Eurodeputatii vor o imagine mai buna

Un grup de deputati europeni au relansat o campanie de reformare a institutiei de la Strasbourg.

In sondajele de opinie de la nivelul Romaniei, institutia Parlamentului "obtine" de obicei cele mai mici scoruri in domeniul increderii populatiei si cele mai mari in domeniul imagini negative in comparatie cu celelalte institutii ale statului.
Situatia nu este cu mult diferita nici la nivelul Uniunii Europene, unde Parlamentul European este vazut destul de prost de cetatenii europeni. Cauzele acestei imagini sunt multiple, in principal PE fiind acuzat de cheltuirea in mod neeconomic a mari sume de bani din bugetul comunitar, precum si de o opacitate a procedurilor parlamentare.
Cresterea de la 1 mai 2004 a numarului tarilor membre UE de la 15 la 25 a dus, pe cale de consecinta, la cresterea numarului eurodeputatilor si, respectiv, a problemelor de functionare a PE.
Pentru a contracara aceste probleme, inca din martie 2001, 9 deputati europeni din patru grupuri politice au pus bazele unei "Campanii pentru Reforma Parlamentului" (CRP). De la data lansarii si pana in acest moment, membrii CRP s-au implicat mai ales in urmatoarele domenii:
- abolirea intalnirilor de vineri din Strasbourg.
Pana la sfarsitul lui 2000, sesiunile lunare din Strasbourg durau de luni si pana vineri. Practica a aratat ca vinerea dimineata foarte putin membrii PE isi faceau aparitia la sedinta, iar cei care totusi veneau plecau imediat dupa ce semnau de prezenta.
Cele de mai sus si-a gasit o reflectare foarte negativa in presa europeana. De aceea, CRP a lansat o campanie de eliminare a vinerei din program, campanie ce a avut succes si a salvat astfel 1 milion de euro pe an.
- sistemul de plata a eurodeputatilor.
La nivelul PE nu exista un salariu unitar pentru toti membrii PE. Fiecare primeste suma pe care ar fi castigat-o daca ar fi fost membru in parlamentul sau national.
Procedura de mai sus a dus la mari discrepante intre diferitele grupuri nationale de eurodeputati, de exemplu un italian castigand de trei ori mai mult decat un suedez.
Dupa largirea din 2004, diferentele dintre salariile parlamentarilor a crescut si mai mult.
Pentru a compensa diferentele, PE are instituit un generos sistem de rambursare a cheltuielilor facute, care de multe ori acopera mult mai mult decat costurile efective avute de parlamentari. Din aceasta cauza, CRP doreste regandirea procedurii de plata.
- schimbarea modului de lucru intern al PE.
Reforma modului de lucru intern a PE se inscrie in trendul mai larg al reformarii procedurilor interne al institutiilor comunitare. CRP acorda intreaga sa sustinere acestui proces.
- accesul la documentele de lucru ale Parlamentului.
CRP a sustinut inca de la crearea sa obtinerea de catre toti cetatenii UE de acces facil la documentele PE.
- modul de finantare a partidelor politice europene.
CRP doreste in acest moment obtinerea unei mai mari transparente si a unei mai bune reglementari.
100 din membrii noului PE au relansat CRP marti (11 ianuarie 2005). Cu aceasta ocazie, parlamentarul britanic Chris Heaton-Harris a declarat ca "provocarile sunt mai mari acum in noul Parlament European extins".
Principalele scopuri ale noii campani CRP sunt:
- o mai mare eficenta a PE, prin renuntarea la sistemul de lucru in trei orase diferite, urmand sa se opteze pentru un singur sediu;
- cresterea transparentei prin reformarea sistemului de cheltuieli, inclusiv prin rambursarea cheltuielilor de calatorie doar in functie de costurile efectiv avute;
- cresterea caracterului economic al lucrarilor PE, prin introducerea unui cod intarit de conduita care sa stabileasca in mod clar drepturile si responsabilitatile eurodeputatilor.
Prima tinta de atins este determinata de ciudatul mod in care s-a rezolvat problema sediului PE. Institutia comunitara in cauza isi desfasoara activitatea in trei orase diferite, Bruxelles, Luxembourg si Strasbourg, in ultimul aflandu-se doar de 12 ori pe an.
Un raport al Secretarului General al PE a estimat costul mentinerii a trei sedii PE la 200 de milioane de euro pe an.
Pentru a renunta la sediul de la Strasbuorg este nevoie de acordul unanim al tuturor parlamentarilor, deci, inclusiv al celor francezi, care mai mult ca sigur ca nu vor fi de acord cu parasirea de catre PE a teritoriului patriei lor. De altfel, aceasta atitudine reiese si din faptul ca nici un eurodepuat francez nu participa la initiativa CRP.
70% dintre eurodeputatii olandezi participa la CRP, fiind urmati ca procentaje de finlandezi (43%) si britanici (31%).

Negociatorii tratatelor au facut trimitere, de fiecare data, la dispozitiile tratatelor (art. 77 al Tratatului C.E.C.A. si 216 al Tratatului C.E.E .), atunci când s-a discutat problema sediului.
Pentru alegerea sediului definitiv al institutiilor comunitare, s-a deschis o adevarata competitie între mai multe state membre, perioada provizoratului prelungindu-se foarte mult.
Compromisul care a durat pâna în anul 1992 îsi avea originea în decizia reprezentantilor guvernelor statelor membre care a însotit semnarea tratatului de fuziune din 8 aprilie 1965, conform careia: „Luxemburg, Bruxelles si Strassburg ramân locuri de lucru provizorii ale institutiilor Comunitatii” .
Prin decizia luata de Consiliul european de la Edinburg din 1992 de comun acord de catre reprezentantii guvernelor statelor membru, privind fixarea sediilor institutiilor si ale unor organisme si servicii ale Comunitatilor s-au stabilit urmatoarele:
- Parlamentul îsi are sediul la Strasbourg, unde se desfasoara 12 sedinte plenare anuale. Sesiunile plenare suplimentare au loc la Bruxelles. Comisiile sale au sediul la Bruxelles. Secretariatul general si serviciile sale se afla la Luxemburg ;
- Consiliul îsi are sediul la Bruxelles . Sesiunile sale din aprilie, iunie si octombrie se desfasoara la Luxemburg. Se poate decide o sesiune în alt loc în împrejurari exceptionale, pentru ratiuni corespunzatoare justificate.
- Comisia se afla la Bruxelles , dar unele servicii ale sale sunt stabilite la Luxemburg.
- Curtea de Justitie si Tribunalul de prima instanta sunt stabilite la Luxemburg, dar aceasta nu împiedica desfasurarea uneia sau mai multor sedinte în alt loc;
- Consiliul economic si social îsi are sediul la Bruxelles;
- Curtea de Conturi si Banca europeana de investitii se afla la Luxemburg .
Pâna în anul 1992, sediile provizorii ale institutiilor comunitare erau, de fapt, sediile permanente de astazi.

Surrse:

- EUobserver
- www.ep-reform.net
- Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, Drept institutional Comunitar European, Editura Actami, Bucuresti, 1999

Opinia dumneavoastra !!!

Alte stiri:

- Parlamentul European, prin ochii unui finlandez 14 09 2004
- Comisia Europeana revine acasa 3 09 2004

A se vedea:

- Campaign for Parliament Reform
- Membrii CRP
- Parlamentul European
- Regulile de procedura ale Parlamentului European
- Sediul de la Strasbourg al Parlamentului European
- Sediul de la Bruxelles al Parlamentului European
- Sediul din Luxembourg al Parlamentul European
- Vizita la Parlamentul European