasismului in tarile candidate
- Deputatul Nicolae Paun - Partida Romilor Social Democrata din România
- Departamentul pentru Relatii Interetnice
- www.divers.ro
- www.romanicriss.org
- www.romanothan.ro
- www.romanews.ro