Legaturi pe net
Atac

 

  
Noi membrii ai Curtii de Conturi
Comisia Europeana a cerut vineri (16 spetembrie 2005) tarilor UE sa renunte la barierele impuse fortei de munca provenite din noii membrii.

Articol:

Curtea de Conturi - cu ochii pe banii europeni

Curtea europeana de Conturi cunoaste zilele acestea schimbari importante declansate de schimbarea unora din membrii sai.
Aceasta institutie a Uniunii Europene are o istorie diferita fata de colegele ei, nefiind prevazuta in Tratatele constitutive ci aparand mai tarziu, în contextul aplicarii si consolidarii finantarii Comunitatilor prin resurse proprii si în cel al atribuirii Parlamentului european a responsabilitatii de a descarca Comisia pentru executia bugetului.
Ea a luat fiinta în urma initiativei parlamentarului german dr. Heinrich Aigner, presedinte atunci al Comisiei de control bugetar, si a fost prevazuta de Tratatul din 22 iulie 1975, care a reformat procedura bugetara si a intrat în vigoare la 1 iunie 1977. Curtea a inlocuit Comisia de control prevazuta in Tratatele CEE si CEEA si comisarii de conturi prevazuti in Tratatul CECO.
Curtea de Conturi a dobândit abia prin Tratatul de la Maastricht un statut echivalent cu al unei institutii comunitare, iar in ciuda denumirii sale nu indeplineste o veritabila functie jurisdictionala. Conform atributiilor trasate in Tratate, ea examineaza "legalitatea si regularitatea cheltuielilor si incasarilor", asigurand si o "buna gestiune financiara" in cadrul Comunitatilor.

Din Insulele Baleare la Curtea europeana

Curtea de Conturi este un organ colegial compus din 25 de membri. Pe 23 ianuarie 2006, Consiliul, dupa ce s-a consultat cu Parlamentul European a numit pentru un mandat de 6 ani urmatorii cinci noi membrii: Massimo Vari (Italia), Juan Ramallo Massanet (Spania), Olavi Ala-Nissilä (Finlanda), Lars Heikensten (Suedia) si Karel Pinxten (Belgia). Ei ii inlocuiesc din 1 martie pe Giorgio Clemente (Italia), Aunus Salmi (Finlanda), Robert Charles Reynders (Belgia), Juan Manuel Fabra Vallés (Spania) si Lars Tobisson (Suedia).
Cum pentru a fi membru al Curtii trebuie sa te aflii printre personalitatile care apartin sau au apartinut în tarile lor institutiilor de control extern sau care poseda o calificare deosebita pentru aceasta functie si cei cinci au fiecare in spate un CV impresionant: Massimo Vari a fost judecator la Curtea de Conturi nationala; Massanet a activat la Inalta Curte de Justitie a Insulelor Baleare, fiind si profesor de drept financiar si fiscal la Universitatea Autonoma din Madrid; Ala-Nissilä si Karel Pinxten au facut parte din parlamentele tarilor lor, fiind membri ai unor comitete legate de domeniul taxelor si impozitelor iar Heikensten a fost guvernator al Bancii Centrale suedeze.
In acelasi timp cu schimbarile citate mai sus, Consiliul a reinnoit mandatele urmatorilor judecatori: Máire Geoghegan-Quinn (Irlanda), Vítor Manuel da Silva Caldeira (Portugalia) si Morten Louis Levysohn (Danemarca).

Mandatul membrilor Curtii de Conturi

Mandatul membrilor Curtii este de sase ani, in afara de ajungere la termen el putand inceta prin demisia voluntara sau prin demisia din oficiu, pronuntata, la cererea Curtii de Conturi, de catre Curtea de Justitie, când aceasta constata ca cel în cauza a încetat sa raspunda conditiilor cerute sau sa-si îndeplineasca obligatiile care decurg din însarcinarea pe care o are.
Membrii Curtii de Conturi trebuie sa-si exercite functiile în deplina independenta, în interesul general al Comunitatii; ei nu trebuie sa solicite sau sa accepte instructiuni de la nici un guvern sau alt organism; ei trebuie sa se abtina de la orice act incompatibil cu natura functiei lor. La preluarea functiei, ei se angajeaza solemn ca, pe durata exercitarii functiilor si dupa încetarea ei, sa îndeplineasca obligatiile care rezulta din functia respectiva, mai ales datoria de a manifesta onestitate si circumspectie în acceptarea anumitor pozitii sau avantaje dupa încetarea functiei lor.

Surse:
  • Europa.eu.int - New Members for the European Court of Auditors
  • Nicoleta Diaconu, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001
  • Viorel Marcu, Drept institutional comunitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001
  • Augustin Fuerea, Institutiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002
  • Victor Duculescu, Dreptul integrarii europene – Tratat elementar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003
  • Augustin Fuerea, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004
  • Nicolae Paun (coord), Institutiile Uniunii Europene, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2004
  • Octavian Manolache, Drept comunitar. Institutii comunitare, Editura All Beck, Bucuresti, 1999

Alte articole:

A se vedea: