Parlamentul European, prin ochii unui finlandez
Cand Ombudsman-ul european Jacob Söderman l-a sfatuit pe noul venit in Parlamentul European (PE) Esko Seppänen ca cel mai important lucru la Bruxelles este sa iei masa cu ceilalti, acesta din urma a crezut pentru un moment ca Söderman a suferit probabil o transformare ciudata din activistul de stanga pe care il stia intr-un gurmand. Realitatea anilor ce au urmat i-au demonstrat ca se inselase.
Modul
in care se face politica intr-o tara difera de multe ori radical fata
de situatia din alta tara, un adevar care din pacate noua ne sare in ochi
de atatea ori. Interesant este ca nici la "case mai mari" situatia
nu este prea diferita.
Ca o exemplificare a celor spuse mai sus spicuim din comentariile aparute
intr-o editie din 2003 a cotidianului finlandez Helsingin Sanomat.
Jacob Söderman, fost si actual deputat european, arata ca politica
la nivel finlandez difera radical fata de cea de la Bruxelles. Astfel,
"in UE este aproape imposibil sa negociezi pe baza unor argumente
concrete, politica se bazeaza mai mult pe cunostinte. Mai intai vorbesti
despre una alta la o cina si abia apoi problemele sunt rezolvate intre
prieteni".
Un specialist finlandez in problematica europeana, Alexander Stubb, atragea
si el atentia ca politicienii finlandezi ar fi obtinut rezultate mai bune
in negocierile purtate la Bruxelles daca ar fi stiut ce sfori sa traga
si la ce oameni sa apeleze.
Comentand pe marginea diferentelor culturale ale membrilor Uniuni, Stubb
arata ca multe stereotipuri au devenit stereotipuri pentru ca sunt adevarate.
Astfel, o intalnire organizata de finlandezi are o agenda in zece puncte,
incepe la exact 8 si un sfert, problemele sunt discutate, se ajunge la
concluzii si se trece la actiune conform cu acestea.
O intalnire organizata de italieni decurge de obicei cu totul in alt mod.
Cineva va anunta ca ea incepe peste 5 minute. Participantii vor incepe
intreband care este agenda de discutii. Intalnirea va dura trei ore cu
participantii intrand si iesind intruna din camera. Daca cineva va intreba
dupa terminarea intalnirii care au fost concluziile, italienii vor raspunde
mirati: "Ce concluzii ?".
In ceea ce priveste modelul suedez al une intalniri, el este descris de
Stubb astfel: fiecare participant prezinta pe un ton egal problema in
discutie iar la sfarsit presedintele de sedinta intreaba: "Ce credeti
acum ?".
Fosta deputata europeana Eija-Riitta Korhola prezinta tactica obisnuita
pe care o adopta in cadrul negocierilor parlamentarii europeni:
La inceputul unei negocieri francezii vor ridica o problema careia i se
vor opune pana in panzele albe desi este de putina importanta pentru ei.
Doar spre sfarsitul intalnirii vor aduce in centrul dezbaterii cea ce
de fapt este important pentru ei si vor anunta ca daca pozitia lor este
aprobata fata de aceasta noua problema vor lasa de la ei in cazul primei.
Conform Korholei, suedezii, cu stilul lor de dezbatere lung, au probleme
in a ajunge la o concluzie iar atunci cand o decizie este in sfarsit luata
incearca sa o schimbe mai tarziu. Fosta parlamentara europeana crede ca,
pe de alta parte, nemtii iau deciziile prea rapid. Aceste decizii sunt
greu de schimbat mai pe urma deoarece, ca sa o citam pe finlandeza: nemtii
prefera sa dea ei sfaturi altora decat sa le primeasca ei.
In ceea ce ii priveste pe britanici, pentru ei deosebit de importanti
sunt pantofii negrii cu sireturi si un costum inchis la culoare. Modul
clar in care articulezi cuvintele reprezinta o alta bila alba in negocieri.
In ceea ce priveste retorica, ea nu trebuie niciodata subestimata la Bruxelles,
atrage atentia un asistent finlandez al unui comisar european. Astfel,
discursurile si memoriile nu trebuie prezentate concis in trei pagini
pentru ca vor fi considerate neimportante. De exemplu, pentru francezi,
a spune ceva pe scurt si intr-o maniera compacta este un semn de prostie
sau grosolanie.
Un finladez din PE s-a plans ca de multe ori stilul de a vorbi al conationalilor
sai in PE ii pune in postura de a nu fi intelesi deoarece ajung prea repede
la subiect. Francezii mai intai fac o mica prezentare a subiectului la
care se vor referii, abia dupa aceea il vor tratat pe larg iar in final
vor face un rezumat al celor spuse. Astfel, toti inteleg ideea.
Oficialii finlandezi se plang si de spiritul prea increzator al compatriotilor
lor. Daca un finlandez se plange in legatura cu o problema iar un coleg
sud european ii da un raspuns lung ce include si promisiunea ca se va
ocupa de respectiva problema, finlandezul va crede ca se va face si ceva
concret. Din pacate pentru nordic, interlocutorul sau nu a considerat
decat ca trebuia sa raspunda pentru a fi politicos si nu pentru a lua
si vreo masura.
Alti oficiali finlandezi interievati de Helsingin Sanomat s-au mirat de
spiritul ierarhic ce domneste la Bruxelles. Astfel, Piia-Noora Kauppi,
fost si actual parlamentar european, a declarat ca in momentul in care
ia masa cu asistenti ai parlamentarilor este privita chioras de colegii
ei, acestia considerand ca ea degradeaza cumva valoarea pozitiei sale.
Ttilurile sunt la mare importanta pentru unii parlamentari europeni, Kauppi
aratand ca desi deja isi cunoaste un coleg german de cativa ani, si la
masa trebuie sa i se adreseze tot cu "Domnule Doctor".
Intrebati cum ajung sa se descurce cu diferentele culturale intre colegii
de la Bruxelles, parlamentarii europeni finlandezi au dat diferite raspunsuri.
Astfel, Eija-Riitta Korhola spune ca a invatat sa nu invite niciodata
un coleg italian la cina. Este mai bine sa le ofere doar un expresso,
"si chiar si atunci trebuie sa te scuzi tot timpul pentru ca expresso
nu este cum ar fi trebuit sa fie". Ea arata ca "mancarea este
cel mai important lucru din lume pentru ei. Nu este o idee buna sa comiti
un suicid politic prin invitarea lor la o masa mediocra".
Kauppi atrage atentia ca trebuie sa fi foarte atent la planificarea timpului.
Astfel, nu poti aborda colegii sud europeni cu probleme de serviciu decat
spre sfarsitul mesei.
Conform lui Alexander Stubb trebuie sa repeti de cat mai multe ori ceea
ce vrei pentru a te putea face si auzit. Nu este suficient sa ti un discurs
in PE, trebuie ca inainte si dupa acest moment sa prezinti cat mai multor
colegi de ce este important discursul. O initiativa buna la care finlandezii
ar trebui sa apeleze mai mult este, conform lui Stubb, ca atunci cand
vorbesti cu un coleg sud european sa ii ceri sfatul in problema care o
doresti rezolvata. Atunci el se va implica la randul sau in rezolvarea
problemei deoarece vrea sa arate ca sfatul sau a fost cu folos.
Aproape toti oficialii finlandezi de la Bruxelles au cazut de acord ca
este absolut necesar sa iti cunosti cat mai bine colegii dar si nevestele,
copii si hobbyurile acestora. Relativ la aceasta un oficial finlandez
isi exprima regretul ca finlandezii se comporta de multe ori in politica
bruxelleza conform cu modul ingineresc finlandez. Ei cred ca daca o problema
este prezentat bine pe o hartie va fi rezolvata in modul dorit. "Munca
incepe cu adevarat la Bruxelles dupa intalniri, la cocktailuri."
concluziona el.
Sursa: Helsingin Sanomat
Alte articole:
- Viitorul
comisar european pentru extindere 1 09 2004
- Un
alt comisar european paraseste Comisia 12 07 2004
- Viitorii
parlamentari europeni finlandezi impotriva restrictiilor de circulatie
23 05 2004
A se vedea:
